12,660 matches
-
dimpotrivă, problema este „incompetența conducerii” sau „centralizarea excesivă și birocratică”, atunci vor trebui adoptate cu totul alte soluții. Determinarea cât mai clară și mai adecvată a obiectivelor și problemelor unui sistem social trebuie să reprezinte punctul de pornire al implementării sociologiei în ciclul complet al activității acestuia. De calitatea unei asemenea analize depinde fundamental reușita ultimă a efortului sociologului de integrare socială. Ea este însă o fază extrem de dificilă, pentru că presupune, adesea, o schimbare aorientării sistemelor sociale, renunțarea la „mituri” și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și economici. Imboldul său principal este acela de a facilita determinarea eficienței și a consecințelor multiple ale variatelor activități sociale, oferind astfel un feedback informațional necesar perfecționării organizării sociale. Terapia directivătc "Terapia directivă" În ultimele decenii, pe baza acumulărilor realizate, sociologia a făcut un pas mai departe decât oferirea de cunoștințe și informații despre starea sistemelor sociale și despre performanțele și consecințele activității lor. Ea a trecut la „imaginarea” de noi forme de organizare socială pentru diferitele sisteme particulare. Analizând modurile
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
starea sistemelor sociale și despre performanțele și consecințele activității lor. Ea a trecut la „imaginarea” de noi forme de organizare socială pentru diferitele sisteme particulare. Analizând modurile de organizare a diferitelor sisteme, așa cum s-au cristalizat ele în mod spontan, sociologia a evidențiat o mulțime de deficiențe structurale ale acestora. În locul lor sunt propuse noi forme de organizare, bazate pe cunoștințele științifice acumulate. Poate exemplele cele mai clare le găsim în domeniul sociologiei și al psihologiei sociale industriale. Proiectul lui Rensis
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
așa cum s-au cristalizat ele în mod spontan, sociologia a evidențiat o mulțime de deficiențe structurale ale acestora. În locul lor sunt propuse noi forme de organizare, bazate pe cunoștințele științifice acumulate. Poate exemplele cele mai clare le găsim în domeniul sociologiei și al psihologiei sociale industriale. Proiectul lui Rensis Likert (1961, 1967) de elaborare a unor noi modele de organizare social-umană a întreprinderilor este poate cel mai ambițios. Obiectivul lui Likert a fost de a imagina noi modalități social-umane de organizare
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
El nu oferă soluții. Sistemul trebuie să le găsească. El încearcă doar să perfecționeze capacitățile naturale ale acestuia de a se comporta rațional, învingând diferitele patologii și eliminând formele contraproductive. Terapia nondirectivă este o modalitate de aplicare structural antitehnocratică a sociologiei. Sociologul nu decide ce trebuie să facă sistemele sociale, ci le sprijină pentru ca acestea să decidă singure, într-o modalitate cât mai rațională și realistă. În paradigma terapiei nondirective, raționalitatea este definită într-o modalitate strict funcțională, din perspectiva proprietăților
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
va rezulta o modificare a sistemului însuși. Și este clar că a convinge indivizii reprezintă un punct de pornire obligatoriu pentru realizarea de schimbări sociale importante. Acțiunea de sensibilizare, de diseminare a cunoștințelor și informațiilor reprezintă o metodă curentă în sociologie, deși importanța ei este, după părerea mea, mult subestimată. Există o largă varietate de tehnici care au ca obiectiv învățătura individuală a membrilor diferitelor sisteme. T-grupul este un exemplu de acest fel. El a cunoscut, în perioada de după război
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Bibliografietc "Bibliografie" Achim, M. (1971), ABC-ul investigației sociologice, vol. 1: „Prolegomene epistemologice”, Editura Dacia, Cluj-Napoca. Achim, M. (1973), ABC-ul investigației sociologice, vol. 2: „Elemente de logică și metodologie. Propoziția”, Editura Dacia, Cluj-Napoca. Achim, M. (1981), „Valorile și limitele sociologiei”, în Era socialistă, nr. 12. Ackoff, R.L., Emery, F.F. (1972), On Purposeful Systems, Tavistock Publications, Londra. Aluaș, I., Rotariu, T. (1970), „Mobilitatea populației. Mobilitatea orizontală”, în O. Bădina, D. Dumitru, O. Neamțu (coord.), Buciumi, Editura Academiei, București. Apel, H., Strumpel
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
D. Dumitru, O. Neamțu (coord.), Buciumi, Editura Academiei, București. Apel, H., Strumpel, B. (1974), Economic Well-Being as a Criterion for System Performance: A Survey in Bulgaria and Greece, IST, Ann Arbor. Banciu, D.P., Rădulescu, S.M., Voicu, M. (1985), Introducere în sociologia devianței, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Bauer, R.A. (1966) (ed.), Social Indicators, MIT Press, Cambridge. Bădescu, I. (1984), Sincronism european și cultură critică românească, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Becker, H.S., Horowitz, I.L. (1978), „Radical politics and sociological research: Observation
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
