5,527 matches
-
în profitul instituțiilor globale. Sunt tot mai evidente aranjamente care nu sunt exclusiv naționale sau exclusiv globale, ci articulează ordini spațio-temporale diferite, care au viteze diferite, în care se manifestă "efectele zonei de frontieră" unde regulile nu sunt prea clare... Sociologii gândesc încă în registrul în care naționalul este ordinea temporală specifică ce ar trebui distinsă de "temporalitatea hipermobilă și ubicuitară a globalului"6. Dar ce se întâmplă când o firmă transnațională se implantează într-un stat național? Are loc contactul
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
vidul de sens"47. Recunoaștem că există discriminare, că aceasta are impact asupra indivizilor, familiilor, comunităților. Se caută soluții de prevenire-combatere a discriminărilor de orice fel. În acest fel ies la iveală efectele asimilării, limitele integrării 48, inconsistențele promisiunilor (politice)... Sociologii care le cercetează fac acum apel la interacționism, studiază afirmarea diferențelor, diversitatea (studiază cazuri de eșec individual în lupta pentru o locuință, pentru un loc de muncă...). Ordinea (politică) este văzută ca o construcție căreia indivizii i se supun și
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
nici impresionați de cei care nu au loc de muncă și de odihnă, nici de cei care caută prin tomberoane... Cine mai știe câți mor și cine-i îngroapă? Astfel de persoane nu fac parte nici dintre cele investigate de sociologi sau chiar asistenți sociali. Sunt printre asemenea persoane unele care-și poartă stigmatul și recunosc și acceptă propria conditie, dar sunt și persoane care au căzut și ar vrea să se ridice. Cine trece în vremuri de criză o asemenea
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
reședință, migrația circulatorie, migrația internă și internațională etc., mobilitatea conferă persoanelor mai multe avantaje decât sedentarismul. Apar, desigur, și probleme nedorite pentru persoanele care se mișcă, pentru sedentarii băștinași 269, dar actualmente, mobilitatea transformă orașele ("orașe împrăștiate", "megalopolisuri", "metapolisuri" etc.). Sociologii trebuie să o analizeze ca pe un "fapt social total" care schimbă mentalități, instituții, reprezentări, schimbă mize ale societății urbane, schimbă datele libertății individuale și ale cetățeniei. Specialiștii 270 spun că asistăm la emergența unui nou tip de oraș, deci
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
ideal. În Uniunea Europeană, "exigențelor interne" de schimbare li se adaugă exigențele externe privind competiția generalizată, imperativele liantului social, necesitatea de a face față și a depăși inconvenientele excluderii sociale, de a schimba scara intervenției în funcție de problemele ce apar pe teren. Sociologul M. Crozier constata (în anii 1970) că "statul modern este stat modest". În 2012, nu i se cere statului să fie modest, ci să-și revalorizeze rolul, dacă s-a restructurat, dacă face apel la cunoștințe, experiențe reușite și bune
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
cetățenilor (în care s-a implicat Atelierul sociologic) vizând în special reconstrucția relațiilor de cunoaștere, comunicare, acțiune colectivă dintre locatari, măsurarea liantului comunitar etc. Au fost folosite sugestiile arhitecților laureați ai unui concurs Să schimbăm imaginea cartierului L și ale sociologilor care au realizat anchete, sondaje, au organizat focus-grupuri etc. Comisiile s-au implicat în realizarea de echipament sociocultural, sportiv, noi spații comerciale, în acțiuni de inserție prin activitate economică. În Centrul de dezvoltare comunitară s-a creat postul de agent
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
simultan asupra spațiului fizic și asupra spațiului locuit. Fiecare oraș are o serie de caracteristici care îl definesc și îl diferențiază de celelalte orașe 280. Au fost identificate etapele procesului de regenerare urbană. Primăria și consultanții în diverse domenii (urbaniști, sociologi, antropologi, economiști) au inițiat dialogul cu partenerii civici locali (organizații independente, asociații profesionale, cetățeni), cu comunitatea locala pentru a identifica prioritățile dezvoltării zonelor (centrul istoric, ansamblurile rezidențiale, spații industriale dezafectate, suburbiile etc.). Primăria și consultanții au făcut analiza situației de
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
cât putem schimbările produse de invazia economicului "ținând seama de greutatea structurilor, de trecutul lor, ca și de influența constrângerilor externe", pentru a putea da sens activităților, pentru a negocia o semnificație colectivă, acceptabilă și împărtășită a schimbărilor în curs289. Sociologul Alain Touraine se întreba cum putem face față și cum putem scăpa constrângerilor actuale 290? Anterior încerca să ne lămurească în ce democrație trăim, se întreba dacă putem trăi împreună egali și diferiți. Sociologul francez nu are rețete, dar el
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
și împărtășită a schimbărilor în curs289. Sociologul Alain Touraine se întreba cum putem face față și cum putem scăpa constrângerilor actuale 290? Anterior încerca să ne lămurească în ce democrație trăim, se întreba dacă putem trăi împreună egali și diferiți. Sociologul francez nu are rețete, dar el constată că "mântuirea" noastră, ieșirea din tot felul de crize se poate face ... pe "sus", pe "jos", la "dreapta", la "stânga", "înapoi", înainte spre "viitorii posibili" ... Salvarea noastră, spune Touraine, depinde de toate familiile
