5,507 matches
-
provoacă excitația, chiar dacă limita lor crește foarte mult, datorită fenomenelor de acomodare; există o pantă limită de la care începe excitația. După durată, stimulii pot fi scurți (cînd nu produc excitația) și lungi. Intre intensitatea liminară (care produce excitația) și durata stimulilor dreptunghiulari care provoacă răspuns există o dependețtă hiperbolică In formula a și b sunt constante ce caracterizează sistemul excitabil. Această expresie permite determinarea parametrilor excitabilității (ce caracterizează un sistem excitabil). II.3.5. Parametrii sistemelor excitabile. RI Parametrii sistemelor excitabile
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
a și b sunt constante ce caracterizează sistemul excitabil. Această expresie permite determinarea parametrilor excitabilității (ce caracterizează un sistem excitabil). II.3.5. Parametrii sistemelor excitabile. RI Parametrii sistemelor excitabile sunt reobaza și cronaxia. Reobaza este intensitatea minimă a unui stimul cu durata infinită (practic mai mare decît a timpului util) care provoacă un răspuns (potențial de acțiune). Dacă în formula (II.26) considerăm t = ∞ , obținem: b=II R= (II.27) Atunci expresia (II.26) se scrie: (II.28) Cronaxia este
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
la nivelul bandei Z. Facem observația că fibrele musculare se găsesc într-o strânsă interdependență cu sistemul vascular și cu cel nervos. IV.2.3. Mecanismul contracției musculare Proprietățile mușchilor sunt: ♦ Excitabilitatea, care este capacitatea mușchiului de a răspunde la stimuli externi, depinde de proprietățile sarcolemei și este asemănătoare neurilemei din cazul axonului nemielinizat. ♦ Contractibilitatea este proprietatea de a răspunde la stimuli prin modificarea formei. A) Excitația S-a crezut inițial că biopotențialul de acțiune muscular ar fi declanșat direct de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
nervos. IV.2.3. Mecanismul contracției musculare Proprietățile mușchilor sunt: ♦ Excitabilitatea, care este capacitatea mușchiului de a răspunde la stimuli externi, depinde de proprietățile sarcolemei și este asemănătoare neurilemei din cazul axonului nemielinizat. ♦ Contractibilitatea este proprietatea de a răspunde la stimuli prin modificarea formei. A) Excitația S-a crezut inițial că biopotențialul de acțiune muscular ar fi declanșat direct de biopotențialul nervos. Această ipoteză este contrazisă de faptul că diametrul fibrei musculare este de 10 ori mai mare decât al celei
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
vectoriale a biopotențialelor celulare. Nervii excitați produc potențiale de acțiune care rezultă din însumarea potențialelor de acțiune a fiecărei fibre nervoase. Studiul activității bioelectrice a inimii arată că ea este un organ autoexcitabil. Inima este organul care-și creează singur stimulul pentru fiecare contracție. Contracția inimii este însoțită de producerea potențialului de acțiune. Inregistrarea potențialului de acțiune se face cu ajutorul a doi electrozi de calomel (nepolarizabili), obținându-se electrocardiograma. Din punct de vedere electric inima este o sursă de tensiune electromotoare
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
spiral al lui Corti este flancat cu celule ciliate, celule care au niște perișori dispuși ca într-o pensulă și care constituie elementele neuronale ale segmentului receptor unde are loc conversia semnalelor mecanice în semnale electrice. Ele sunt sensibile la stimuli mecanici foarte slabi. La mamifere, de exemplu, ele încep să elaboreze potențiale de acțiune când extremitatea cililor se deplasează pe distanțe sub 1A0. Celulele ciliate se află în contact cu cele două lichide, endolimfa și perilimfa, de concentrații ionice diferite
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
mare decât cea a ionilor de K. Deoarece principalul ion pozitiv din endolimfă este K, se consideră că el este implicat în mecanismul de conversie a energiei la nivelul celulelor ciliate. Celulelele ciliate sunt sensibile diferențiat în funcție de direcția și sensul stimulilor mecanici. Mecanismul percepției sunetelor este explicat pe baza unor modele teoretice dintre care amintim doar două: a) teoria zonală (rezonanței); b) teoria undei propagate (undei călătoare ) a) Teoria zonală a fost dezvoltată de Ohm, iar apoi Helmholtz a dat acestei
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
facto) Metoda experimentală permite cercetătorului să stabilească relații de tip cauzal între fenomene, prin manipularea unei variabile independente care conduce la modificarea unei variabile dependente, în condițiile în care nu există influențe ale unor variabile externe. Variabilele independente sînt acei stimuli care pot avea o influență relevantă asupra unui comportament sau a unei performanțe (fiind direct manipulați și controlați de cercetător), care constituie variabila dependentă (Radu, 1993; Havârneanu, 2000a). Operaționalizarea variabilei independente este deosebit de importantă și constă în specificarea procedurii exacte
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