problems: The Major obstacle in integrating theory and research”, în H.M. Blalock (ed.), Sociological Theory and Research, A Critical Appraisal, Free Press, New York. Blumer, H. (1969), Simbolic Interactionism: Perspective and Method, Prentice-Hall, Englewood Cliffs. Boudon, R. (1971), La Crise de la sociologie, Librairie Droz, Geneva. Boudon, R. (1977), Effets pervers et ordre social, PUF, Paris. Boudon, R. (1979), La Logique du sociale. Introduction à l’analyse sociologique, Hachette, Paris. Bowers, D.G., Franklin, J.L. (1972), „Survey-guided development: Using human resources measurment in organizational
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
of Social Conflict, Free Press, Glencoe. Coser, L. (1969), „Some social functions of violence”, în S. Heidt, A. Etzioni (ed.), Societal Guidance. A New Approach to Social Problems, Thomas Y. Crowell Company, New York. Costea, Ș., Larionescu, M., Ungureanu, I. (1983), Sociologia românească contemporană, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Costner H.L., Leik, R.K. (1964), „Deductions from «axiomatic theory»”, în American Sociological Review, decembrie, nr. 29. Crozier, M. (1964), Le Phenomene bureacratique, Seuil, Paris. Dalkey, N., Rourke, D., Snyder, D. (1970), Studies in
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
of Culture, Thomas Y. Crowell, New York. Heider, F. (1958), The Psychology of Interpersonal Relations, John Wiley and Sons, NewYork. Hempel, C.G. (1965), Aspects of Scientific Explanation and Other Essays in the Philosophy of Science, Free Press, New York. Herseni, T. (1982), Sociologia. Teoria generală a vieții sociale, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Homans, G.C. (1980), „Discovery and the discovered in social theory”, în H.M. Blalock (ed.), Sociological Theory and Research, a Critical Appraisal, Free Press, New York. Hordel, W. (1979), „Normative explanations and
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Editura Politică, București. Maslow, A.H. (1968), „The theory of human motivation: The basic needs”, în D.R. Hampton, C.S. Sumner, R.W. Scott (ed.), Organizational Behavior and the Practice of Management, Foresman and Co., Glenview. Mărginean, I. (1982), Măsurarea în sociologie, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Mead, G.H. (1934), Self and Society from the Standpoint of a Social Behaviorist, University of Chicago Press, Chicago. Mead, R. (1971), „An experimentul study of leaderschip in India”, în W.W. Lambert, R. Weisbrod (ed.
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
of sociology: A view from below”, în Antioch Review, nr. 29. Pages, M. (1961), „The socioterapy of the enterprise”, în W.G. Bennis, K.D. Benne, R. Chin (ed.), The Planning of Change, Holt, Rinehart and Winston, New York. Pânzaru, P. (1981), „Sociologia față cu realitatea socială”, în Era Socialistă, nr. 16. Parsons, T. (1964), The Social System, Routledge and Kegan Paul, Londra. Parsons, T., Bales, R.F. (1953), Working Papers in the Theory of Action, Free Press, NewYork. Parsons, T., Bales, R.F. (1955
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
New York. Skinner, Q. (ed.) (1985), Return of Ground Theory in the Human Sciences, Cambridge University Press, New York. Stahl, H.H. (1973-1974), Teoria și practica investigației sociologice, vol. I, II, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Stahl, H.H. (1980), Teorii și ipoteze privind sociologia orânduirii tributale, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Steward, J.H. (1955), Theory of Culture Change, University of Illinois, Urbana. Stinchkomb, A.L. (1968), Constructing Social Theories, Arcourt, Brace and World, NewYork. Stoianovici, D. (1971), „Aspectul logic al analizei funcționale”, în Forum
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Turner, H. (1978), The Structure of Sociological Theory, Dorsey Press, Homewood. Udy, S.H.Jr. (1980), „The configuration of ocupational structure”, în H.M. Blalock (ed.), Sociological Theory and Research, a Critical Appraisal, Free Press, New York. Ungureanu, I., Costea, Ș. (1985), Introducere în sociologia contemporană, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Vlăsceanu, L. (1982), Metodologia cercetării sociologice, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Vlăsceanu, L. (1986), Metodologia cercetării sociale, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Vlăsceanu, M. (1985), Conștiință și cauzalitate, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Wallerstein
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Voiculescu (coord.), Tehnocrație și conducere socială, Editura Academiei, București. Zamfir, C., Popescu, I.-A., Ștefănescu, Ș., Teodorescu, A., Vlăsceanu, L., Zamfir, E. (1984), Indicatori și surse de variație a calității vieții, Editura Academiei, București. Zamfir, E. (1975), Modelul sistemic în sociologie și antropologie culturală, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Zander, A. (1961), „Resistence to change. Its analysis and prevention”, în W.G. Bennis, K.D. Benne, R. Chin (ed.), The Planning of Change, Holt, Rinehart and Winston, New York. *** (1971), Survey of Working
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
