6,398 matches
-
cu celelalte sisteme ale societății, cultura sportivă influențează, la rândul ei, starea societăților. Gradul de influență este diferit, încât putem considera că cele mai puternice influențe culturale se manifestă în raport cu sistemul social-politic, sistemul reproducerii bieo-sociale a membrilor societății, în măsura în care gradul socializării, al integrării sociale depinde nemijlocit de sistemul cultural. Timpul contemporan, la sfârșitul primei decade a mileniului trei, depinde de câteva revoluții în comunicare prin schimbarea modului de transmisie: trecerea de la limbajul non-verbal fairplay, către limbajul verbal, trecerea de la vorbire spre
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
prin trei faze: • concepție (integrarea mentală) a două sau mai multe sensuri, neintegrate înainte, într-un nou sistem (săritura cu schiurile); • obiectivare empirică în vehicule (purtători), prin care pot fi percepute și transmise la alții (rotația în aer cu schiurile); • socializare (generalizarea rotației în aer cu schiurile la alți indivizi, grupuri, popoare etc.). Pe de altă parte, sistemul cultural sportiv se poate epuiza, ori intră în declin, când: • sistemele de sensuri se dezintegrează într-o asemenea măsură, încât își pierde identitatea
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
arhaice, în societățile avansate acționează procese sociale greu inteligibile sau controlabile, dintre care unele se întorc contra individului; sursă în plus de anxietate, pentru care religia și sportul devine o dată în plus o reacție compensatorie. Educația sportivă are ca finalitate socializarea individului, dar și diferențierea socială ca proces complementar. Evoluția personalității umane în direcția diferențierii sociale (adică a individualizării) nu se poate desfășura decât numai într-un mediu social (environment sportiv), în cadrul unor interacțiuni sociale (ego-alter), răspunzând unor dispoziții-necesități. Totodată educația
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
auto-construcție a personalității, cât și un producător de structuri practice (obiective) în câmpul social. Habitusul fairplay devine produsul unei acțiuni pedagogice de inculcare, efectuate de colectivitate și a acțiunii corespunzătoare de învățare desfășurate de individ, deci a unui proces de socializare/educație sportivă. Acțiunea pedagogică sportivă fairplay se produce în cadrul unui proces de comunicare și poate lua două forme: a) o acțiune anonimă și difuză, exercitată de un grup și un mediu simbolic fairplay structurate în întregul lor, numită pedagogie implicită
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
de misoginism, sociologic, femeile sunt atrase de sporturile de contact, precum este jocul de rugby, care le permite să aprofundeze relația fairplay și să refuze sentimentul că sunt doar obiect dorit și nu subiect. O activitate sportivă contemporană cere o socializare specială. 3. CULTURA SPORTIVĂ ȘI DEZVOLTAREA SOCIALĂ A TRUPULUI BALAUR, PUBLICUL În funcție de timp și de probă se modifică și tipul de corp al sportivului, cerut și tipul de selecție al jocului (minte, umeri, picioare, spate, plămâni, mâini, ritm, voință, ambiție
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
de recunoaștere și identificare, 2. masca trupului sportiv, 3. sport, religie și politică, 4. concepte și simboluri în etapele gândirii sportive, 5. semne și simboluri sportive magico - religioase. 1. CODURI SPORTIVE DE RECUNOAȘTERE ȘI IDENTIFICARE Sportul este o formă de socializare modernă, apărută în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, sportul preia semne mitice antice și le transformă în legături ferme ideologice, fenomenul sportiv devenind o problematică a lumii contemporane. Ceea ce nu exclude moduri de reîntoarcere spre limbajul primitiv
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
modalitate și de relație). La nivelul grupului social, al sportivilor propriu-ziși, al staffului și al personalului de organizare, la nivelul susținătorilor și suporterilor, sportul individual și sportul de echipă capătă un caracter de grup prin reprezentarea în Olimpiade, când rolul, socializarea, interacțiunea, percepțiile și reprezentările sociale, depind de informațiile coerente și pertinente despre sistemele de constituire ale grupurilor olimpice, împărțite acum între Olimpiada de iarnă, Olimpiada de vară, adică o trecere de la 4 ani, devenită o dată la 2 ani, între care
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
sacru (sărbători de primăvară și de toamnă, momente din viața umană, remediu după război, foamete, boală, secetă), timp devenit sacru prin ritualul repetitiv al competițiilor, la nivel individual, regional, statal, al națiunilor, al continentelor și al lumii. Modelul religios de socializare se suprapune peste modelul sportiv. În existența religioasă, agenții de socializare pot fi familia, școala, organizațiile religioase, preotul, profesorul, educatorul, doctorul, grupul de apartenență, precum și în sport, agenții de socializare pot fi familia, școala, organizațiile sportive, antrenorul, profesorul, educatorul, terapeutul
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
