5,963 matches
-
lor. Am făcut într-adevăr distincția între: - idei privind moartea, în general, dar nu neapărat cele ale adolescentului însuși; - dorința de a muri și ideile în legătură cu propria sa moarte; - și în sfârșit ideile privind sinuciderea. În cadrul depresiilor majore, ideile de sinucidere sunt prezente foarte adesea sau tot timpul în aproape jumătate din cazuri. Ele par mai puțin frecvente în stările de proastă dispoziție sau de depresivitate. De reținut că în cadrul crizelor anxio-depresive aceste idei privind sinuciderea nu sunt niciodată exprimate în
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
În cadrul depresiilor majore, ideile de sinucidere sunt prezente foarte adesea sau tot timpul în aproape jumătate din cazuri. Ele par mai puțin frecvente în stările de proastă dispoziție sau de depresivitate. De reținut că în cadrul crizelor anxio-depresive aceste idei privind sinuciderea nu sunt niciodată exprimate în mod conștient în chestionare. Raportat la populația deprimată, populația obișnuită non-depresivă nu prezintă idei suicidare decât în 2,4% din cazuri. În toate cazurile aceste diferențe sunt extrem de semnificative. În ceea ce privește ideile în legătură cu moartea, este interesant
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
diferite. FRECVENȚA DEPRESIEI LA ADOLESCENȚII PREDISPUȘI LA SUICID Înainte de a ne referi pe scurt la aceste date, vom reaminti două studii care se referă, unul la 53 de cazuri (Marttunen și colab., 1991) și celălalt la 160 de cazuri de sinucideri reușite (Shaffer și colab., 1996) la subiecți cu vârste mai mici de 20 de ani, și care au folosit metoda „autopsiei psihologice”. Prin această metodă autorii au regăsit existența unei tulburări mentale la 94% dintre cazuri în primul studiu și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
celor deprimați, 32% au avut cel puțin o tentativă de suicid pe parcursul celor 18 ani de supraveghere (contra a 12% din grupul de control) și 20% au avut mai multe tentative dintre care două s-au soldat cu deces prin sinucidere. Prelungirea depresiei din adolescență la vârsta adultă este însoțită de risc suicidar: adulții deprimați prezintă un risc mai mare de a avea o tentativă de suicid dacă au suferit de depresie în copilărie sau adolescență. Această constatare nu face decât
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Unele studii s-au preocupat de identificarea indicatorilor de risc speciali la adolescenții deprimați care ar trebui să ne facă să ne așteptăm la o tentativă de suicid. Kienhorst și colab. (1991) au comparat astfel 48 de adolescenți predispuși la sinucidere cu 66 de adolescenți deprimați fără antecedente suicidare. Pornind de la un interviu semi-structurat, ei au identificat 7 variabile notate cu 0 sau 1: luare în greutate, pierderea energiei, absența tatălui, pesimism, disperare, antecedente de proiect suicidar, risc de reușită a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cu 66 de adolescenți deprimați fără antecedente suicidare. Pornind de la un interviu semi-structurat, ei au identificat 7 variabile notate cu 0 sau 1: luare în greutate, pierderea energiei, absența tatălui, pesimism, disperare, antecedente de proiect suicidar, risc de reușită a sinuciderii în funcție de gravitate sa. O notă mai mare de 4 permite identificarea probabilității apariției unei tentative de suicid cu o sensibilitate de 90% și o specificitate de 83%. La un an după prima evaluare, 5,4% dintre deprimații care n-au
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
lui Gould și colab. (1998) asupra populației generale pe care l-am citat deja regăsește, de asemenea, o asociere semnificativă între tentativa de suicid și consumul de substanțe (care permite de altfel să facem diferența dintre grupul celor predispuși la sinucidere și grupul celor cu tentativă de suicid), dar precizează faptul că consumul de substanțe nu este un factor de risc pentru tentativa de suicid decât după vârsta de 12 ani și doar pentru băieți. La fete, riscul suicidar este legat
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
a părintelui deprimat atunci când tânărul este confruntat cu un eveniment de viață negativ; - climat familial marcat mai puternic de conflicte și mai angoasant; - cazuri de expunere la tentative de suicid în cadrul familiei; - vulnerabilitate biologică familială în ceea ce privește depresia, dar și privind sinuciderea. Antecedentele suicidare sau tentativele de suicid în cadrul familiei, cum ar fi decesul unui părinte, sunt de asemenea mai frecvente la adolescenții cu tentativă de suicid. În studiul lui Larsson și Ivarsson asupra populației clinice (1998), „expunerea la suicid”, spre exemplu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
