4,293 matches
-
și de elaborare a politicilor publice la nivel național, actualul demers este ușor simplificat și Încearcă să pună În balanță diversele răspunsuri la Întrebări aparent simple: cine decide asupra politicilor europene? Putem identifica, În procesul decizional european, mai degrabă actori statali sau suprastatali? Ce implicații decurg de aici pentru demersurile academice și empirice care abordează problema eficientizării procesului decizional și a elaborării și implementării politicilor publice? Pentru ca cititorul să-și poată formula propria opinie cu privire la problema care constituie subiectul analizei de
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
a Uniunii să apară și problematica controlului parlamentar asupra Comisiei. Totuși, poziția acesteia În raport cu formularea de politici se menține, Consiliul și Parlamentul nelegiferând propuneri la care nu a lucrat Comisia. Mai mult, prin asistarea formării de rețele relevante de actori statali și non-statali sau prin ghidarea modalității de operare a acestora, Comisia și-a menținut poziția de instituție independentă de elaborare a politicilor și Își poate mări puterea de a influența Consiliul de Miniștri și Parlamentul (Richardson, 1996). Înainte de Maastricht, Comisiei
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
opțiunea pentru asigurarea suplimentară (fie În sistem privat, fie prin creșterea contribuției la asigurările de sănătate obligatorii) este agreată doar de 27% dintre respondenți. Aproape dublu (45%) preferă să plătească din buzunar pentru tratamente care nu sunt acoperite de asigurarea statală, atunci când beneficiază de ele. Această opțiune se poate explica prin trei factori: - neîncrederea oamenilor În potențialii gestionari ai banilor din sistemul de asigurări; - lipsa obișnuinței de a gestiona riscul la nivel individual prin sisteme de asigurări; - lipsa unei culturi medicale
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
sunt percepuți ca fiind o povară În cadrul societății, un grup care afectează imaginea României În Europa, dezvoltându-se astfel un tip de abordare foarte riscant: majoritate/minoritate. În loc să existe o abordare a romilor din prisma cetățenilor țării, la nivelul instituțiilor statale, romii sunt percepuți ca fiind un alt tip de grup, unul special. De exemplu, ministrul Integrării Europene, Anca Boagiu, În 28 martie 2006, Într-un articol publicat În La libre Belgique, spunea că „romii sunt folosiți ca un exemplu negativ
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de stigmatizare ce Îi fac chiar și pe romi să-și refuze apartenența la propriul grup etnic. Stigmatul social, În interiorul și exteriorul grupului etnic rom este așa de mare, Încât construirea unei imagini pozitive este aproape imposibilă. Care sunt mecanismele statale și societale prin care se asigură o reprezentare echitabilă a intereselor fiecărui grup etnic din societate? Cât de mult se poate cere unui grup etnic să se schimbe, atâta vreme cât societatea majoritară are propriile blocaje, refuzând să renunțe la imaginile dezumanizante
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
blocaje, refuzând să renunțe la imaginile dezumanizante despre romi? Care sunt mecanismele administrative și juridice ale statului român ce ar putea să corespundă nevoilor reale ale cetățenilor din România, indiferent de apartenența etnică? Care este gradul de implementare a politicilor statale Într-un mod echitabil, care să nu țină cont de apartenența etnică a unui grup sau altul din societate? Pe scurt, dacă ar fi să măsurăm democrația din prisma respectării drepturilor minorităților, care este gradul de democratizare a societății românești
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Dar societatea majoritară românească rămâne În continuare ignorantă și știe prea puține despre acest Întreg proces. Studiul pe care Îl prezentăm Își propune să ofere o perspectivă asupra politicilor publice pentru romii din România, să studieze modul În care instituțiile statale au elaborat măsuri, mai degrabă datorită unor standarde și proceduri impuse de organizațiile internaționale fără de care România nu ar fi intrat În „clubul” statelor democratice, și să analizeze rolul actorilor implicați În procesul de elaborare și implementare a măsurilor publice
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de reprezentare ce ar fi dat o forță majoră romilor În societatea românească. De aici și organizarea „tinerilor” În afara structurilor de putere finanțate de către statul român, căci au dorit să-și afirme independența față de politicile de asimilare promovate de structurile statale. „Tinerii romi” au pus bazele primelor structuri ale societății civile rome; b) elita „tradiționalistă”, care acuza tinerii romi de corupere a valorilor culturale rome (Romanipen), deoarece orice cooperare cu societatea majoritară ar fi fost dăunătoare comunităților tradiționale de romi (ce
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