remediu după război, foamete, boală, secetă), timp devenit sacru prin ritualul repetitiv al competițiilor, la nivel individual, regional, statal, al națiunilor, al continentelor și al lumii. Modelul religios de socializare se suprapune peste modelul sportiv. În existența religioasă, agenții de socializare pot fi familia, școala, organizațiile religioase, preotul, profesorul, educatorul, doctorul, grupul de apartenență, precum și în sport, agenții de socializare pot fi familia, școala, organizațiile sportive, antrenorul, profesorul, educatorul, terapeutul, grupul de apartenență, care orientează copiii și elevii spre câteva stereotipuri
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
al națiunilor, al continentelor și al lumii. Modelul religios de socializare se suprapune peste modelul sportiv. În existența religioasă, agenții de socializare pot fi familia, școala, organizațiile religioase, preotul, profesorul, educatorul, doctorul, grupul de apartenență, precum și în sport, agenții de socializare pot fi familia, școala, organizațiile sportive, antrenorul, profesorul, educatorul, terapeutul, grupul de apartenență, care orientează copiii și elevii spre câteva stereotipuri, pe care le-au moștenit la rândul lor. La sportiv, identitatea personală se suprapune peste numărul de pe tricou, identitatea
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
port culorile echipei, steagul, cânt imnul sunt suporter și de 2.metaforă, prin asemănare și înlocuire (am făcut parte din echipă, mă gândesc victorie), sunt finanțator al echipei, sunt arbitru al sportivului, al echipei. În cadrul caracteristicilor sportului se creează o socializare prin intermediul unui transfer de sociabilitate din religie către sport și din sport către societate. În context sportiv, precum în environmentul religios există o identitate individuală, un sine interior și o identitate colectivă, un sine exterior, identitatea individuală ideală se suprapune
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
prioritară în domeniul investigației științifice, o privire spre fenomenele de cultură, mai ales o investigare a relațiilor cu mas-media. Adolescentul își apropie noi modele - roluri: de erou, de soț - soție, roluri profesionale, de cetățean, de vecin, de enoriaș etc. Agenții socializării se înmulțesc și se diversifică (alți profesori, preotul, patronul, instituțiile publice, comandantul militar etc.). Adolescentul își apropie sau își consolidează noi valori sociale: solidaritatea socială, atașamentul la standardele culturale specifice comunității, încrederea în ierarhiile sociale, interesul pentru creșterea performanței cognitive
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
care îi lasă doar iluzia libertății. Se poate constata că analiza efectelor de compoziție sau de agregare nu este suficientă pentru a explica continuitatea între individ și social, căci nu explică decât o mică parte a socialului, neluând în calcul socializarea indivizilor. Sportul oferă afirmarea unei identificări colective. Ideea de bază este că solidaritatea și fidelitatea față de un grup (etnic, lingvistic, religios) preexistă alegerii politice, iar acest tip de solidarități sunt mai puternice decât obținerea unor avantaje personale, alegerea sportivității fiind
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
În cazul grupurilor în fuziune sportive, apare o deosebire legată de finalitate. indivizii își reprezintă în comun interesul propriu și interesul general. Această inserție a indivizilor în grup nu este o inserție de tip funcțional, ci este primul stadiu al socializării active. Grupul în fuziune nu-și datorează unitatea nici complementarității rolurilor, nici supunerii la un șef, deci nu are nevoie de surse exterioare, ea bazându-se pe adeziunea practică a individualităților într-un proiect totalizator, de aceea acest tip de
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
procente electorale. Ovaționați pe stadioane și în arenele lumii, sportivi precum George Weah, Serghei Bubka, Svetlana Horkina sau Garri Kasparov au ales să își transfere capitalul de imagine câștigat în sport, în politică). Spectacolul sportiv rămâne un mijloc necesar de socializare și trimite spre grupuri sociale specifice: organizatori, antrenori, sportivi, aparat adjuvant, arbitri, spectatori (persoane cu dizabilități, persoane de vârstă și de sex diferit), dar, de multe ori se referă la modul de eliberare a publicului spectator (accidentul de la Olimpiada de
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
în secolul al XVIII-lea cu acțiunea pedagogică, educativă de formare a tinerelor generații. În acest cadru, muzeul apare ca un serviciu public aflat în opoziție cu "despotismul academic", reflectînd o nouă ierarhizare a conținuturilor sociale, elaborînd noi practici ale socializării, prin vizite, studii și copii după exponate celebre, realizate în galeriile de artă. Patrimoniul este un inventar al artefactelor umanității în spațiu și timp. Necesitatea controlului social asupra tuturor formelor de patrimoniu reclamă un set de norme și valori prin
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
a memoriei obiectelor ce se impune ca necesitate a recuperării trecutului. Muzeul devine astfel solidar cu "memoria colectivă" a obiectelor. Muzeul este "un atelier al spiritului uman" cum spunea abatele Grégoire, în momentele Revoluției de la 178924. Muzeul ca agent al socializării propune o legătură strînsă între cultură, roluri, grupuri, instituții și societate în ansamblu. Acesta instituie un dialog permanent cu publicul, patrimoniul devenind un instrument social activ, promotor al unei politici culturale consolidante, pozitive, de coeziune între grupurile sociale, aflat în
