4,034 matches
-
eroului se materializează, după aceeași tehnică a aglomerării unor detalii care, înregistrate izolat, par infinit mai puțin periculoase sau chiar inofensive. Coregrafia gândită de narator este însă ireproșabilă; dansul circumstanțelor, suspendate de punctuație, are eficacicate maximă: O trosnitură de nisip strivit sub talpă!... Dar el e în colțuni și nici n-a mișcat măcar piciorul... A doua trosnitură... Mai multe... E desigur cineva afară, aci, foarte aproape". De vreme ce a bătut ceasul din noaptea Învierii, intrusul malefic nu poate fi decât Gheorghe
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
În aceste circumstanțe, unica posibilitate de salvare este să ajungă la stână (conflictul interior este redat într-un insolit stil indirect liber): Dacă o ajung turcii, pe ea o batjocoresc și poate o lasă în viață, dar pe copii îi strivesc de stânci! [...] Mai bine să urce, să urce! Să nu se lase până nu s-o vedea măcar în poienița de sub stână [...]". Atunci când tensiunea epică atinge paroxismul, se livrează, în doze mici, momente de respiro, în care, din nou, simțul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
acuitate maladivă de eroină, pare desprins din bolgiile dantești, cu o natură supusă de frig, la cheremul elementelor: Pe câmp, arbori zgribuliți erau strânși cobză în lanțurile albe și înflorate ale gerului; era un întreg convoi de copaci cocoșați și striviți de cătușele zeității sălbatice". Subit, întreaga garnitură pare amenințată de thanaticul frigid: vagonul se îndreaptă spre acel spațiu al terorii absolute, unde stăpânește "zeitatea înghețului, suveranul nemărginitelor puteri care mânau încoace [...] toată suflarea luminilor". Vocea auctorială readuce narațiunea la momentul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
puseu de sagacitate matură: "Îi cuprinse repede gura, înfigându-și dinții în buze. Egor simți o neînchipuită, cerească și sfântă dezmierdare în carnea lui întreagă. Își plecă fruntea pe spate, abandonându-se sărutării aceleia de sânge și miere. Fetița îi strivise buzele, rănindu-i-le. Trupul ei necopt se păstrase rece, zvelt, proaspăt. Când simțise sângele, Simina îl culesese însetată". Scena, profund vizuală și tactilă, mizează, primar, pe reacția lectorului și pendulează între erotism și pornografic, mai ales dacă acceptăm definiția
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
cele trei figuri din piedestal, cele masculine, își ascund chipul. Ele nu au nimic din detașarea, echilibrul, compactul figurii rodiniene a Gânditorului, iar cea de-a treia, probabil o figură feminină, schițează un gest defensiv. Toate aceste personaje sunt contorsionate, strivite de o presiune enormă, absorbite în propriul lor chin, iar seriile de desene preparatorii scot și mai mult în evidență acest aspect. Ion Frunzetti face o descriere sculpturii lui Dimitrie Paciurea, pe care o consideră "expresionistă", în termeni care răspund
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
privită dintr-un alt unghi, o infinită vulnerabilitate. URSS este un Imperiu imens, însă forțele centrifuge ce tind către autonomie, și chiar independență, dospesc pretutindeni în sînul naționalităților sale. URSS reprezintă o forță militară supra-dezvoltată, însă și o economie subdezvoltată, strivită de birocrație, incapabilă să suplinească necesitățile populațiilor urbane. URSS este un stat a cărui forță o reprezintă monopolizarea totalitară a puterii de către Partidul unic; însă punctul vulnerabil al totalitarismului este faptul că pentru el orice deviere, orice pluralitate, banale într-
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
un alt unghi însă, descoperim o vulnerabilitate infinită. URSS este un Imperiu imens, însă forțele centrifuge ce tind către autonomie, și chiar independență, dospesc pretutindeni în sînul naționalităților sale. URSS reprezintă o forță militară supradezvoltată, însă și o economie subdezvoltată, strivită de birocrație, incapabilă să suplinească necesitățile populațiilor urbane. URSS este un stat a cărui forță o reprezintă monopolizarea totalitară a puterii de către Partidul unic; însă punctul vulnerabil al totalitarismului este faptul că pentru el orice deviere, orice pluralitate, banale într-
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
i se înăsprise, privirile erau întunecate, turburi. Căuta tabachera și aprinse o țigare. Degetele iau tremurat o clipă apropiind chibritul. La lumina scurtă, Mavrodin îi văzu fruntea brăzdată, îi pierise seninătatea care îl impresionase atât de mult. Buzele parcă se striviseră, uscate.” (p.48). Al doilea motiv pentru care autorul renunță la aceste intervenții ala unei alte voci narative decât cea a lui Hasnaș vine, probabil, din intenția de a accentua simplitatea discursului în această a doua parte a romanului, simplitate
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