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
ale medicilor. Igiena socială bazată pe sociologie devine obiect de studiu în institutele de formare a medicilor. Regimul hitlerist a întrerupt devenirea medicinei sociale. După al Doilea Război Mondial, R. Koning aducea la cunoștința medicilor germani sociologia medicală americană 326. Sociologul Helmut Schelsky 327 avea să ceară ca spitalul să fie studiat după modelul sociologiei muncii și al sociologiei organizațiilor. Printre evenimentele care au contribuit la apariția sociologiei medicale putem enumera criticile aduse medicinei, reorganizarea studiilor medicale etc. Au urmat: cercetări
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
germani au considerat sociologia medicală un real și util sprijin al meseriei lor. Sindicatele lucrătorilor din domeniul medical au apelat la cercetări asupra cauzelor bolilor, asupra factorilor și actorilor implicați (pentru a-și argumenta și desfășura cu succes acțiunile specifice). Sociologii domeniului au colaborat cu partidele politice (care se interesau și de medicina profană, și de cea alternativă, urmăreau publicațiile periodice în domeniu 328, manifestările științifice etc.). Câmpul cercetărilor sociologilor germani ai sănătății ajunge să cuprindă: • sectorul spitalicesc distribuția spitalelor pe
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
implicați (pentru a-și argumenta și desfășura cu succes acțiunile specifice). Sociologii domeniului au colaborat cu partidele politice (care se interesau și de medicina profană, și de cea alternativă, urmăreau publicațiile periodice în domeniu 328, manifestările științifice etc.). Câmpul cercetărilor sociologilor germani ai sănătății ajunge să cuprindă: • sectorul spitalicesc distribuția spitalelor pe regiuni geografice, specializările medicale, ierarhia internă, personalul medical, evoluția rolului medicului generalist, condițiile psiho-sociale ale recursului la medic, raționalizarea raporturilor între medicină și societate, problemele ce apar în funcționarea
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
funcțiile și statutul social al individului sunt destabilizate, amenințate, ajungându-se chiar la năruirea identității personale; trebuie observate toate aceste schimbări și mecanismele folosite de către individ și anturajul său pentru restructurarea și repoziționarea familială, comunitară, socială); • gestionarea nonmedicală a bolii sociologii germani estimează că între 65-95% din episoadele patologice sunt tratate la domiciliu, dar sistemul pentru sprijinirea bolnavului, familiei și îngrijirea la domiciliu, organizat informal, are o mare flexibilitate și se bazează pe schimburi reciproce, pe servicii oferite de familie, vecini
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
comportamentelor de risc în rândul tinerilor, bărbaților, femeilor, trăirile acestora, experiența conștientă a bolii (ca ocazie de a schimba viața, stilul de viață, alimentația, regimul zilnic, de a dezvolta capacitatea de autocontrol) etc. Dacă urmărim lista axelor de cercetare ale sociologilor germani ai domeniului, la ora actuală putem identifica și alte preocupări: • distribuția și etiologia bolilor; • răspunsurile sociale și culturale la boli; • aspectele socio-culturale ale îngrijirii sănătății; • sociologia profesiilor sănătății; • organizarea practicii medicale; • sociologia spitalului; • organizarea sănătății comunitare; • educația pentru sănătate
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
sociologia arată care sunt consecințele deciziilor privind sănătatea, protecția socială, care este modul real de organizare a sistemului medical, de finanțare a spitalelor, de utilizare a tehnologiei medicale, de acces la medicamente, de oficializare sau nu a medicinei paralele. Sarcina sociologului sănătății nu este aceea de a da sfaturi, de a da lecții, ci de a identifica mize prezente și efecte posibile ale diverselor opțiuni ideologice, politice, "strategice" în domeniu, având în vedere că o opțiune poate fi mai bună decât
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de la un medic la altul, își exprimă mai deschis nemulțumirea, paradoxal, tocmai în epoca în care este îngrijit mai mult ca oricând altădată... Determinanți socio-culturali ai sănătății Din reviste recunoscute ale domeniului 345, putem afla axele principale de studiu ale sociologilor sănătății. În 1951, Talcott Parsons 346 a dat imbold reflecției sociologice asupra bolii și bolnavului. Cineva este perceput ca bolnav atunci când își spune că e bolnav, când i se spune că e bolnav, când se comportă ca bolnav, conform normelor
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
mai mult, el este exceptat de la îndeplinirea obligațiilor sociale cât timp încearcă să se vindece, dar să nu abuzeze de beneficiile "secundare" asociate bolii (prelungirea concediului medical plătit etc.), sau să fie "bolnav închipuit" (care obține "certificat de boală"... Așadar, sociologii trebuie să analizeze "rolul de bolnav" conform așteptărilor și normelor socio-culturale din societate pentru a preveni potențiala dezintegrare a grupului sau societății datorită bolii. Concepția lui Parsons a devenit paradigmă 348. Sute de articole și cărți au fost scrise pentru
