4,310 matches
-
analiza acestor subsisteme se constată însă că nu este vorba de o învățare „copie” ci de o structurare activă a elementelor de progres în activitatea de achiziție a limbajului. În perspectiva piagetiană punctul capital de studiat este tocmai mecanismul acestei structurări efectuate de copil. După Piaget modurile de comportament uman nu pot fi înțelese în structura și funcția lor decât de-a lungul analizei și observației construcției lor (145; p.109-156). Combinând o abordare epistemologică cu o abordare psihogenetică, Piaget a
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
înțelege tipul de comportament fie, în ceea ce privește structura sa, fie, în ceea ce privește funcția sa, decât dacă a observat și analizat „construcția” structurilor limbajului în geneza acestora. În diferite stadii de dezvoltare se operează o restructurare de achiziții ale nivelului inferior ducând la structurări noi, ceea ce nu înseamnă deloc o simplă adăugare de cunoștințe la cele deja achiziționate. Aceste două principii conferă o importanță capitală studiului achiziției limbajului la copil atât pentru o teorie generală a limbajului, cât și pentru înțelegerea deficiențelor și tulburărilor
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
copilul cu despicătură velară o întârziere în dezvoltarea limbajului, flagrantă în primele stadii. „Între nivelul de codare și cel semantic interdependența este atât de strânsă, încât cea ce putem spune în prezent este că destructurarea unuia duce la modificări în structurarea celuilalt” (135; p.220). „Legătura dintre apariția simbolului și formarea vorbirii în ontogeneză este un lucru de consacrare clasică”, conchide C. Păunescu în urma cercetărilor efectuate pe alalici și copii cu debilitate mentală, care scot în evidență latura și originea comună
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
normală, rămânând în afara acestor considerațiuni subiecții care prezintă întârziere în dezvoltarea limbajului consecutivă situației de frustrare afectivă și subiecții cu debilitate mintală. Întârzierea cu care se înscriu la acest indicator copiii rhinolalici, nu este determinată de tulburarea procesului de elaborare, structurare și dezvoltare a limbajului ca în cazul debililor mintali, ci de aspectul clinic al despicăturii elementelor interesate în articulare cu consecințe pe plan psiholingvistic. O serie de factori psihosociali contribuie de asemenea la amânarea activității de manifestare verbală deoarece familia
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
că subiecții numeau răspunsurile cheie prin cifre corespunzătoare aceleiași poziții spațiale pe cadranul ceasului (66; p. 565). Existența legăturilor asociative nu poate însă să explice toate efectele de generalizare semantică (Richard, op.cit.). Limbajul este acela care intervine în organizare și structurare. Structurile gramaticale sintactice permit aceste schimbări, îmbinări, ceea ce determină pe psihologii Leontiev (1956), Luria (1959) să atribuie după Pavlov - un rol fundamental limbajului. Dar Oleron (1957) sugerează să nu se exagereze rolul limbajului și să nu se uite că ”limbajul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
textemul amintit, deoarece "locuțiunea" în cauză nu se opune altor "locuțiuni" similare, de care să se diferențieze printr-o componentă ("trăsătură distinctivă") anume, dat fiind că textemele semnifică întotdeauna "en bloc". În consecință, "elementele expresiilor fixe [figées], sustrăgându-se oricărei structurări [lexicale], rămân în afara gramaticii și a lexicologiei sincronice". 1.3.2. Mai mult, dacă unitățile "discursului repetat" se refuză descompunerii semantice, Coșeriu susține că "locuțiunile" (textemele) din cadrul acestora s-ar situa, ca urmare a caracterului lor "literar", în afara sferei de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
la Montréal nu numai că exclude în chip programatic din câmpul investigației sale "deformările din vorbire", adoptând astfel o perspectivă "strict statică" asupra fenomenelor lingvistice 39, dar pare să ignore și ceea ce Coșeriu numea "funcții idiomatice", adică modalitățile particulare de structurare a fiecărei limbi 40. De fapt, denumirea de LST nu se referă, în ultimă instanță, decât la principiul de bază al întregii lingvistici moderne (cu precădere structurale), care concepe semnul/limbajul ca pe o asociere între un semnificat ("sensul") și
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
generativismul pe care pretindea că îl depășește: "pe această cale, semantica cognitivă ajunge să înlocuiască modelarea "creativității lingvistice", pe baza "constrângerilor combinatorice înnăscute" (și/sau "biologice") din abordarea chomskyană, cu constrângerile propriului lor "inconștient cognitiv", bazat, în ultimă instanță, pe structurările senzorio-motorii, ale dinamicii fizicii corporale, cristalizate în "experiențele primare" ale indivizilor umani"116. Pe de altă parte, reducționistă e și maniera în care cognitivismul tratează creativitatea "poetică", pe care, după cum am văzut, nu o diferențiază în mod esențial de creativitatea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