formarea unei societăți civile rome, care să forțeze guvernul să-și schimbe propriile politici față de romi. De aici și principalele diferențe de viziune Între elita „autonomă” și cea „integraționistă”: prima, având susținere din afara țării, putea să facă presiuni asupra structurilor statale, În timp ce ultima doar se plia politicilor promovate de către statul român. Aceste diferențe au continuat până În prezent, cu consecințe nefaste asupra unei Mișcări rome unificate și a promovării unei agende comune. La nivel guvernamental, principalele politici pentru romi, În această perioadă
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
centrale. Încă de la Începutul anilor ’90, existau divergențe majore Între principalele organizații reprezentative ale romilor. Adoptarea unei politici publice pentru romi ar fi avut de suferit, dacă principalele organizații ale romilor ar fi continuat luptele interne, dând astfel posibilitatea autorităților statale să motiveze neadoptarea unor măsuri prin incapacitatea reprezentanților acestei minorități de a se organiza și de a-și coordona eforturile. Elaborarea unei politici publice pentru romi ar fi fost benefică pentru toate organizațiile ce reprezentau interesele etniei. De aceea, o
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
-și atenția spre statele occidentale, erau nevoite să adopte măsuri În toate domeniile, În conformitate cu standardele din Vest, inclusiv În cazul romilor. Transferul de politici În cazul romilor din România a avut un efect benefic, deoarece a dus la crearea instituțiilor statale care să se ocupe de minoritatea romă (În prezent, există Agenția Națională pentru Romi), s-au creat departamente specializate În acele ministere prioritare Însărcinate să trateze problemele romilor În contextul politicilor generale ale guvernului (cum este cazul Ministerului Educației, al
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
procesul definirii problemei creează și posibilitatea contextualizării acestor politici, care, deși sunt formal asemănătoare la nivel comunitar-european, În fond, sunt destul de diferite la nivelul național al fiecărui stat În parte și, mai ales, pentru statele ex-comuniste, care nici ca model statal european, nici organizațional și nici funcțional nu sunt asemănătoare cu cele vest-europene, „exportatoare de acquis” (modelul statului fordist sau welfare state). Raportarea politicii la contextul globalizării trebuie privită, În acest caz, mai degrabă prin perspectiva tensiunilor permanente create Între politicile
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
statului În sine, față de alți actori internaționali care Îi pot amenința existența, derivă cu necesitate din asigurarea siguranței cetățenilor (Holsti, 1996). Din punctul de vedere al principalei paradigme a domeniului, realismul politic, există relativ puține dubii legate de prioritizarea acțiunilor statale: politica de securitate va fi Întotdeauna privilegiată față de, să spunem, politicile sociale și chiar față de politicile economice. Un om politic care nu pune În topul priorităților sale securitatea națională fie este orbit de interesele proprii, fie este incapabil să Înțeleagă
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
poți compara un poem scris În românește cu unul În portugheză. Corect. Atunci literatura ar trebui să facă parte dintr-un curriculum cultural circumscris lingvistic: studii românești, studii poloneze, studii cambodgiene și studii lesotho-iene ar fi echivalente pe baza criteriului statal, apoi, dacă facem să intervină În plus criteriul lingvistic, probabil că studiile lesotho-iene ar dispărea (limba oficială a statului sud-african e sesotho, nu știm dacă aria lingvistică se suprapune peste aria teritorială a statului, nu știm dacă limba sesotho se
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
decât pe afirmații geografice. Momentul 1918, în afară de efectele sale teritoriale și instituționale directe, este extrem de semnificativ din punctul de vedere al acestei teze, întrucât susține un nou model al relațiilor dintre experții culurii naționale, pe de o parte, și birocrația statală și elitele politice, pe de altă parte. O nouă generație de intelectuali, ieșiți de pe băncile facultăților României Mari, derivându-și legitimitatea din expertiza în problematica culturii naționale, dar și din competența în canoanele științifice occidentale, vor ajunge să se ciocnească
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
derivându-și legitimitatea din expertiza în problematica culturii naționale, dar și din competența în canoanele științifice occidentale, vor ajunge să se ciocnească cu generația intelectuală mai veche, bine situată instituțional, dar poate chiar mai important, cu noile elite politice și statale, mai puțin dependente acum de legitimare din partea acestei noi intelligentsia și mai puțin capabile să absoarbă masa importantă de tineri cultivați produși de sistemul educațional național (Livezeanu 1998)1. Ceea ce pare să se întâmple la nivelul organizării mecanismelor culturale naționale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în perioada dintre cele două războaie mondiale, Freyer, fostul student al lui G. Simmel, va încerca să înțeleagă viața statului pornind de la formele pe care le ia în momentele de „maxim” istoric: întemeierea, războiul, tensiunea creată de regenerări ale formelor statale, reformele. El încearcă să modifice ierarhia celor mai importante - în perspectiva sa - concepte din științele statului: dominația și planificarea. „Nu cei ce planifică domină (cum credeau, în mod greșit, utopiștii), ci cei ce domină planifică” (Herrschaft und Plannung, zwei Grundbegriffe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
