3,862 matches
-
sau nu din marxism, au refuzat să intre într-o organizație ale cărei idei nu le împărtășeau în întregime, dar care li se părea promițătoare pentru viitor pentru că se plasa "pe pozițiile clasei muncitoare". Aceștia sînt "tovarășii de drum": "progresiștii", socialiștii decepționați de reformismul prudent al social-democrației, catolici de dreapta grupați în Franța în jurul revistei Esprit, filosofi și scriitori în căutarea "unei a treia căi", ca Albert Camus și Jean-Paul Sartre care consideră că "scriitorul este implicat orice ar face". Prăpastia
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
cel din Alger, apoi conflictele care duc la confruntări între Statele Unite și Lumea a Treia și mișcările de eliberare națională (Vietnam, Cuba) prelungesc această guerillă ideologică pînă în anii 1970. Grupînd indivizi ale căror rădăcini ideologice sînt foarte diferite anarhiști, socialiști revoluționari, marxiști etc. mișcările și scrierile acestora alimentează un puternic curent contestatar de model productivist, care repune în discuție societatea capitalistă, această critică radicală sfîrșind ca și în anii 30 printr-un antiamericanism virulent. Sursele ideologice ale acestei contestări globale
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Siberia, Țările Baltice. Ei sînt susținuți, contra "roșilor", de către țările Antantei care se tem de contaminarea comunistă (cf. Guy Hermet, Istoria națiunilor și a naționalismului în Europa, Iași, Institutul European, 1997, p. 197-198; Paul Wagret, op. cit., p. 121). 5 "Spartachiștii" socialiști revoluționari germani, care publică în 1916 texte de propagandă pacifistă, semnate "Spartakus" (de la Spartacus, conducătorul revoltei sclavilor împotriva Romei din 73 î. Hr., care devine simbolul libertății). Liga Spartakistă se transformă la 31 decembrie 1918 în Partid Comunist German (cf. Guy
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
a se realiza o mai mare coincidență între stat și naționalitate au agravat și mai mult frustrările naționaliste (cf. Guy Hermet, Istoria națiunilor și a naționalismului în Europa, Iași, Ed. Institutul European, p. 235-242). 8 "Menșevici" și "bolșevici", în 1903, socialiștii ruși s-au scindat în două ramuri: "menșevicii" ("minoritari"), ce refuză să-l urmeze pe Lenin și "bolșevicii" ("majoritari"). Menșevicii erau partizani ai unei acțiuni progresive, în timp ce bolșevicii tind spre o acțiune revoluționară violentă (cf. Paul Wagret, op. cit., p. 40
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
89 Elgar 186 Eliot 190, 420 Eluard 177, 416 Elțîn 387 Erhardy 425 Enescu 185 Ernst 177 Erzberger 45 E.T.A. 350 Eyre 434 Fabregues 189 Fadeiea 192 "Falanga" 106 "Fascii de luptă" 64 Fatah 352 Faure 268 "Federația studenților socialiști germani" 294 Feininger 167 Fejto 320 Fellini 431, 433 Fiocchi 194 Fisher 323 Fitzgerald 179 Flandin 82 F.N.L. 261 F.M.I. 252 F.L.N.C. 350 Fonjallaz 118 Fontanet 287 Ford 163, 341 Forman 414, 433 Fouchet 280 Fougeron 424 "Francism" 106 Franco
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
ideile sociale. Ziarul socialist nu avea program, nu avea fanatismul ideilor, nu avea doctrină, aluneca pe povârnișul presei burgheze, erea un ziar de opoziție, dar în același timp erea și un ziar anticonservator. Spre a plasa ziarul făceam și noi, socialiștii, ceea ce făceau toți ziariștii burghezi, deveneam violenți. Dar violențele noastre n-aveau ecou în opinia publică, de aceea guvernul nu ne supăra. Astăzi, un articol la fel cu cel publicat de mine în nr. 109 de la 10 iunie 1885 mi
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
răsturnat pe Ion Brătianu se lărgește. În Iași se fac alegeri comunale. La Colegiul I, lista „opoziției unite“, aliată cu junimiștii și susținută de administrație are 332, lista liberalilor lui Mârzescu obține 260, radicalii lui Panu întrunesc 77 glasuri, iar socialiștii 19. Se declară balotagiu. Conservatorii înțeleg că nu sunt în majoritate. Pe la mijlocul lui iunie, I.L. Caragiale este numit director general al Teatrului Național, iar membri în comitet: V.A. Ureche, Pătrașcu, Dimitrie Rosetti (Max) și Wachmann. Trecerea lui Caragiale pe la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Panu triumfă aproape pe toată linia. La Colegiul II de Cameră sunt aleși: Panu, Țoni, Nicolae Ionescu etc., la Colegiul al 2 lea de Senat Gheorghe Mârzescu, ștefan șendrea și Climescu, la Colegiul al 3-lea de Cameră Ion Nădejde, socialistul. 3) În Cameră pătrund doi socialiști: V.G. Morțun la Roman, Ion Nădejde la Iași. Mai triumfă și C. Dobrescu-Argeș la Argeș, care, deși nu e socialist, e primul deputat țărănist în Parlamentul României. La alegerile de balotagiu pentru Cameră triumfă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