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
care dincolo de aspectele tehnice, economice și juridice au înțeles că pot contribui în primul rînd la înlesnirea comunicării și a interacțiunii sociale, introducerea generațiilor tinere în roluri diferite, formarea personalității acestora. În acord cu aceste finalități muzeul este agent al socializării. Aceste expoziții temporare facilitează întruniri ale publicului, schimburi directe de informații, definiri și reconstrucții ale realității, ale apartenenței la anumite grupuri sau norme sociale. Expozițiile temporare de mare amploare devin autentice rețele de comunicare. Expozițiile itinerante, prin mobilitatea lor, înlesnesc
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
cele două părți. Publicul are metodele sale de a scăpa de sub acest control, prin refuzul de a urma planul de expunere"5. Așa cum se preciza și în cuprinsul primului capitol al studiului, muzeul ca instituție socială este un mediu favorabil socializării, prin toate formele sale de manifestare (expoziție de bază, temporară sau itinerantă) și se înfățișează în fața unui public extrem de variat. Însă acest public prezintă aceleași caracteristici: descoperă în permanență, învață, ia atitudine, acționează, integrîndu-se alături de ceilalți membri în cadrul activităților. Individul
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
altcineva decît ceea ce este în realitate: el poate deveni copil, biolog, aviator, explorator, războinic, artist renumit, eroul prezent pe prima pagină a știrilor sau membru al unei comunități arhaice. În cazul copilului este în același timp și o formă de socializare anticipată, prin care acesta achiziționează un set de valori și comportamente asociate unor posibile poziții sociale. Dimensiunea socială a muzeului, așa cum este identificată în studiile recente destinate muzeelor de artă americane, poate fi întîlnită și în spațiul european raportată la
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
posibile poziții sociale. Dimensiunea socială a muzeului, așa cum este identificată în studiile recente destinate muzeelor de artă americane, poate fi întîlnită și în spațiul european raportată la fiecare activitate desfășurată în cadrul acestuia, astfel 6: Dimensiunile sociale ale expoziției de bază socializare, socializare anticipată, resocializare comunicare integrare în comunitate descoperirea trecutului și relaționarea cu prezentul explorarea universului obiectelor Dimensiunile sociale ale expoziției temporare experiențe de excepție inițiere cu ocazia unor evenimente participare la anumite practici sociale Donații impactul social al donațiilor participarea
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
poziții sociale. Dimensiunea socială a muzeului, așa cum este identificată în studiile recente destinate muzeelor de artă americane, poate fi întîlnită și în spațiul european raportată la fiecare activitate desfășurată în cadrul acestuia, astfel 6: Dimensiunile sociale ale expoziției de bază socializare, socializare anticipată, resocializare comunicare integrare în comunitate descoperirea trecutului și relaționarea cu prezentul explorarea universului obiectelor Dimensiunile sociale ale expoziției temporare experiențe de excepție inițiere cu ocazia unor evenimente participare la anumite practici sociale Donații impactul social al donațiilor participarea la
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
raportat la celelalte persoane. Dar în același timp este un spațiu al interferențelor dintre structuri ale realității sociale, al rolurilor pe care grupurile și persoanele le pot deține. La fel de important este faptul că muzeul reunește în spațiul său agenți ai socializării. Nu se poate să nu observăm prezența persoanelor aflate în vizită alături de familie, de grupul de prieteni, sau de grupul de colegi de școală sau serviciu, precum și a tehnologiilor multimedia, care treptat s-au inserat în structura muzeului, realizînd o
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
despre un învățămînt modern, creativ, înseamnă, în fapt, a aborda probleme fundamentale ale educației: strategii didactice novatoare, prezența și spiritul acțiunii personalității creatoare a educatorului, raporturi extinse între școală și societate. În ansamblul sistemului educațional contemporan, școala ca instanță a socializării, fără ajutorul altor instituții care prin definiție au același scop, nu poate să orienteze demersul prospectiv al tînărului, să-i dezvolte personalitatea și să ofere posibile rute necesare inserției în plan profesional. În privința învățămîntului artistic fie ca vorbim de dimensiunea
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
muzeu; din perspectiva mediului de învățare, se observă că muzeul în aer liber deține o poziție privilegiată; desfășurarea activităților artistice plastice în acest sistem pune în valoare: formarea capacităților, priceperilor și deprinderilor în medii de învățare diferite; dezvoltarea capacităților senzorio-motorii; socializarea anticipată prin: familiarizarea elevilor cu diferite profesii, introducerea acestora în noi domenii de activitate, de obicei insuficient cunoscute de publicul larg; formarea gustului estetic și a judecăților de valoare. Pot fi anticipate în acest sens dimensiunile socio-culturale și educative benefice
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]