3,694 matches
-
avec leș mille nuances fugitives et leș mille résonances profondes qui en font quelque chose d'absolument nôtre? Nous serions alors tous romanciers, tous poètes, tous musiciens. Mais le plus souvent, nous n'apercevons de notre état d'âme que son déploiement extérieur. Nous ne saisissons de nos sentiments que leur aspect impersonnel, celui que le langage a pu noter une fois pour toutes parce qu'il est à peu près le même, dans leș mêmes conditions, pour tous leș hommes
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
față de celelalte genuri literare, desfășoară în versuri oblonul material al unei retorice abia răscumpărata de aurul din care e turnata". 64 Paul Valéry, "Discours sur l'esthétique", în Oeuvres, I, 1968, p. 1309: "L'artiste vit dans l'intimité de son arbitraire et dans l'attente de șa nécessité. Îl demande celle-ci à tous leș instants ; îl l'obtient des circonstances leș plus imprévues, leș plus insignifiantes, et îl n'y a aucune proportion, aucune uniformité de relation entre la grandeur
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
si on leș réintègre dans le Tout. Mais îl faut leș y réintégrer. Et l'on en dirait autant, a fortiori, des objets délimités par notre perception. Leș contours distincts que nous attribuons à un objet, et qui lui confèrent son individualité, ne șont que le dessin d'un certain genre d'influence que nous pourrions exercer en un certain point de l'espace: c'est le plan de nos actions éventuelles qui est renvoyé à nos yeux, comme par un
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
puse în concordanță. Teza Duhem-Quine41 În cadrul investigațiilor filosofice dedicate metodei "echilibrului reflectiv", atât Stich și Nisbett, cât și Harman și Kulkarni nu menționează influența manifestată de concepția formulată la începutul secolului trecut de Pierre Duhem. În lucrarea La théorie physique: son objet et sa structure, publicată în 1906, Duhem susține că: "Un experiment din fizică nu poate respinge niciodată o ipoteză izolată, ci numai un întreg ansamblu teoretic (ensemble théorique) [...] Fizicianul care realizează un experiment sau relatează despre unul, recunoaște în
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
abordarea lui este monistă. El încadrează deopotrivă etica, fizica, logica, matematica și religia în aria de studiu a filosofiei culturii. Bibliografie Burlacu, Mihai, Elemente de antropologie și filosofie a culturii, Editura Universității "Transilvania", Brașov, 2014. Duhem, Pierre, La théorie physique: son objet et sa structure, Éditeurs Chevalier & Riviére, Paris, 1906. Gillies, Donald, Philosophy of Science in the Twentieth Century, Blackwell Publishers, Oxford (UK) și Cambridge (MA), 1993. Goodman, Nelson, Fact, Fiction and Forecast, Harvard University Press, Cambridge (MA), 1955. Harman, Gilbert
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
față am încercat să fac acest lucru, admițând considerațiile formulate de Donald Gillies, în lucrarea Philosophy of Science in the Twentieth Century, Blackwell Publishers, Oxford și Cambridge (MA), 1993, pp. 98-116 și pp. 205-230. 42 Pierre Duhem, La théorie physique: son objet et sa structure, Éditeurs Chevalier & Riviére, Paris, 1906, p. 301. Această teză avea să fie preluată ulterior de Alfred Tarski și Willard Van Orman Quine. 43 White expune în detaliu perspectiva lui Duhem. White echivalează expresia "ansamblu de teorii
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
3. Problemă clasificării subdisciplinelor lingvistice / 85 4. Despre laletică (sau despre fiziologia sunetelor) / 106 5. În loc de concluzii / 113 Notă asupra ediției / 115 I. Un nou punct de vedere asupra ramificațiunilor gramaticei comparative / 117 Notele editorului / 135 ÎI. Laletica sau fisiologia sonurilor / 139 B.P. Hasdeu's Noematology: an Anticipation of E. Coseriu's Skeology / 175 Annex: On the Real Object of Linguistics / 193 Bibliografie generală / 219 Indice de nume proprii / 229 Prologul editorului De necesitatea unei ediții critico-interpretative a cel puțin unuia
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
a îndreptat, cu precădere, asupra materialului pe care Hașdeu l-a scris cu privire la diviziunile gramaticii comparative, am hotărât să includ în această carte doar că "reproducere anastatica" (obținută, de fapt, prin "scanarea" originalului) și amplul studiu hasdeian, Laletica sau fisiologia sonurilor, așa cum s-a tipărit în "Columna lui Traian" (în cele trei numere apărute în lunile februarie, martie și aprilie-mai ale anului 1882). Numai într-o asemenea alcătuire, micul volum pe care îl pun astăzi la dispoziția cititorilor merită, într-adevăr
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