două tipuri de discipline științifice legate structural de dimensiunea timp: a) Un grup de discipline cristalizate în jurul conceptului de evoluție - biologia evoluționistă, ca teorie a originii și evoluției speciilor și teorie evoluționistă a societății la care a contribuit filosofia socială, sociologia, antropologia socială și culturală. b) Disciplinele istorice - istoria societăților umane și a diferitelor manifestări ale omului (istoria filosofiei, istoria muzicii, istoria picturii, istoria dreptului). Deși istoria ca preocupare exista încă din Antichitate, în această perioadă ea începe să se dezvolte
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
lapte”. În toate enunțurile generale, cu valoare de lege, formulate de diferitele științe, vom găsi doar termenul care desemnează clase generale. În psihologie, de exemplu, există o mulțime de asemenea formulări generale - „frustrarea unei necesități tinde să genereze agresivitate”. În sociologie - „o comunitate amenințată din exterior tinde să-și mărească coeziunea internă”. După cum se vede, în aceste enunțuri nu este vorba nici de Popescu sau Ionescu și nici despre Imperiul Roman sau Franța napoleoniană. Ele pot fi însă aplicate și la
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care descriu comportamentul atemporal și general al clasei întregi - fizica descrie comportamentul pietrelor în calitatea lor de corpuri fizice, chimia, mineralogia etc. Un al doilea aspect care susține interesul pentru istorie este însăși necesitatea de material empiric a științelor generalului. Sociologia, antropologia culturală și psihologia, de exemplu, pentru a se dezvolta ca științe teoretice generale, au nevoie de o cantitate enormă de date despre comportamentul uman individual și colectiv. Analiza prezentului oferă o parte însemnată a acestui material faptic. Explorarea trecutului
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
capitol am încercat să demonstrez că dimensiunea timp are un rol important în organizarea cunoașterii. Există efectiv discipline atemporale și discipline temporale. Dacă perspectiva temporalității este distinctă în analiza unor sisteme, ar fi eronat totuși să trasăm granițe rigide. În sociologie, de exemplu, cu greu am putea vorbi despre o știință generală atemporală și o știință generală temporală. Teoria evoluției sociale reprezintă mai degrabă un capitol al teoriei generale a societății. Am utilizat aici termenul de disciplină mai mult în sensul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
explicației, nu pot fi însă direct verificabile prin experiență. Totuși, ele ni se impun cu evidență. Este ceea ce autorul numește „evidență trăită”. În fața unei înțelegeri reușite, avem sentimentul, deși difuz, dar cert, al adevărului ei. Max Weber încearcă introducerea în sociologie a comprehensiunii. Ca sociolog cu o orientare științifică pozitivă, el nu mai poate opune comprehensiunea explicației, ci caută să le împletească, ca două momente necesare ale analizei. În acest sens, el consideră că metoda sociologiei trebuie să fie „explicația comprehensivă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Max Weber încearcă introducerea în sociologie a comprehensiunii. Ca sociolog cu o orientare științifică pozitivă, el nu mai poate opune comprehensiunea explicației, ci caută să le împletească, ca două momente necesare ale analizei. În acest sens, el consideră că metoda sociologiei trebuie să fie „explicația comprehensivă” sau „comprehensiunea explicativă” (Weber, 1965). Importanța pe care Weber o acordă comprehensiunii este o consecință a concepției sale asupra acțiunii umane, mai precis a rolului pe care el îl acordă subiectivității, spontaneității, creativității în stabilirea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ce a fost în mintea actorului, știm și de ce a acționat în acea manieră. Ideea caracterului conștient al acțiunilor umane a fost însă complet abandonată, ca o presupoziție extrem de simplificatoare în științele social-umane contemporane, începând cu psihologia și sfârșind cu sociologia. Nu este vorba, desigur, de vreo opțiune pentru inconștient, ci de o înțelegere mai exactă a mecanismelor constitutive ale comportamentului uman. Marxismul a pus în evidență caracterul ideologic al gândirii umane. În ceea ce privește analiza noastră, este extrem de interesantă caracterizarea dată de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
într-o societate industrială și o democrație politică, crezând în imperiu și aparținând bisericii anglicane”. Acest evoluționism a trecut la începutul secolului nostru, în științele sociale, printr-o criză puternică. Atât în antropologia socială și culturală occidentală, cât și în sociologia nemarxistă, în prima jumătate a secolului XX, conceptul de evoluție, nemaivorbind de cel de progres, a fost complet abandonat. În SUA, antropologia socială și culturală a fost dominată în prima jumătate a secolului XX de figura lui Boas. Principiul metodologic
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
paralele, comparații, de a stabili tipuri generale. Orientarea strcturalist-funcționalistă a fost opusă evoluționismului. Structuralism-funcționalismul pornea de la ideea că orice cultură reprezintă un sistem în care fiecare element are o funcție actuală. El poate fi explicat printr-o analiză sincronică. În sociologie s-a cristalizat o viziune de același tip. Ea este specifică în cel mai înalt grad teoriei lui Talcott Parsons, care a oferit cadrul teoretic timp de câteva decenii sociologiei americane. Parsons a exclus complet, până în ultimele sale lucrări, preocupările
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]