există în realitate. De aceea, în loc să arate capacitatea cognitivismului de a sesiza "schemele imagistice" care determină și limitează gândirea umană, Principiul Invarianței indică, mai degrabă, incapacitatea acestei direcții de a justifica "puterea imaginației poetice de a transcende nivelul primar al 'structurării imagistice' și/sau 'conceptuale' și de a proiecta lumi virtual imposibile în conformitate cu propriul ei Principiu creator"119. O consecință a acestui fapt este că, subliniind valoarea metaforică a textemelor, cognitiviștii riscă, în schimb, să reducă metaforele ("poetice") însele la texteme
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Universitatea din Basel atrage atenția că, în analiza expresiilor idiomatice, trebuie ținut cont de o triplă compartimentare a sensului, compusă din (a) "sensul actual, discursiv", (b) "sensul idiomatic convențional" (entrenched) și (c) "sensul literal"121. Cu nuanțele de rigoare, această structurare a "conținutului" corespunde în linii mari raporturilor coșeriene dintre sens, semnificație și desemnare. Totuși, în absența unui aparatul conceptual articulat în mod solid pe niște principii integraliste (Coșeriu nu apare citat nicăieri în lucrare), Langlotz nu reușește să exploateze consecințele
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
câmpul" metaforicii vorbirii, în care se vor instala, mai târziu (dar numai parțial și provizoriu, pentru a-l părăsi imediat), semanticienii cognitiviști. Mai mult, E. Coșeriu propune și o cuprindere de ansamblu a acestui câmp, pornind de la un criteriu de structurare foarte asemănător cu cel ce va fi adoptat, ulterior, în/prin "Modelul cognitiv global" (i.e., "Marele lanț al ființei") din semantica cognitivă [...]: el stabilește "serii" metaforice universale, care corespund, în mare, "felurilor de ființă" din modelul cognitivist."128 De asemenea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
zice slab, iar un bătrân e numit tinerel"237. 3.3. Cu toate acestea, cadrul conceptual prezentat mai sus ridică anumite semne de întrebare: este el un cadru lingvistic ("general") sau un cadru semantic (vizând, adică, un nivel particular al structurării lingvistice)? Sau, într-o altă formă: este posibilă o semantică elocuțională? Întrebarea este extrem de importantă, dat fiind că ea va atrage o serie de repercusiuni asupra cercetării noastre. De aceea, ne propunem să întreprindem aici o serie de disocieri. 3
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
definit lingvistica textului ca hermeneutică a sensului, subliniind astfel "natura semantică a lingvisticii textului și, la rigoare, a oricărei lingvistici "descriptive""265. Această disciplină nu exclude, totuși, existența unei lingvistici ca gramatică a textului, care studiază textul ca nivel de structurare "idiomatică". Cele două discipline nu se exclud, ci interferează adeseori în plan analitic, însă ele au obiecte în principiu diferite. 5.1. Obiectul specific al lingvisticii textului ca hermeneutică a sensului îl reprezintă, așadar, planul sensului: "Problema fundamentală a unei
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
conceptul de structură lexematică de acela de configurație (asociativă): "trebuie să distingem structurile lexematice de câmpurile asociative (tratate, de ex., de Bally, Matoré, Guiraud). Acestea din urmă nu sunt structuri în sensul propriu al termenului, ci "configurații": ele nu privesc structurarea semnificatului prin intermediul trăsăturilor distinctive (opozițiile semantice), ci asocierile unui semn cu alte semne, asocieri stabilite prin similaritatea sau prin contiguitatea atât a semnificanților, cât și a semnificaților. În rest, o parte dintre acestea se referă la asocieri privind lucrurile, și
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
contaminate" sunt resimțite ca "străine": a i se urca sângele ["contaminat", deci "străin"] la cap); (c) exteriorizarea FURIEI prin eliminarea substanței nocive ("veninul", "năduful" etc.). Considerăm că doar o asemenea formulare a "scenariului" sau "modelului prototipic", care ține cont de structurarea sa "idiomatică" specifică, ne permite să sesizăm cu adevărat modelele cognitive codificate în planul "istoric" al unei limbi, fără a încerca să-i impunem acesteia un cadru situațional de natură "psihologică" sau "experimentală" (așa cum procedează Lakoff și Kövecses). 2.5
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Cognitive Construal of the World, Mouton de Gruyter, Berlin/New York, 1995, pp. 181-196. Kövecses, Zoltán, Metaphor and Emotion: Language, Culture, and Body in Human Feeling, Cambridge University Press, Cambridge/ Maison des Sciences de l'Homme, Paris, 2000. Kristeva, Julia, "Problemele structurării textului" ["Problèmes de la structuration du texte", 1969], în Tel Quel, Pentru o teorie a textului, pp. 250-272. Lakoff, George, Women, Fire, and Dangerous Things. What Categories Reveal about the Mind, University of Chicago Press, Chicago/Londra, 1987. Lakoff, George, "The
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
1997, p. 139. 141 Mihail Bahtin, "Discursul în roman", în Probleme de literatură și estetică, traducere de Nicolae Iliescu, prefață de Marian Vasile, Univers, București, 1982, p. 115. 142 Ibidem, pp. 146-151. 143 Ibidem, pp. 221-230. 144 Julia Kristeva, "Problemele structurării textului" ["Problèmes de la structuration du texte", 1969], în Tel Quel, Pentru o teorie a textului. Antologie "Tel Quel" 1960-1971, introducere, antologie și traducere de Adriana Babeți și Delia Șepețean-Vasiliu, Univers, București, 1980, p. 266. 145 Philippe Sollers, "Nivelurile semantice ale