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
a competențelor și responsabilităților; relația prototipică fiind cea dintre doi adulți (eventual părinte-adolescent ...). Nici unul dintre aceste tipuri de relații nu este "mai bun" decât altul. Tipul de relație medic-bolnav variază în funcție de situația medicală. Evoluția societății tinde să favorizeze modelul coparticipării. Sociologul poate analiza comportamentul medicului, al pacientului, în diferite populații, grupuri sociale, pentru a repera similitudini, pentru a degaja logicile adecvate care structurează bunele practici. Pentru a explica starea de sănătate trebuie să gândim "lanțul cauzal" sănătate-boală, codeterminările biologice, sociologice și
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
menținerii, promovării sănătății, să le atragă atenția asupra importanței unei vieți sănătoase. Sănătatea este o valoare socioculturală, un capital, un bine suprem etc., dar logicile instituțiilor medicale, ale medicilor, ale pacienților, ale farmaciștilor, ale direcțiilor de sănătate publică sunt diverse. Sociologii caută să vadă cum se articulează logicile cu comportamentele. În Carta conferinței de la Ottawa (1986), OMS definea promovarea sănătății ca sporirea gradului de auto-determinare a sănătății de către fiecare persoană. Sănătatea se bazează pe abordarea "afirmativă", dar și pe resurse economice
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
medicamente, automedicația sau lipsirea de tratament). Cercetarea stării de sănătate sau boală Experimentarea baza testării ipotezelor în fizică, în biologie este inaplicabilă în societatea oamenilor, din rațiuni practice și etice. Complexitatea fenomenelor sociale face reducționiste explicațiile deterministe de tip cauză-efect. Sociologii fac eforturi să pună în evidență regularități ale faptelor sociale, dar nu ajung la legi de felul celor din științele zise exacte, nu ajung la formule... Cunoașterea problemelor și rezolvarea lor pot spori pe măsura progresului teoriilor și metodologiilor de
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
construită 391. Teoria 392 la care se poate apela este importantă și utilă, dacă nu este dogmatică și dacă cercetătorul nu rămâne prizonierul ei. Contactul cu terenul (cu bolnavul, cu familia acestuia, cu spitalul etc.) este important și util dacă sociologul se va ocupa și de mentalitățile, de prejudecățile, obișnuințele, rutinele oamenilor etc., fără a neglija avantajele cunoașterii cantitative (statisticile etc.). Sociologul se poate îndoi și de afirmațiile din cărți, dar și de afirmațiile persoanelor investigate pe teren, pentru a-și
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
rămâne prizonierul ei. Contactul cu terenul (cu bolnavul, cu familia acestuia, cu spitalul etc.) este important și util dacă sociologul se va ocupa și de mentalitățile, de prejudecățile, obișnuințele, rutinele oamenilor etc., fără a neglija avantajele cunoașterii cantitative (statisticile etc.). Sociologul se poate îndoi și de afirmațiile din cărți, dar și de afirmațiile persoanelor investigate pe teren, pentru a-și păstra spiritul liber și onestitatea științifică. El cercetează și reține ceea ce este general, fără a respinge ceea ce este particular. Cine invocă
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
o "problemă" de sănătate? • care sunt argumentele? • cine oferă informațiile accesibile? • a încercat cineva să o rezolve? cum? când? cu ce rezultate? • cine și cum apreciază importanța problemei? • cine resimte impactul problemei? • cine ia deciziile de soluționare a ei? etc. Sociologul care se preocupă de studiul stării de sănătate: • își conturează problematica de studiu; • își clarifică întrebările de plecare; • își conturează ipoteze; • își determină variabile și indicatori; • construiește tehnici de culegere a informațiilor și le folosește; • face analiza (cantitativă și calitativă
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
și calitativă) a acestor informații; • formulează concluzii, conturează propuneri, soluții, noiperspective de intervenție. În activitatea de cunoaștere prin cercetare, el se ghidează după codul deontologic al profesiei, după valorile și idealurile de care este convins că se poate apropia 395. Sociologul folosește cuvinte din vocabularul comun, dar le reconstruiește astfel încât să desemneze, să circumscrie cât mai multe și mai importante componente ale problemei (un concept nu surprinde realitatea socială în deplinătatea ei, ci o "aproximează"; el are rostul de a traduce
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de îngrijire a sănătății, cu persoane din cele mai diverse (sub)grupuri ale colectivității teritoriale respective pentru a identifica varietatea punctelor de vedere asupra problemei explorate. În legătură cu o problemă legată de starea de sănătate, întrebările pe care și le pune sociologul pot fi numeroase. Este de preferat să reținem una dintre ele într-o cercetare, pentru a putea răspunde adecvat, cu seriozitate (decât să răspundem superficial la mai multe). Întrebarea de plecare trebuie să fie precisă și clară, fiind "faza lungă
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]