cuprins o diversitate de națiuni, toate supuse dominației politice a unui partid comunist predominant rusesc, care a făcut ca timp de șapte decenii entitățile Uniunii să nu aibă autonomie politică semnificativă și ca revendicările pentru un "comunism național" să fie strivite politic, cu ajutorul forței armate în caz de nevoie. Acest imperiu multinațional ascundea o contradicție autoparalizantă. Partidul insista asupra conformării supușilor la definiția, rusificată, a politicii de garantare a "socialismului" "comunismul național" de tip cehoslovac a fost interzis -, guvernînd tot timpul
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
puterii politice, reducînd prin aceasta posibilitatea de manevră a unui singur stat-națiune și împiedicînd fantezia naționalistă a asigurării politice a națiunilor prin state suverane puternice care să fie pregătite, în principiu, să lanseze războaie contra vecinilor lor sau să-și strivească oponenții interni în numele conservării sau salvării naționale. De fapt, acest remediu implică reînnoirea dar în același timp și democratizarea modelelor mai complexe de putere politică tipice perioadelor medievale tîrzii și moderne timpurii. Procesul modern de formare a statelor europene a
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
cultură zilnică de povestiri școlărești și un vocabular nou special (plin de cuvinte codificate precum "cool", "crap", "smelly" și "cacky") experiență care produce neînțelegeri cu adulții este la fel de frecventă ca și vechile obiceiuri de a-și urî părinții, de a strivi un vierme sau de a omorî un peștișor îndopîndu-l prea mult. Apariția în ultimul deceniu, în familii, a sferelor micropublice de acest fel s-a dovedit dramatică. În momentul său culminant în Anglia, la începutul anilor 1990, piața jocurilor video
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
șoc e resimțită cu o intensitate mult mai mare. El e cel care sesizează faptul că asemenea primei confruntări cu reflecția din oglindă, impactul de natură emoțională pentru fiecare participant în parte e unul de amploare: Mort de moarte năpraznică, strivit de roatele mașinei de treierat: ăsta era un lucru nemaipomenit în Curtici, și pe cât de iute se duse vestea despre el, pe atât de în grabă alergară și oamenii la moara lui Busuioc. Acidentul fatal descoperă o imagine nudă a
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
prin așteptare și comparație negativă. Persida începe să iubescă, știe asta, deși voința și rațiunea ei nu primesc nici acum această realitate. Impresia pe care i-o face de aproape acest bărbat, temut și dorit, dar care s-a lăsat strivit de chinuri pasionale, e înduioșătoare. Simte pentru prima dată milă și propria vinovație sentimente care îi arată că, încă o parte a ființei ei a cedat iubirii, trăind alături de celălalt prin simpatie, concordanța afectelor. Îl vede acum slab, mai ales
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
o face voit. Noi știm asta, cunoaștem lupta cu sine și cu cel iubit, dar cei din cercul mai îndepărtat, comunitatea cea largă a târgului marcat de reguli și legi nescrise nu are aceasta știință. Ea privește cu duritate și strivește fără milă. Sancțiunea atât de dură a izolării ei de comunitate are astfel și o altă motivație, una mai profundă care își are rădăcinile în acestă "excelență" dureroasă pentru orgoliile celorlalți a Persidei. La noblesse oblige! Nu credem că Slavici
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
totalitarismului colectivismul; Adrian Cioroianu, Lumina vine de la Răsărit; Sanda I. Ducaru, Religia cincinală. Funcțiile sărbătorilor comuniste; Sorin Șerban, Ilegaliștii; Cristina Petrescu, Vizitele de lucru, un ritual al "epocii de aur". Titlurile sînt elocvente pentru tiparele strimte între care au fost strivite existențele cîtorva generații, dar și pentru evaluarea reziduurilor care vor polua în continuare mentalitățile, destul timp de-acum încolo. Le-am selectat în primul rînd pe cele care aparțin "fondului principal" de mituri ale comunismului, introduse o dată cu regimul de ocupație
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
războiul lui Israel cu această putere care fusese promisă lui Abraham, dar care i-a fost furată de Cruce. Călcat în picioare, umilit de dușmani, mereu sub amenințarea morții, a persecuției, a răpirilor și violurilor, poporul lui Israel a fost strivit; și s-a risipit pe tot pămîntul, de aceea tot pămîntul trebuie să fie al său... Originea acestei povestiri trebuie căutată într-un capitol al unui roman mediocru, publicat la Berlin în 1868, sub titlul Biarritz și semnat cu pseudonimul
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
