7,161 matches
-
intervale de timp bine definite. De la 7 iulie 1869 până la 30 septembrie 1946, răstimp expus în trei secvențe, personajele (re)trăiesc secretele tenebroase ale familiilor din care fac parte, printr-o repetată proiecție retroactivă într-o a patra secvență: a strămoșilor. Precum s-a observat, tehnicile scriiturii derivă din Noul Roman francez, însă materialul uman și intriga prelucrează romanescul senzațional romantic și naturalist: personaje suspectate că s-au născut din incest, frați care evită în ultima clipă incestul, după o sumedenie
BOTEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285836_a_287165]
-
criză”, așa cum fusese melancolia în vremea romanticilor. Estetica speculează cu privire la absurd, teatrul absurdului a invadat scenele, opiniile despre un univers absurd, despre un univers al absurdului, despre omul absurd au devenit curente în publicistica vremii noastre. Urmează un capitol despre Strămoșii literari ai absurdului și un altul, Trei precursori, în care sunt tratați micromonografic Lewis Carrol, Alfred Jarry, Christian Morgenstern. Vaste prezentări sunt consacrate corifeilor literaturii absurdului: Kafka sau Universul absurd, Absurdul în aventura dadaistă, Albert Camus sau Absurdul și revolta
BALOTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285586_a_286915]
-
Euphrosyne, și în versificația populară. Circulația motivelor romantice din literatura europeană și „programele” naționale, de la 1840, ce promovează originalitatea, istorismul, tradiția folclorică, impulsionează filonul epic al creației lui A., în balade și legende. Tema trecutului, a eroismului medieval și a strămoșilor războinici este introdusă de un „cânt osianic” - Milian și Dina. Balada Ștefan cel Mare înaintea cetăței Neamțu amplifică retoric - într-un crescendo dramatic și cu o „morală” patriotică - un episod preluat din D. Cantemir, consacrat ulterior de D. Bolintineanu. Într-
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
, Scarlat (20.IX.1896, București - 2.VI.1975, București), gazetar, poet și dramaturg. Descendent al neamului Calmăș, vechi răzeși moldoveni din zona Câmpulungului, C. numără printre strămoși câțiva care au jucat un rol important în istoria Moldovei, patru dintre ei ocupând chiar tronul țării: Grigore, Ioan, Alexandru și Scarlat, acesta din urmă fiind creatorul Codului Callimachi, tipărit în 1812 și rămas în vigoare, ca lege fundamentală, până la
CALLIMACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286044_a_287373]
-
Fata de la Cozia, București, 1966; Arcașul Măriei sale, București, 1968; Eroi au fost, eroi sunt încă, București, 1968; Viața-i frumoasă, băieți, București, 1968; Petru Voievod Rareș, București, 1970; Diamantul negru, București, 1971; Frații Buzești, I-III, București, 1971-1977; Decebal, eroul strămoșilor, strămoșul eroilor, București, 1972; Curtea Veche din București (în colaborare), București, 1974; Ana Ipătescu, București, 1975; Scântei de peste veacuri, București, 1976; Cheia inimii, București, 1977; Comoara Brâncovenilor, București, 1977; 1 Decembrie 1918. Alba Iulia, București, 1978; Drum de luptă și
ALMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285308_a_286637]
-
de la Cozia, București, 1966; Arcașul Măriei sale, București, 1968; Eroi au fost, eroi sunt încă, București, 1968; Viața-i frumoasă, băieți, București, 1968; Petru Voievod Rareș, București, 1970; Diamantul negru, București, 1971; Frații Buzești, I-III, București, 1971-1977; Decebal, eroul strămoșilor, strămoșul eroilor, București, 1972; Curtea Veche din București (în colaborare), București, 1974; Ana Ipătescu, București, 1975; Scântei de peste veacuri, București, 1976; Cheia inimii, București, 1977; Comoara Brâncovenilor, București, 1977; 1 Decembrie 1918. Alba Iulia, București, 1978; Drum de luptă și glorie
ALMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285308_a_286637]
-
Curtea Veche din București (în colaborare), București, 1974; Ana Ipătescu, București, 1975; Scântei de peste veacuri, București, 1976; Cheia inimii, București, 1977; Comoara Brâncovenilor, București, 1977; 1 Decembrie 1918. Alba Iulia, București, 1978; Drum de luptă și glorie, București, 1978; Doi strămoși iluștri - Decebal și Traian, București, 1980; Popasuri la vetrele istoriei românești, București, 1981; Inorogul cel înțelept, București, 1981; Povestiri istorice pentru copii și școlari, I-III, București, 1981-1984; Tudor Vladimirescu, București, 1981; Necunoscuta de la Sucevița, București, 1982; Alexandru Ioan Cuza
ALMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285308_a_286637]
-