care vorbea G. Barițiu, n.m. C.M.] nu pare a fi seria inclusă ulterior în "Columna lui Traian", reapărută în 1882, sub titlul comun Studie de stiință limbei: Un nou punct de vedere asupra ramificațiunilor gramaticii comparative [...], si Laletica sau fiziologia sonurilor [...]" (ibid.). Totuși, ceva mai încolo, căutând să evalueze "în ce măsură marele lingvist și filolog, ajuns la apogeul gloriei științifice, și-a îndeplinit intențiile, pe de o parte, de a continua Principiele de linguistica, iar pe de alta, de a contura o
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
a îndeplinit intențiile, pe de o parte, de a continua Principiele de linguistica, iar pe de alta, de a contura o Istorie a limbii române", lingvistul bucureștean admite că cele două studii (despre gramatică comparativa și despre laletică sau fiziologia sonurilor) corespund, cel putin parțial, primei direcții din planul anunțat, chiar dacă însuși supratitlul Studie de stiință limbei ar implica o anumita modificare a structurii schițate în Principie de linguistica (ibid., p. 42). 3.2. De la noematologia lui Hașdeu la skeologia lui
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
discuția de față. Aici Hașdeu încearcă să corecteze împărțirea cvadripartita pe care Schleicher a făcut-o în cadrul gloticii: fonologia, morfologia, ideologia (sau semasiologia) și sintaxa. Dat fiind faptul că însuși Schleicher susținea că "în producțiunea limbei sunt trei factori esențiali: son, forma și sens", Hașdeu consideră că lingvistul german, pentru a fi consecvent cu propriile distincții, ar fi trebuit să deosebească și alte discipline. De pildă, "admițând sintaxa, adecă doctrina proposițiunii, el a uitat lexiologia [sic], adecă doctrina cuvântului, λέξις, privit
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
tot așa sensul cel expres nu este decât o condensare a ideei latențe. Noematologia se rapoartă la semasiologie întocmai că sintaxa la morfologie. Ideea latentă și construcțiunea sintactica șanț cele două principie primitive psichice oarecum fluide, al cărora contact cu sonul, ca materie sau element solid, a închegat o porțiune din ele în sens expres și în formă gramaticala, dând astfel naștere cuvântului. Închegarea poate diferi prin volum și prin densitate. Uneori este chiar anevoie a deosebi o formă gramaticala sau
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
omission d'un moț nécessaire au sens de la phrase. Mais ce n'est point de cette sorte d'ellipse que je me propose de vous entretenir: celle dont je veux vous parler est d'une nature plus cachée. Elle a son siége dans le corps des mots, et on pourrait l'appeler ellipse intérieure, s'il ne valait pas mieux désigner cet ordre de phénomènes sous le nom plus général d'idées latentes du langage" (Bréal, 1868/1882, p. 301). Nu
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
une langue, d'analyser să grammaire et de ramener leș mots à leur valeur étymologique. Îl faut entrer dans la façon de penser et de sentir du peuple. C'est à cette condition seulement que la philologie comparative répondra à son objet le plus élevé, qui est de nous aider à comprendre leș opérations de la raison humaine, et à découvrir leș lois historiques de son développement" (ibid.). După cum se vede, meritul lui Hașdeu este unul foarte însemnat. El a înțeles importanța
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
de sentir du peuple. C'est à cette condition seulement que la philologie comparative répondra à son objet le plus élevé, qui est de nous aider à comprendre leș opérations de la raison humaine, et à découvrir leș lois historiques de son développement" (ibid.). După cum se vede, meritul lui Hașdeu este unul foarte însemnat. El a înțeles importanța concepției lui Bréal și a propus o disciplină aparte pentru studiul "ideilor latențe" (adică pentru "sensul lipsit de forma"), noematologia, pe care a încercat
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
o formă gramaticala [flexionara] nu este decât o construcție sintactica condensata, tot așa sensul cel expres nu este decât o condensare a ideii latențe. [...] Ideea latentă și construcțiunea sintactica sunt cele două principii primitive oarecum fluide, al căror contact cu sonul, ca materie sau element solid, a închegat o porțiune din ele în sens expres și forma gramaticala, dând astfel naștere cuvântului", spune Hașdeu. Cuvintele pline (autosemantice), având, în sfera lor semantica, grupate în jurul nucleului semnificativ, o serie de semnificații (din ce in ce mai
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
a gloticii. Ultimele patru pagini ale studiului hasdeian sunt de-a dreptul captivante. 3.3.4.1. Hașdeu începe prin a lua ca punct de plecare al discuției cei "trei factori esențiali" implicați în producerea limbii identificați de Schleicher: sunetul ("sonul"), forma și sensul. În felul acesta, cuvintele apar reprezentate în sugestiva să figură ca niște triunghiuri, fiecare latura a acestora corespunzând unuia dintre cei trei factori. În niciun caz nu trebuie să vedem în triunghiul schleicheriano-hasdeian celebrul triunghi semiotic al