o strânsă relație: 72% expuneri la suicid în cazul tentativelor de suicid repetate, 50% în cazul unei singure tentative de suicid și 36% la adolescenții care n-au avut nici o tentativă de suicid. Pentru Cerel și colab. (1999) în schimb, sinuciderea unui părinte nu este un factor de risc în mod semnificativ mai important pentru tentativa de suicid decât decesul unuia dintre părinți survenit din alte cauze. Se insistă din ce în ce mai mult asupra frecvenței situațiilor incestuoase (incest sau climat incestuos) în familiile
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
special conflicte familiale continue apărute încă din copilărie, abuzuri sexuale, situații de instabilitate socială (profesională și familială) sau repetenții școlare. DIAGNOSTICE ASOCIATE Să ne reamintim mai întâi de rezultatele lui Marttunen (1991) și Shaffer (1996) prezentate în studiile lor asupra sinuciderilor obținute prin metoda „autopsiei psihologice”: aceștia au constatat existența unui diagnostic psihiatric în 94% și respectiv 91% de cazuri. De asemenea, la adolescenții care au avut o tentativă de suicid gravă, Beautrais și colab. (1996) au constatat un diagnostic psihiatric
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
suicid expunând subiectul unor atitudini homofobe ale anturajului și expunându-l unor evenimente de viață negative. Invers, putem să ne punem întrebarea dacă nu cumva adolescenții care prezintă o patologie psihiatrică (având deci un procent mai mare de risc de sinucidere) nu au o tulburare mai accentuată a identității sexuale, și deci un risc mai mare de a dezvolta un comportament homosexual. Herrel și colab. (1999) au studiat și rolul orientării sexuale la perechile de gemeni, dintre care unul este homosexual
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ani care au fost sub observație. De altfel, „autopsiile psihologice” efectuate pornind de la cazuri de suicid demonstrează că antecedentele de tentativă de suicid sunt în mod deosebit frecvente. Martunnen și colab. (1995), în studiul lor asupra a 53 cazuri de sinucideri (49 băieți, 9 fete), au constatat că 66% dintre fetele și 27% dintre băieții care s-au sinucis aveau antecedente de tentative de suicid. În sfârșit, după cunoștințele noastre, nu există nici un studiu care să compare, pe de o parte
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
unei elaborări mentale. Pentru acest tip de pacienți, tentativele repetate capătă într-adevăr sensul unui comportament de auto-sabotaj (Jeammet, 1990; 1991), asemănătoare comportamentelor adictive (Venisse, 1991), împiedicând în același timp atât o posibilă elaborare conflictuală, cât și inițierea unei terapii. Sinuciderea rămâne un risc constant la acest tip de pacienți, cu atât mai mult cu cât repetările tentativelor de suicid sfârșesc prin a provoca oboseală și plictiseală față de acest comportament atât persoanelor care îi tratează cât și familiilor acestora. În concluzie
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de suicid, acesta arată faptul că studiul catamnezei pe o perioadă de 10-15 ani (subiecți cu vârste în acel moment între 20-35 ani) permite scoaterea în evidență a unor factori de morbiditate alarmanți. Astfel, procentul de decese, indiferent de cauză (sinucidere prin recidivă dar și mortalitate prin accident, boală) este mai ridicat decât cel constatat la populația generală: 11,3% băieți și 3,9% fete care au avut o tentativă de suicid au decedat față de 1,6 și 1,8% în
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
vârste între 12-17 ani în momentul spitalizării ca urmare a unei tentative de suicid. O sută douăzeci și șapte au putut fi regăsiți (48%) dintre care 15 au decedat (5,6% din populația globală; 8 băieți, 7 fete), 5 prin sinucidere (4 băieți, 1 fată) iar ceilalți de moarte violentă (accidente în special). Dintre cei 112 pacienți adulți în viață „mai mult de jumătate n-au putut stabili o relație afectivă stabilă și nici bune relații sociale; o treime doar are
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
15-19 ani indică faptul că un procent de 4% dintre subiecții inventariați după un recul de 5 ani au decedat, procentul fiind mult mai ridicat la băieți (8,7%) decât la fete (1,2%). Riscul global de deces anual prin sinucidere sau moarte violentă este astfel multiplicat de douăzeci de ori în raport cu subiecții de aceeași vârstă. Printre factorii predictivi ai unei evoluții letale sunt reperați, în afara sexului masculin, existența unei stări psihotice (diagnosticate la 6% dintre subiecți în momentul tentativei de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
fiind adesea destul de invalidante, ultimul sfert cunoscând o evoluție clar negativă, atât din punct de vedere social (marginalizare, neimplicare etc.) cât și psihiatric (tulburări severe, psihoze confirmate etc.). În sfârșit, din cei 44 de pacienți regăsiți, 2 au decedat prin sinucidere (3,3% din populația inițială: procent aproape similar celor prezentate în celelalte studii). 11. ÎNȚELEGERE: ABORDARE PSIHOPATOLOGICĂ Așa după cum am spus deja, tentativa de suicid este un act, în consecință un comportament vizibil, care se manifestă sau nu: ea se
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