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ce nu sunt legate în mod direct doar de imediat sau fantastic, de imagine sau structură discursivă. Imaginarul reprezintă orice formă de cunoaștere. Imaginea nu reprezintă cunoașterea doar în unele elemente marginale, ci ea reprezintă forma esențială de stocare și structurare a informației. Imaginarul reprezintă eul cognitiv în ansamblul său, prin integrarea elementelor de ordin discursiv, a căror finalitate este tot o imagine. Limbajul este doar o modalitate intermediară folosită pentru transmiterea de informații și de organizare a acestora, un instrument
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și de organizare a acestora, un instrument comunicațional cu rol în construcția a eului cognitiv care este de esență imaginară. Limbajului nu este în antiteză cu imaginea dezvoltând o zona a abstractului ca non-imagine, ci dor o altă formă de structurare și dezvoltare a imaginarului. Există la nivelul epistemic al omului o componentă non-imaginativă? În momentul în care gândirea ajunge la nivelul non imaginativ intră într-un moment de colaps, într-o situație apodictică sau paradoxală 17. Într-o astfel de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
centrul universului fiind nemișcată, ci se află în mișcare pe o orbită în jurul soarelui. Această teorie a fost reactivată în spațiul european de către Nicolaus Copernicus, care reordonează universul în spiritul universului aristotelic, dar modificând centrul universului. El susține ideea unei structurări orbitale în jurul unui alt centru care este Soarele și nu Pământul. Odată cu această modificare sunt incluse și alte modificări fundamentale de imagine: pământul este rotund, există trei mișcări ale pământului și nu există stele fixe, ci ele au o mișcare
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de proiect. Acesta începe cu prezentarea tuturor cunoștințelor existente în De Dignitate et Augmentis Scientiorum. Aici se face trecerea de la unicitatea științei la diviziunea acesteia. Întocmirea unei hărți a tuturor științelor cunoscute până la el, este un pas foarte important în structurarea științelor moderne, pentru că se face trecerea de la cunoaștere spre știință organizată în interiorul ei. Bacon nu se oprește la a face o clasificare a tuturor științelor, ci el face și o critică și o completare a lor. El reordonează astfel întregul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Știința omului în societate este o altă știință practică. Ea urmărește comportarea individului și a societății și este completată cu știința guvernării. Privită din punctul de vedere al științelor din ziua de astăzi, ea ar cuprinde sociologia și politologia. Această structurare a științelor avea să influențeze întreaga modernitate ea fiind sursa din care s-au inspirat oamenii de știință când au început să-și delimiteze și să-și specializeze studiile. Împărțirea științelor, așa cum o știm azi, își are rădăcina în această
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
o succesiune (!! unde nu există succesiune nu există nici narațiune, ci: descriere, deducție, efuziune lirică etc.); - cere o integrare în aceeași unitate de acțiune (!! altfel nu ar exista narațiune, ci: o simplă cronologie, enunțarea unor fapte neconcordante între ele etc.); - structurarea spațială și temporală nu poate avea loc (!! excepțiile sunt puține) decât în legătură cu ființe umane;elementele constitutive sunt: fapte, acțiuni, demersuri etc.; - acțiunea este elementul predominant, iar personajul/personajele Ț factorul dinamic. (!!) obiectul descrierii este situat și subliniat în spațiu, prin
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
betablocantelor la pacienții cu BPOC, utilizarea îndelungată a AINS la pacienții cu HTA). Criteriile STOPP sunt asemănătoare criteriilor Beers, având însă avantajul de a include și droguri europene, iar timpul de completare și evaluare este considerabil mai scurt datorită unei structurări mai judicioase. f) Nealegerea posologiei adecvate se referă la posibilele erori de medicație ce pot apărea mai ales din cauza neadaptării dozelor la particularitățile fiziologice ale vârstnicului: concentrația serică a drogurilor este crescută comparativ cu adultul pentru aceleași doze din cauza scăderii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gabriel Ungureanu, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91958_a_92453]
-
consideră că trecutul este cu mult depășit și reclamă necesitateaunei schimbări la față și atitudinea național-etnică cu ambițiile patriotice de formare aunei capitale a proaspăt constituitei Românii Mari. Deși declarațiile din introducerea memoriului sunt afirmații puternice și Înverșunate, propunerile de structurare a orașului sunt mânate deintenții de modernizare și deschidere către viitor. Acestea nu sunt nici radicale, nici Înfumurate, ci sunt rezolvări firești ale unor problemeinterne actuale și deschideri pentru viitoare dezvoltări. Planul propune o structură nouă a orașului , mai flexibilă
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]