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
schleicheriano-hasdeian celebrul triunghi semiotic al lui Ogden și Richards, fiindcă problemă referinței nu se pune. Dacă ne raportăm la cele două laturi ale semnului lingvistic evidențiate de Saussure, si anume semnificatul și semnificantul, atunci am putea zice că la Hașdeu sonul este semnificantul (latura materială), iar sensul este semnificatul. Ce facem însă cu forma, care, fără îndoială, are de-a face și ea, destul de mult, cu semnificantul? Ideea latentă este, după Hașdeu (1882a, p. 28 și 31), fie "sensul ascuns, lăsat
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
semnificantul? Ideea latentă este, după Hașdeu (1882a, p. 28 și 31), fie "sensul ascuns, lăsat fără expresiune", fie "sensul lipsit de forma". Deci, rezultă că forma este expresia sonoră, adică semnificantul. Mai are atunci rost să luăm în calcul atât sonul, cât și forma când vorbim de cuvinte? Are rost, dar numai în partea inițială a discuției, pentru a justifica doctrina fonologiei 35. După aceea, odată produsă/ obținută "închegarea" sau "cimentarea" cuvântului, Hașdeu ia în considerație, mai departe, doar formă și
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
tabloul distribuției subdisciplinelor lingvistice, cu care marele lingvist își încheie studiul, nu este deloc lipsit de sens. 4. Despre laletică (sau despre fiziologia sunetelor) Al doilea (și ultimul) "studiu de stiință limbii" scris de Hașdeu se intitulează Laletica sau fisiologia sonurilor și a fost publicat în "Columna lui Traian", în trei numere succesive (din lunile februarie, martie și aprilie-mai) ale anului 1882, pp. 65-73; 129-135; 193-210. Cuprinde cinci părți: (1) Sfera fonologiei în genere; (2) Literatura laleticii; (3) Istoria laleticii; (4
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
publicat în "Columna lui Traian", în trei numere succesive (din lunile februarie, martie și aprilie-mai) ale anului 1882, pp. 65-73; 129-135; 193-210. Cuprinde cinci părți: (1) Sfera fonologiei în genere; (2) Literatura laleticii; (3) Istoria laleticii; (4) Caracteristică fisiologică a sonurilor; (5) Clasificarea fisiologică a sonurilor. 4.1. Termenul de laletică, întrebuințat pentru a desemna fiziologia sunetelor, necesită o discuție specială. Gr. Brâncuș (într-o notă din Hașdeu, 1988, ÎI, p. 526) precizează că el provine din gr. λαλῶ 'a vorbi
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
în trei numere succesive (din lunile februarie, martie și aprilie-mai) ale anului 1882, pp. 65-73; 129-135; 193-210. Cuprinde cinci părți: (1) Sfera fonologiei în genere; (2) Literatura laleticii; (3) Istoria laleticii; (4) Caracteristică fisiologică a sonurilor; (5) Clasificarea fisiologică a sonurilor. 4.1. Termenul de laletică, întrebuințat pentru a desemna fiziologia sunetelor, necesită o discuție specială. Gr. Brâncuș (într-o notă din Hașdeu, 1988, ÎI, p. 526) precizează că el provine din gr. λαλῶ 'a vorbi, a spune' și λαλετικός 'care
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
utilizat de specialiștii germani (de pildă, de C.L. Merkel, cunoscut și lui Hașdeu) în formă Laletik. Hașdeu l-a adoptat "cu atat mai vârtos că grecul λαλός "vorbitor" cu negativul sau ἄλαλος "mut" au în vedere graiul mai mult ca son decât că sens" (Hașdeu, 1882b, p. 67). Așadar, lui Hașdeu termenul i se părea foarte potrivit (și, probabil, chiar așa și era pentru știința pe care o avea el în vedere atunci). G. Ivănescu, la distanță de un secol de
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
viabile, cum ar fi: (a) faptul de a fi atras atenția asupra necesității stabilirii raporturilor reale dintre sunete și litere (între care multă vreme se făcuse confuzie): "Până și pe terenul limbilor moarte, studiul literei trebui necontenit controlat prin studiul sonului, care poate să demonstreze o imposibilitate fisiologică acolo unde este o posibilitate grafică, sau mai cu deosebire poate să restituie o realitate fonica lăsată fără semn în alfabet" (Hașdeu, 1882b, p. 67); (b) faptul de a fi subliniat strânsă legătură
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
fără semn în alfabet" (Hașdeu, 1882b, p. 67); (b) faptul de a fi subliniat strânsă legătură dintre analiza fiziologica a sunetelor și crearea alfabetului, a scrierii de tip fonetic (ba chiar și a celei de tip silabic): "Studiul fisiologic al sonului e tot atât de vechi că și invențiunea scrisorii alfabetice, nu numai pentru că această scrisoare implică analiza quantitativă a complexului fonic al unui cuvânt, adecă descompunerea elementară a lui arc în a, r, c, sau fie măcar descompunerea lui săgeată în să
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]