subiacente nu permit deloc să ajungem la concluzia existenței unei organizări a personalității sau a unei patologii precise care „ar explica” gestul suicidar, omițând dimensiunea depresivă și impulsivă asociată în mod obișnuit, dar nu constant, unei tentative de suicid. Dacă sinuciderea nu apare mai frecvent în adolescență față de alte etape de viață (în special la persoanele în vârstă), în schimb este incontestabil faptul că tentativa de suicid reprezintă, în mod clar, un gest destul de caracteristic pentru această categorie de vârstă. De ce
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
gest destul de caracteristic pentru această categorie de vârstă. De ce? Putem să ne punem aceleași întrebări în legătură cu tentativa de suicid ca și în legătură cu depresia. Reprezintă adolescența, prin ea însăși, un factor de risc pentru trecerea la actul suicidar? Adolescenții predispuși la sinucidere prezintă particularități semiologice (vezi capitolul 8) sau psihopatologice în comparație cu alte vârste ale vieții? Răspunsul la aceste două întrebări ar putea rezuma evoluțiile conceptuale, trecând de la un punct de vedere dacă nu normativ cel puțin banalizator ale primelor studii epidemiologice din
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
vezi capitolul 8) sau psihopatologice în comparație cu alte vârste ale vieții? Răspunsul la aceste două întrebări ar putea rezuma evoluțiile conceptuale, trecând de la un punct de vedere dacă nu normativ cel puțin banalizator ale primelor studii epidemiologice din perioada anilor șaizeci-șaptezeci (sinuciderea adolescentului nu exprimă o patologie foarte gravă și poate fi asociată în mod simplu unei „crize a adolescenței”) la un punct de vedere în mod clar psihopatologic, cel al clinicienilor mai întâi, care consideră că o tentativă de suicid în
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
înscriu pe această linie, propunându-și să excludă orice explicație simplistă și liniară, cu toate că, din spirit de claritate didactică, vom iniția și o expunere a principalelor axe de comprehensiune. FIGURA EMBLEMATICĂ A MORȚII ÎN ADOLESCENȚĂ Este imposibil să vorbim despre sinucidere și despre tentativă de suicid fără a formula câteva întrebări privind sensul morții în adolescență. Așa cum am mai spus deja, mulți adolescenți, dacă nu toți, se gândesc la moarte într-o zi sau alta. Este vârsta la care individul își
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
psihice. Rupturii externe îi coincide o stare de ruptură internă. Această ultimă stare exprimă vulnerabilitatea psihică observată adesea la adolescenții cu tentativă de suicid. Această vulnerabilitate se manifestă prin dimensiunea impulsivității prezentă adesea (dar nu întotdeauna) la adolescenții predispuși la sinucidere; ea este identificată prin frecventa „comorbiditate” asociată (escapadă, conflicte, manifestări violente diverse etc.: vezi capitolul 9). ADOLESCENTUL CU TENTATIVA DE SUICID: VULNERABILITATE PSIHICĂ ȘI DETERIORARE A PROCESELOR MENTALE Dacă nu putem vorbi despre un profil de personalitate definit în mod
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
putem vorbi despre un profil de personalitate definit în mod riguros și nici despre o patologie psihiatrică prezentă în mod regulat, exceptând cele două dimensiuni depresivă (vezi capitolul 6) și impulsivă (vezi mai departe), reținem totuși la adolescenții predispuși la sinucidere unele constante pe care numeroși autori le-au semnalat deja (Jeammet și Birot, 1994; Ladame și colab., 1995; Pommereau, 1996). Ne propunem să facem, în cele ce urmează, o sinteză a acestora. Momentul suicidar survine adesea într-un context anxios
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și obiectul nefiind în mod clar diferențiate, obiectul devine periculos, deoarece poate să pătrundă în sine, să se instaleze acolo, să-l cucerească și să-l alieneze definitiv. De aici rezultă această dublă dificultate întâlnită adesea la adolescenții predispuși la sinucidere, aceea a unei apropieri de un obiect mereu căutată dar respinsă și aceea a unei nevoi de îndepărtare mereu revendicată dar imposibil de asumat: atâta timp cât obiectul rămâne disponibil și accesibil, atâta timp cât acesta poate fi tratat cu dispreț și o aparentă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
apropiat, atunci apar fantasme agresive sau legate de moarte și se dezvoltă o angoasă destructurantă. După Jeammet și Birot (1994), comparativ cu adolescenții care prezintă același tip de probleme dar fără să fi trecut la actul suicidar, adolescenții predispuși la sinucidere se caracterizează prin absența unor factori de protecție (factori de rezistență la șocuri); ei citează „ gradul redus de utilizare al mecanismelor de apărare aparținând registrului obsesional vizând tensiunea (anulare, formațiune reacțională, raționalizare, sublimare)...și gradul redus de fixații anale în jurul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]