1932 Fard deja fondase Templul Nr. 1 În Detroit. Pe scările din spate ale acestuia urca acum Desdemona. ― Vindem mătăsurile direct din templu, Îi explică sora Wanda de deasupra ei. Facem singuri hainele, după tiparele pastorului Fard Însuși. După hainele strămoșilor noștri din Africa. Pe vremuri comandam materialul și noi doar coseam hainele. Dar cu Cri-za asta, materialele sunt din ce În ce mai greu de obținut. Așa că pastorul Fard el a avut una din revelațiile lui. A venit la mine o dimineață și spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ca și toate celelalte). Orice ar fi fost, părea la o distanță destul de sigură, ca măritișul sau nașterea. Și apoi Într-o zi, la tabăra Ponshewaing, Rebecca Urbanus se urcase pe un scaun. Rebecca era din Carolina de Sud. Avea strămoși care fuseseră stăpâni de sclavi și făcuse canto. Când dansa cu băieții din tabăra vecină, Își flutura o mână prin fața chipului, de parcă ar fi ținut un evantai. De ce stătea cocoțată pe scaun? Făceam un concurs de aptitudini. Rebecca Urbanus probabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
altele, că exact asta sunt: ființe umane. Din pricina anumitor factori genetici și hormonali, uneori era foarte greu să determini sexul unui nounăscut. Când se trezeau cu așa un copil, spartanii lăsau bebelușul să moară pe un deal, printre pietre. Propriilor strămoși ai lui Luce, englezilor, nu le plăcea nici măcar să pomenească de acest subiect și poate că n-ar fi făcut-o niciodată dacă pacostea organelor genitale misterioase n-ar fi pus bețe-n roatele unse ale legilor succesorale. Lordul Coke
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
un nor. "Și acum? Cine sunt cei din mintea mea?" Era entuziasmat. Nici nu știa cum să înceapă sau cum să-mi explice. Era mai mult decât se așteptase să fie. Păi... s-o luăm cu începutul. Anii 1600. Biostir, strămoșul tău. Fiul lui, în momentul în care a murit, a reușit să-și transfere propriul suflet, propriile amintiri și experiențe, sub forma unei entități, în mintea fiului său. Lucrurile s-au petrecut astfel pentru mai multe generații. Din tată în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
doar jumătate dintr-un întreg. S-au întrunit toți membrii familiei, din toată lumea, căci erau destul de mulți. În acea mare adunare, s-a stabilit că numai unul singur va duce această povară, căci devenise o povară să-i strunești pe strămoșii tăi. Astfel a fost selectată linia ta de familie, Corvium. Împăratul a fost cel de-al doilea care a suportat prezența tuturor. Așa s-a ajuns la tine. La început, i-a fost greu să-i controleze, aproape imposibil. Pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
împărat după un libert. Dar ce libert! Unul care lucrează direct cu împăratul și care-i poate influența deciziile și relațiile cu supușii. O astfel de preemi nență șochează profund mândria romană. Mai ales a proștilor care se grozăvesc cu strămoșii lor. Nu le trece prin minte că dintotdeauna înalții funcționari ai statului și-au desfășurat acti vitățile oficiale din intimitatea propriei locuințe. Republica nu le-a pus niciodată la dispoziție decât un personal cu totul insuficient. Principele însuși beneficiază doar
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
preot al Vestei. Chiar trebuie să accentueze întruna relația lui preferențială cu Zeița? O legătură mult mai strânsă decât cea a oricărui alt Mare Pontif republican. A ajuns să se vorbească până și de o pretinsă înrudire între Vesta și strămoșii închipuiți ai lui Augustus. Se încruntă, revoltată în adâncul ființei ei. E cât se poate de limpede că e vorba de o nouă ideologie menită să scoată în evi dență favoarea de care se bucură Augustus din partea zeilor Romei. Copila
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
se confundă de parcă ar fi o prăjiturică presărată cu semințe de mac și susan. — Doresc cu fervoare, înalță în acest moment glasul Calpurnius Piso, ca nobilii noștri să nu aibă în casele lor nimic mai demn de admirat decât portretele strămoșilor, pe care visez să le aud lăudându-i în tăcere pe contemporani, dându-le îndrumări și - ceea ce este îndeajuns pentru gloria tuturor - recunoscându-i ca vrednici urmași. Frumoasă încheiere, aprobă Vipsania. — Cu bine, le mulțumește vorbitorul. Amfitrioana se ridică și
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
insinuează că între ea și tânărul Maternus ar fi mai mult decât o simplă legătură literară. Cum poate să gândească atât de murdar? Toată lumea știe cât de mult încurajează scrii torii și cât se bucură când înfăptuiesc ceva demn de strămoșii lor. La ce-i folosește s-o umilească astfel? Doar pentru plăcerea de a o înjosi? Nu, mai degrabă dorește s-o compromită. În ochii cui? Ai împăratului? Clatină din cap. N-are nici o șansă. Augustus nu-și mai face
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