La Colegiul II de Cameră sunt aleși: Panu, Țoni, Nicolae Ionescu etc., la Colegiul al 2 lea de Senat Gheorghe Mârzescu, ștefan șendrea și Climescu, la Colegiul al 3-lea de Cameră Ion Nădejde, socialistul. 3) În Cameră pătrund doi socialiști: V.G. Morțun la Roman, Ion Nădejde la Iași. Mai triumfă și C. Dobrescu-Argeș la Argeș, care, deși nu e socialist, e primul deputat țărănist în Parlamentul României. La alegerile de balotagiu pentru Cameră triumfă liberalii disidenți uniți cu liberalii colectiviști
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
ideii la sfârșitul secolului al XIX-lea. Alte partide nu au făcut-o, sau au facut-o cu o oarecare rezervă. De aici multe dificultăți care au continuat până în prezent privind ce ar trebui să fie membrii de partid. Pentru socialiști, apartenența era un element central al conceptului de partid. Un partid democratic ar trebui să aibă un număr mare de membri; într-adevăr, în mod ideal, oricine a votat pentru partid ar trebui să fie membru. Aceasta nu numai pentru
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
a crește fondurile partidului, ci și, în plus, pentru că programelor partidului ar trebui să li se acorde o etichetă de "autenticitate democratică" prin aprobarea din partea celor care au format partidul, dacă nu direct, cel puțin prin delegați la congrese. Pentru socialiști, un partid care avea doar câțiva membri și un număr mare de adepți în electorat era de obicei o grupare oligarhică de tip tradițional. Liderii comuniști și-au dat imediat seama că această viziune socialistă era utopică. Majoritatea oamenilor erau
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
rețelei de cooperative și alte asociații dependente ce susțineau Partidul Comunist Italian. Mai răspândite decât macro-diferențele ideologice sunt micro-diferențele. Acestea se pot referi uneori la anumite teme politice, deși sunt relativ mici în comparație cu diferențele ideologice între alte partide. Diferențele între socialiștii sau social-democrații de stânga și unele partide "de centru", spre exemplu cele creștin-democrate, nu sunt sau nu mai sunt foarte clare (Irving, 1979). Unele partide conservatoare precum cel britanic condus de Thatcher s-au deplasat către dreapta în anii '80
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
sociale; într-adevăr, liberalii austrieci sunt puternic de dreapta. Există și partide agrariene, mai ales în Scandinavia, dar scăderea procentajului de voturi în regiunile rurale a determinat redenumirea acestor partide și adoptarea etichetei de "centru" care le plasează destul de aproape de socialiști și liberali. Diferențele ideologice între partidele importante din regiunea atlantică sunt astfel relativ mici și probabil în declin. Atât partidele conservatoare cât și cele socialiste sau laburiste au avut tendința de a converge pe anumite programe: Partidul Laburist din Noua Zeelandă
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
țările care au avut un sistem majoritar uninominal, precum țările scandinave și Germania, nu s-au deplasat deloc spre un sistem bipartidist; în aceeași perioadă, în Belgia, sistemul bipartidist a durat jumătate de secol și a fost întrerupt de emergența socialiștilor înainte de introducerea RP. În sfârșit, aserțiunea lui Duverger se bazează parțial pe afirmația ulterioară că RP duce la sciziuni în interiorul partidelor, o evoluție a cărei dovadă este rar întâlnită și neconcludentă. Acest lucru s-a întâmplat într-adevăr în partidele
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
tentați să creadă în general activiștii de partid. Aceeași concluzie se poate trage luând în considerare activitățile partidelor din vest într-adevăr, aceste partide au ajuns să recunoască în general limitele potențialului lor de mobilizare, în special din anii 1970. Socialiștii occidentali și alte partide de stânga și-au redus marcant sfera de cuprindere a propunerilor de politică publică în perioada de după război. Puțini dintre conducătorii lor, dar, se pare, mulți membri obișnuiți cred că acestea pot merge mult mai departe
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
produsul acțiunii grupurilor de interese, s-a extins și la alte democrații liberale. Din timp în timp, așa cum s-a întâmplat în Marea Britanie în anii '80 după venirea la putere a lui Thatcher, sau în Franța în anul 1981, când socialiștii au ajuns la guvernare, apare într-adevăr o polarizare; dar această situație este rară. Apare doar în câteva țări, și nici acolo mai mult de o dată sau de două ori într-o generație. Aceasta în parte pentru că partidele însele tind
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Rusia, dar a pus piciorul și în România. Un român basarabean, Nicolae Zubcu Codreanu, își face apariția printre studenții în medicină și începe opera de prozelitism. Dar în curând moare și este înmormântat la Curtea-de-Argeș. în Iași se așază un socialist, anume dr. Russel. În București se lucrează printre studenții în medicină. Cine?... Nu se știe. într-o seară, sunt invitat la o întrunire secretă la spitalul Filantropia. Sunt acolo următorii studenți în Medicină și în Drept: Sabin, Stăuceanu, Spiroiu, Frunzescu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