atenuare a consecințelor, de a elabora strategii de ieșire din criză și de a găsi soluții. Pe scurt, politicile se referă la restabilirea lichidităților și a capitalului băncilor, creșterea garanțiilor de depozit, scăderea ratelor dobânzilor de politică monetară, acordarea de stimuli financiari în statele membre, evitarea distrugerii ireversibile de capital (uman și antreprenorial), luarea în calcul a șomajului part-time pe o perioadă determinată. Mai mult, Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și Uniunea Europeană, prin intermediul Băncii de Investiții Europene și a fondurilor structurale
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
Centrală și de Est. De asemenea, sectorul bancar a fost susținut pentru a primi sprijin politic, pentru a asigura sustenabilitatea finanțelor publice și a evita o creștere de lungă durată a taxelor, dar și pentru a accesa la scară largă stimuli monetari și fiscali. Alte măsuri au urmărit păstrarea locurilor de muncă, întărirea sistemului de protecție socială, în principal pentru a preveni șomajul și a promova creșterea duratei de muncă, reforme pe piața de produse, tranziția către o economie ecologică și
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
semnificație concretă din diverse categorii precum: ușa, apa, copac, banană, nas, pat, măr, oraș, caiet, mașina, casa, inima, școala, fata, elev și care le-au fost expuse În 5 etape. Subiecții implicați trebuia să citească cu glas tare lista de stimuli grafici de fiecare dată, după care să noteze corect toate cuvintele amintite Într-un interval de timp precizat. Numărul total de cuvinte ce poate fi obținut după toate etapele, este de 75. Deși de la o etapă la alta s-au
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
al deficienței au obținut chiar scoruri maxime de 59 de cuvinte (media situându-se la 45 de cuvinte). Să nu se piardă din vedere faptul că aceste rezultate au fost obținute În condițiile În care nu s-au folosit ca stimuli cuvinte abstracte sau cu o structura grafică complexă, ceea ce ar fi redus substanțial nivelul performanței cognitive. Important de menționat este faptul că elevii cu surditate pronunțată au scris destul de multe cuvinte incorect, cu omisiuni, adăugiri și inversiuni de litere În cadrul
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
integrantă a vieții noastre, nu putem trăi fără acesta, atât datorită influențelor sale negative, mai puternice și determinând schimbări în fiziologia și activitatea umană, dar și a celor benefice, așa după cum vom vedea, ce îi permit organismului să răspundă permanent stimulilor externi, să se adapteze noilor situații și să asigure dezvoltarea continuă a sistemului complex care este ființa umană. Pornind tot de la concepțiile enunțate de Selye, în vederea întăririi urmărilor impactului factorilor de mediu asupra organismului, prezentăm cele 2 (două) forme speciale
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
când randamentul nostru este maxim. Astfel delimitat, se deosebește de forma mult mai întâlnită, cea a distress-ului prin următoarele aspecte mai importante: - natura agenților acționali (stresori), așa după cum am subliniat mai înainte, traductibili prin ambianță plăcută creată sau existentă, ori stimuli pentru creșterea performanțelor individuale, datorate unor trăiri reconfortante ale individului; - consecințele acțiunii factorilor stresori care, în cele mai multe cazuri, sunt plăcute și cu repercursiuni benefice asupra organismului și activităților sale. Dorim să exemplificăm și câteva dintre cele mai frecvente cauze ale
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
faptul că trebuie să se realizeze alternanța stărilor de stress cu cele de recuperare, deoarece o stare prelungită de stress poate conduce la epuizarea organismului, cu grave repercursiuni asupra capacității generale a corpului de a reacționa la orice categorie de stimuli, sau chiar la situația nedorită de incompatibilitate a supraviețuirii. 2.2. Cauzele stress-ului Putând fi numite și sursele de stress, acestea sunt determinante în înțelegerea conceptului larg de stress, dar mai ales a manifestărilor acestuia și a măsurilor ce trebuie
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
în sensul necesității apărării organismului uman de presiunile factorilor perturbatori externi ce produc, așa după cum am văzut, tulburări mai mult sau mai puțin grave ale organelor și sistemelor din organismul uman, precum și a modului de reacție, de comportament, față de respectivii stimuli. Managerii sunt cei chemați, în primul rând, să observe (să fie conștienți) de apariția stress-ului în cadrul organizației și să ia, prompt și eficient, măsurile cele mai indicate pentru asigurarea bunăstării angajaților lor și imprimarea unui climat optim de lucru și
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
set de astfel de reguli menite să pregătească mai bine individul, ca entitate complexă bio-psiho-socială, în fața presiunilor externe exercitate: -Focalizarea pe realizări și pe aspectele puternice ale personalității; -Evitarea competițiilor și concurenței inutile; -Acceptarea faptului că fiecare reacționează altfel la stimulii de orice fel, fiind unic și diferit în același timp; -Introducerea în timpul liber a cât mai multor momente de relaxare (tehnicile aferente le vom analiza în cele ce urmează) și distracție; hobby-urile sunt binevenite în acest sens. -Discutarea problemelor