altă casă decât atunci când îi trimitea el sau Scribonia, deoarece, după ce l a silit Augustus să divorțeze ca să-i ia nevasta, nu s-a mai recăsătorit. Rostește printre dinți: — Libo Arruntius Cornelius era cumpătat și serios. Și foarte mândru de strămoșii săi. Dar asta n-are de ce să i-o spună lui Scribonius, că e și el orgolios și înțepat cât încape. Ca toți cei din familia Libones, de altfel. — Tata n-a vrut să-și bată joc de sclavi, protestează
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
singur. EL, Unicul. Sau Unica, fiindcă nici femeile nu vor să rămână mai prejos. Diferă doar numele, altminteri au aceleași puteri. Se abține cu greu să nu înjure. Asta e blasfemie curată! Își continuă, încruntat, inspecția. Și totuși, aceia dintre strămoșii lui care se trăgeau din coloniștii asirieni stabiliți de Sargon în Samaria - căci, fără îndoială, îi curge și sânge de-al lor prin vine - ei bine, oamenii aceia l-au acceptat până la urmă și pe Stăpânul Ceresc al israeliților care
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Slujnicele încing imediat creștetele copiilor cu coronițe de flori. Un sclav se apropie de ei, ținând într-o mână o carafă cu apă și în cealaltă un lighean. — Spală-te pe mâini, i se adresează stăpânului, să poți îmbuna geniile strămoșilor tăi. Înclină cana: — Fie ca energia lor prezentă, dar invizibilă să ne protejeze pe noi toți! Germanicus lasă firișorul de apă să i se prelingă pe degete. Apoi se usucă fâlfâind cu mâinile prin aer. Acum e curat. Dar oare
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
folosit mai târziu decât celelalte două criptoportic - galerie acoperită cubicular - valet cvinar - monedă de argint divizionată cu 5 Cyrus al II-lea - 559- 530 î.Hr., rege al Persiei, una dintre marile persona lități ale Antichității Dardanos - fiul lui Zeus și strămoșul legendar al troienilor; de la el și-a luat denumirea strâmtoarea Dardanele Decius Magius - strămoșul istoricului Velleius Paterculus, a trecut de par tea Romei în războiul italic deditici - ne-cetățeni romani de narius - monedă de argint, valora 4 sesterți digitus (deget
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
argint divizionată cu 5 Cyrus al II-lea - 559- 530 î.Hr., rege al Persiei, una dintre marile persona lități ale Antichității Dardanos - fiul lui Zeus și strămoșul legendar al troienilor; de la el și-a luat denumirea strâmtoarea Dardanele Decius Magius - strămoșul istoricului Velleius Paterculus, a trecut de par tea Romei în războiul italic deditici - ne-cetățeni romani de narius - monedă de argint, valora 4 sesterți digitus (deget) - unitate de lungime echivalentă cu 1,85 cm Dioscurii - în mitologia greacă, cei doi
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
a devenit un adevărat creuzet în care s-au reunit români originari din toate provinciile istorice românești, fie ele în granițele Regatului României sau în afara acestora. Aici, românii din Macedonia, Basarabia, Bucovina, Transilvania sau Moravia s-au reunit pe pământul strămoșilor lor geți și romani, redescoperindu-și vocația de continuatori ai civilizației occidentale la gurile de vărsare ale Dunării și pe țărmul vestic al Pontului Euxin. Urmare firească a acestor evoluții, orașul Constanța a cunoscut o dezvoltare impetuoasă la finele secolului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
afirma: " Când prin valoarea armelor române și înțelepțiunea oamenilor noștri de stat, Dobrogea, acestă veche provinciă română, a fost cucerită și alipită de corpul țerei, am găst noi, trimiși cei dântei aici, la fie care pas, urmele mărețe ale Romanilor, strămoșii noștri. Cu pietate (...) am admirat valurile lor de apărare, cetățile, monumentele și cât distrugătorul timp mai lăsase să esiste din artele și civilisațiunea lor"1478. În aceste condiții, "noi [locuitorii orașului Constanța, n.n.] am credut că este o datorie sacră
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de apărare, cetățile, monumentele și cât distrugătorul timp mai lăsase să esiste din artele și civilisațiunea lor"1478. În aceste condiții, "noi [locuitorii orașului Constanța, n.n.] am credut că este o datorie sacră a strănepoților de a onora pe marii strămoși și am înălțat acestă statue"1479. Remus Opreanu făcea precizarea că "acestă statuă este ridicată în vechea provinciă romană, pe pământul ce noi, urmașii, îl avem, și prin dreptul istoric, de la părinții noștri. Ea va spune, document în bronz neperitor
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
aceste temeinice și nepieritoare lucrări să fie desăvârșite prin întemeierea unui port la țărmurile vechiului Pont Euxin, unde din veacurile cele mai depărtate comerțul a găsit un loc de adăpost, unde atâtea monumente istorice ne aduc aminte vechea dominațiune a strămoșilor noștri romani și unde și-a sfârșit zilele marele poet Ovidiu"1958. Populația orașului Constanța era, în anul 1896, de 10 419 locuitori, din care: 2 519 români, 2 416 greci, 2 202 musulmani, 1 060 bulgari, 855 evrei, 559
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]