aceea cu chip de animal, care i-a fost, în mod simbolic, atribuită 11. Această acumulare îngrozitoare de referințe la domeniul animalier pare a ține de o aceeași obsesie, aceea a gurii monstruoase, mereu lacomă, mereu devoratoare. O gură-maxilar care strivește, străpunge și sfîșie, dar și o gură-ventuză care suge, care aspiră. O gură însetată de sînge care se năpustește asupra izvoarelor vieții, care se adapă din ele și le seacă. Așa cum într-un vis înspăimîntător Octave Mirbeau vede mîna baronului
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
întunecoase, de pereți fără ieșire, de gropi întunecate din care nu se poate ieși; teama de a fi dat pe mîna altuia, de a fi prădat, vîndut sau părăsit; teama de zmeu, de colții animalelor de pradă, de tot ceea ce strivește, sfîșie și înghite. De asemenea, avînd în vedere existența unor manifestări nevrotice incontestabile, se impune raportarea la formele cele mai caracteristice ale delirului de persecuție: nimic, de acum încolo, nu este întîmplător sau accidental. Așezată în plasa imensă a unor
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
ajuns până la amiază când se va Întoarce acasă. Mai taie apoi două călcâie de pită și Înfășură totul Într-un ștergar punându-le cu grijă În traista cu merinde. O bucată de slănină și o ceapă roșie pe care o strivi cu pumnul, socoti el că i se cuvine acum pentru o mică gustare ca să nu meargă În gol cele două pahare de palincă. Două cruci făcu În grabă ca semn de mulțumire pentru aceste bucate dăruite de Dumnezeu și apoi
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
ține piept: în spatele necesității irefragabile a naturii mai există încă un Deus absconditus care o guvernează și care ne guvernează, chiar dacă El nu poate fi recunoscut imediat în creația sa. Omul este, într-adevăr, un fragment de natură, un nimic strivit de forțele cosmice, dar poate, în măsura în care gândește și crede, să-și sustragă contingența condiționării legilor naturale și să se proclame cetățean al celeilalte lumi, cea a spiritului. Dar scenariul este deja trasat. În curând, chiar și Dumnezeu se va eclipsa
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
a fenomenului și expune motivele care permit să fie inclus în valorile estetice pe care le produce. Marele argument împotriva decadențelor este că acestea nu au un mâine și că va exista întotdeauna o formă de barbarie care să le strivească. Dar moștenirea fatală a ceea ce este ales și rar nu este poate cea de a se fi înșelat în fața brutalității? Suntem îndreptățiți să mărturisim o asemenea înșelare și să preferăm înfrângerea Atenei decadente decât triumful Macedoneanului violent 75. Prin analogie
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
se înăsprise, privirile erau întunecate, turburi. Căuta tabachera și aprinse o țigare. Degetele i-au tremurat o clipă apropiind chibritul. La lumina scurtă, Mavrodin îi văzu fruntea brăzdată, îi pierise seninătatea care îl impresionase atât de mult. Buzele parcă se striviseră, uscate.” (p.48). Al doilea motiv pentru care autorul renunță la aceste intervenții ala unei alte voci narative decât cea a lui Hasnaș vine, probabil, din intenția de a accentua simplitatea discursului în această a doua parte a romanului, simplitate
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
grav, tăcerea „de ger” a zeilor. Doar apariția nuntașilor „lălăind” - corteJiu gălăgios - animă peisajul, înfiorând pădurea. Copacii par „cuprinși de spaime”, „arde lumea vegetală”. Zbucium și descumpănire! Cât de mult conștientizează acel văl umbros al destinului care veghează asupră-le, strivind voința unei decizii tranșante. Deși se iubesc mai presus de fire, cei doi se lasă în voia unui destin implacabil, înlănțuiți de maleficul ce pulsează dinspre exterior: „Port în mine gândul crud / și las vântul să-mi usuce lacrima...” Ei
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
clipele când se ucid iubiri”. Cine îmbie? „rra” și „3ăcatul” (întrupări diabolice). „E vinul limpede și bun / Iar mirele e altul” decât cel iubit și dorit de mireasă. îndrăzneț, mirele-și cere dreptul: un sărut care pare că ar fi „strivit” însăși „natura”, adică legile firii. Locul acela înmiresmat de prezența iubirii, ce ar fi trebuit să fie o „Sădure de argint” - ca triumf al iubirii, devine, dintr-odat’, „ca de smoală”, adică o pădure îndoliată. Ce-au decis zeii? Ca el
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
vorba (cf. mai departe, cazul [3']: DA). Un alt exemplu, extras dintr-un catalog publicitar, oferă același gen de proces descriptiv: (42) Krups Variomat rade, taie în rondele, mărunțește fructe și legume, taie în bucăți și toacă carnea și peștele, strivește cartofii pentru piure, mărunțește ceapa, zarzavaturile, nucile și alunele, amestecă sosurile, mixează deserturile și cocteilurile, bate frișca, frămîntă aluatul și taie la mărime potrivită cartofii pentru prăjit toate aceste operațiuni într-un singur recipient. De această dată este vorba de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]