este mai mult aplecată să facă o revizuire pe baze conservatoare. De aceea alegerea membrilor comisiunii care să redacteze proiectul noii Constituții e semnificativă. În adevăr, pe când generalul Lecca, care cu câteva zile mai înainte rostise un discurs violent împotriva socialiștilor care „mănâncă biftec și beau șampanie“ - aluzie la fiii lui C.A. Rosetti - este ales cu 87 voturi, C.A. Rosetti, președintele Camerei, nu trece decât al optulea pe listă, cu 70 voturi. Înaintea lui, cu mai multe voturi, sunt
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
nostru nu este încă bine definit. E un amestec de idei umanitare, generoase și democratice, doctrina socialistă n-o înțelegem încă, de aceea dintre toți tinerii studenți cari au inaugurat mișcarea la 1884, absolut nici unul n-a rămas în rândurile socialiștilor. De altfel, elementul muncitoresc lipsea cu desăvârșire atunci. Într-o seară, doctoranzii Stăuceanu și Manicea îmi spun că o întrunire secretă și cu caracter socialist se va ține la spitalul Filantropia. Mă duc. Eram câțiva: Stăuceanu, Manicea, Paul Scorțeanu, Sabin
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
mic restaurant din strada Academiei, restaurantul Kosman. Unul câte unul intrăm în restaurantul ale cărui obloane sunt trase. În capul mesei prezidează bătrânul deputat liberal Vasile Maniu. Sunt de față vreo 60 de persoane, ardeleni, studenți din Regat și noi, socialiștii. Oblonul din față se ridică și un șir de polițiști apare. Trec țanțoși polițiștii foarte odioși ai vremii, căpitanul Stănciulescu, comandantul jandarmilor pedeștri, comisarul Coemgiopolo, un colos, tistul gardiștilor, Meschiu și încă vreo doi. Toți trec țanțoși printre cele două
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Nu este surprinzător, deoarece înainte de 1914, marxismul nu se studia în universități. Pentru Iuliu Maniu, partidul comunist era un partid ca oricare altul, o variantă mai radicală a partidului socialist democrat, pe care îl cunoscuse în monarhia austro-ungară. Polemica dintre socialiști și comuniști, Iuliu Maniu o ignora și nu și-a dat osteneala să deschidă cartea lui Karl Kauzki, elevul și contemporanul lui Engels, care destrăma toate sofismele bolșevice. Într-un articol al lui Lucrețiu Pătrășcanu, conducătorul comuniștilor de la acea epocă
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
guvern de militari, al cărui președinte era generalul Constantin Sănătescu. Au intrat în guvern ca miniștri, fără portofolii, cei patru șefi ai blocului național-democrat, adică frontul popular: Iuliu Maniu, președintele partidului național-țărănist; Dinu Brătianu, șeful partidului național-liberal; Titel Petrescu, șeful socialiștilor; Lucrețiu Pătrășcanu, șeful comuniștilor. Iuliu Maniu și Dinu Brătianu dădeau, astfel, certificat de "partid național", comuniștilor. Era pentru prima oară în viața politică a țării, cînd comuniștii, care nu erau un partid, care nu avuseseră niciodată reprezentanți în Parlament și
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
că Iohannis, etnic german, s-ar bucura de trecere mult mai mare. Evident că Monica Macovei e un om cu profil cunoscut în Occident. Dar, pe de altă parte, nu trebuie să-l subestimăm pe Ponta. El are tot Partidul Socialiștilor Europeni. A reușit să ia DR Regio pentru Corina Crețu, care scria în ziarul de zoaie al FSN în 1990, Azi. V.A. : Da, Ponta este influent. A.M.P. : Și acesta este un lucru bun. CĂ noi așa vom fi
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
dlui Anhauch, însoțit de 3 polițiști speciali, pentru a ne face o minuțioasă percheziție, având împuternicirea Tribunalului penal. Poliția și reprezentanții dlui Anhauch ne-au cotrobăit toate sertarele și manuscrisele redacției.” De altfel, tot în Bucovina, Ziarul Vremea nouă, organul socialiștilor bucovineni, publică următoarea înștiințare și mai alarmantă: din cauza cenzurii „nu mai suntem în măsură să scoatem ziarul. Vom scoate totuși ziarul la timpul potrivit. Redacția și administrația.” (nr.207/ 7XII 1919). * „Dacă nu s-ar numi dl. N. Iorga „marele
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
restituie țăranilor mai mult de un hectar și jumătate de pământ și nici proprietarilor de case care pretindeau mai mult de un singur imobil. Era, În esență, contra ideii și a principiului proprietății, iar argumentele sale erau cele ale unui socialist extrem, trădând nuclee vechi, ideatice, de comunism, deghizate acum În forme de socialism de tip suedez - limitarea proprietăților, impozite pe venit până la 80%, preluarea de către stat a celor În nevoie, de la copii până la bătrâni și handicapați etc. etc. (Ce ignoră
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]