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
totul aparte. Mai bine spus, problema contextului, În cazul emițătorului, este una aparte. Suntem În situația de a vorbi despre context Înainte de a exista text. De regulă, cel puțin În abordările tradiționale, drumul este invers: Întâi de toate, există un stimul, un obiect ( În sensul cel mai larg) supus percepției și doar În raport cu acesta, Într-o etapă secundă, se poate identifica un context. Acest fapt, al Întâietății contextului În raport cu textul, generează cel puțin două concluzii importante: 1) contextul trebuie privit nu
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
este interpretat). Abia În această situație Își găsește pe deplin justificare utilizarea conceptului de context: tot ceea ce există pe lângă text și este relevant În raport cu acesta. Agentul uman aflat În poziția de interpret al unui enunț percepe două entități distincte: un stimul puternic (care va fi numit ostensiv - În teoria pertinenței), adică enunțul, și un fundal, o Țesătură semiotică de alți stimuli / alte semne, mai mult sau mai puțin relevanți / relevante În raport cu textul la momentul receptării acestuia. Acest fundal formează contextul la
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
și este relevant În raport cu acesta. Agentul uman aflat În poziția de interpret al unui enunț percepe două entități distincte: un stimul puternic (care va fi numit ostensiv - În teoria pertinenței), adică enunțul, și un fundal, o Țesătură semiotică de alți stimuli / alte semne, mai mult sau mai puțin relevanți / relevante În raport cu textul la momentul receptării acestuia. Acest fundal formează contextul la nivelul interpretului. Este lesne de observat faptul că ceea ce numim context, În acest caz, este posterior producerii textului. Numai În raport cu
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
și direcția privirii, poziția corpului); interpretul Însuși ca entitate complexă ce se singularizează, În actul de interpretare, prin trei capacități: perceptivă, rațională și cognitivă. Un enunț va fi interpretat conform așteptărilor emițătorului doar dacă interpretul are capacitatea de a percepe stimulii produși de către emițător, dacă are cunoștințele estimate de către acesta și dacă are capacitatea de a prelucra toate aceste informații pertinente În raport cu textul produs. În exemplul de mai sus (cu gradientul), comunicarea pe direcția propusă de P eșuează pentru că, deși H
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
presupusă, indirectă, situată 51 Într-un plan secund al comunicării, dar care rezultă, cu necesitate, tot din text. Care este relația dintre aceste două semnificații? Tot intuitiv, putem sesiza faptul că această relație este de natura celei existente Între un stimul/eveniment aflat În prim plan și un fundal. Informația nouă, asertată, prim-planul se clădește pe informația veche, care se constituie Într-un fundal. Cea dintâi, aserțiunea, nu poate exista fără cea din urmă, presupoziția. Putem spune că informația veche
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
nu este o oaie oarecare, ci Bisisica; toate celelalte trec Într-un plan secund. Numai cine cunoaște relația istorică a lui Niculae cu Bisisica poate Înțelege ce sentimente trăiește copilul atunci când rostește propoziția În cauză. În situația aflată În desfășurare, stimulul prezent care determină producerea enunțului este acela că, atunci când băiatul apucă oaie de picior, aceasta „zvîcni pe neașteptate și-l trânti pe băiat cu burta la pământ”. Încărcătura emoțională a enunțului provine Însă din situațiile anterioare În care cei doi
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
el, emițătorul, a transmis-o, ci dorește, În același timp, ca receptorul să-și dea seama că această informație i-a fost transmisă În mod intenționat lui - și nu altcuiva. În scopul exteriorizării acestor intenții, emițătorul produce două categorii de stimuli adresați receptorului: 1) un enunț verbal ce constituie, de regulă, vehiculul principal al informației și 2) un set de semne para și non verbale care Însoțesc stimulul lingvistic. Acești stimuli de natură diferită nu sînt specializați În vehicularea unui anumit
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
și nu altcuiva. În scopul exteriorizării acestor intenții, emițătorul produce două categorii de stimuli adresați receptorului: 1) un enunț verbal ce constituie, de regulă, vehiculul principal al informației și 2) un set de semne para și non verbale care Însoțesc stimulul lingvistic. Acești stimuli de natură diferită nu sînt specializați În vehicularea unui anumit tip de informație/intenție. Ei participă Într-o relație de puternică interdependență la transmiterea ambelor tipuri de informații/intenții. Cu alte cuvinte, un enunț sau un anumit
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]