lumina tradiției, „marile probleme actuale”, făcând cunoscute „ultimele consecințe și tendințele cele mai semnificative” ale românității „în toată expresia plenitudinii existenței europene”. Un loc de seamă era prevăzut „renașterii unei ecumenicități originare, proprie spiritului românesc, sinteză a latinității, a valorilor statale și juridice occidentale, pe de o parte, cu tradițiile, structurile și comportamentul religios răsăritean, pe de altă parte”. Se observă astfel că C. R. de C., prin însăși apartenența sa la sistemul academic francez, s-a plasat în chip aproape exclusiv
CENTRUL ROMAN DE CERCETARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286164_a_287493]
-
și inteligență politică și diplomatică. Astăzi toate energiile sunt orientate către o integrare eficientă a societății românești în structurile europene După căderea comunismului are loc un amplu și activ proces de construcție identitară. Se manifestă un naționalism etnic și unul statal. A fost limpede rolul jucat de conduita și mentalitatea naționalistă în căderea comunismului, puternic susținute de Occident în prima fază. Naționalismul exprimat în fostele țări comuniste este un naționalism de revenire la identități de recuperare: ,, Cine era un nimeni, sau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
ceea ce face cu putință, susțin autorii, o teorie a violenței. Ei menționează faptul că în timpul și după un război, violența interpersonală în societate scade. Această regulă de manifestare a violenței are o aplicație generală. Altă regulă generală este suprapunerea violenței statale cu aceea interpersonală. Această suprapunere este legată de tiparele culturale specifice de tip colectivist și non egalitarist. în societățile cu nivel crescut de violență pedepsele ce se aplică sunt mai dure și mai violente. Societățile sărace au nivel mai crescut
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
un prototip al legislației complexe care există azi pe plan internațional și la nivel național. Deși educația e foarte importantă, nu există măsuri mai eficiente de prevenire a violenței decât respectarea legii. O bună legislație și impunerea ei de către mecanismele statale protejează în modul cel mai eficient populația, față de violență. Resortul primar al legilor îl reprezintă protejarea și satisfacerea nevoilor oamenilor pentru supraviețuire, dezvoltare și funcționare sănătoasă. Violența a fost întotdeauna cel mai mare adversar al stării de sănătate a individului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a traumei și a efectelor traumei în rândurile autorităților, dar și a personalului de îngrijire. Astăzi, probabil că există un mai bun potențial reactiv la nivelul comunităților față de catastrofele naturale care par destul de frecvente în ultimii ani. în ciuda unei politici statale colectiviste, în perioada comunismului, sub amenințarea permanentă și consecutiv politicilor de urbanizare și industrializare forțată, s-a petrecut o rupere a țesutului social existent tradițional în satele din România. Oamenii au devenit indiferenți față de dificultățile vecinilor, față de ceea ce se întâmplă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
încă mai vizibilă dacă luăm în considerare criteriul central pe care îl evocă dialogul: recunoașterea limbii în "academiele Europei". Acesta se referă la circulația și unitatea practicilor lingvistice, care la rândul ei e determinată de gradul de cristalizare a unității statale. Ca să înțelegem în ce măsură cele trei culturi literare presupun tipare politice distincte, voi apela la cercetarea lui D. Baggioni, Langues et nations en Europe: Franța e un stat "de succes", care a reușit să reunească în jurul curții regale toate provinciile și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
e un stat "de succes", care a reușit să reunească în jurul curții regale toate provinciile și care, tocmai prin gradul ridicat de omogenitate, s-a impus în Europa secolului al XVIII-lea ca un simbol al centralității; Italia are structuri statale puternice, dar necentralizate decât foarte târziu, în cursul secolului al XIX-lea; Ungaria se construiește pe o cristalizare statală medievală dar eșuată din cauza intrării sub dominația otomană 14. Privită din acest unghi, cultura română intră în ultima clasă, cea pe
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
gradul ridicat de omogenitate, s-a impus în Europa secolului al XVIII-lea ca un simbol al centralității; Italia are structuri statale puternice, dar necentralizate decât foarte târziu, în cursul secolului al XIX-lea; Ungaria se construiește pe o cristalizare statală medievală dar eșuată din cauza intrării sub dominația otomană 14. Privită din acest unghi, cultura română intră în ultima clasă, cea pe care cercetătorul italian o rezervă comunităților etno-religioase, subliniind diferența față de celelalte tipuri de cristalizări statale pe bază națională: "să
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]