17,770 matches
-
află infuzat și versurilor din placheta de debut a lui S. Pe urmele lui Sandu Tudor, ce „reînnoise cântarea [...] de exaltare extatică” (Contra domo), țintind atingerea stării isihastice, în Al Sfintei cuvioase Paraschiva cea Nouă acatist se păstrează forma canonică - succesiunea a trei feluri de imnuri, ca și aceea a „icosurilor” și „condacelor”, în număr de douăsprezece -, dar se recurge și la poliritmie (dactilicul alternează cu trohaicul), la imagistica de o abundență extraordinară, șocând deseori prin noutate sau prin îndrăzneala autohtonizării
STERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
interpretare pur apologetică: împărații ce apără ortodoxia creștină, precum Grațian, Theodosius și Honorius, sînt prezentați aproape hagiografic. Istoria omenirii a fost determinată încă de la început de păcatul originar, observă Orosius, reluînd doctrina lui Augustin, și s-a desfășurat ca o succesiune de violențe și de opresiuni exercitate de un popor asupra altuia, inclusiv a celui roman; față de istoricii păgîni, Orosius este adesea critic, subliniind aspectele negative ale istoriei romane, înfrîngerile și dezastrele care au caracterizat-o; abia o dată cu imperiul lui Augustus
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Tyconius. Firește, autoritatea principală este Augustin, citat de mai multe ori în termeni elogioși; planul operei îl determină să folosească mai ales Cetatea lui Dumnezeu și predicile episcopului de Hippona. Quodvultdeus l-a citit pe Orosius, de la care împrumută ideea succesiunii celor patru imperii: babilonian, macedonean, cartaginez și roman. Chiar și exegeza biblică este, în esență, cea augustiniană. Nici autorii profani nu sînt folosiți la prima mînă, datele fiind luate din Lactanțiu și din Augustin. O situație diferită este aceea a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
bine și să persevereze în acest sens; în fine, se subliniază preștiința lui Dumnezeu, care stabilește pentru eternitate și într-un mod de neînțeles numărul celor aleși. Așadar, e vorba despre o viziune globală asupra mîntuirii oamenilor, văzută prin prisma succesiunii diverselor etape ale istoriei sacre. E de la sine înțeles că istoria sacră este interpretată de Prosper mai ales în litera ei, în lumina problematicii esențiale a harului și a liberului arbitru, și că opera are deopotrivă scopuri istorice și exegetico-doctrinale
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
care îl plasează la începutul scrierii sale. Grigorie dedică însă douăzeci de ani scrierii operei sale istorice nu pentru că ar fi înclinat spre erudiție sau pentru a se pune în valoare pe sine ori talentul său literar. El descifrează în succesiunea secolelor realizarea unui proiect divin pe care se sprijină credința sa și care îi furnizează argumente pentru o apologie a religiei: pentru a-i cîrmui pe oamenii încăpățînați și trufași, Dumnezeu trimite persoane cu calități excepționale precum Constantin sau Clovis
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
duritate. a) Istoria bisericească Așadar, opera sa este o Istorie bisericească ce continuă scrierea lui Eusebiu, așa cum declară într-o scurtă introducere. Istoria cuprinde șapte cărți și se întinde din vremea abdicării lui Dioclețian, în 305, pînă în anul 439; succesiunea împăraților prin care sînt marcate perioadele în istoria sa este, bineînțeles, cea a împăraților din Orient. Fiecare carte vorbește despre domnia unui împărat, cu excepția cărții a treia, care cuprinde domniile lui Iulian și Iovian. Socrate a publicat de două ori
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Dintre ele, bine fixat e clișeul soră cu....: acesta circulă mai ales în forma soră cu moartea și în asociație tipică cu bătaia, pentru a cărei intensitate și eficiență constituie o caracterizare superlativă. Citatele din Dicționarul limbii române (DLR), în succesiunea lor cronologică, sugerează o posibilă istorie a formulei. Poate întîmplător, primul (din P. Ispirescu) vorbește de o "amorțeală soră cu moartea", imagine perfect motivată, care ar putea indica o pistă etimologică: și în cazul bătăii, sintagma s-ar referi la
Rudenii și vecinătăți by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17163_a_18488]
-
de tip învingere iar dacă fibrele se alungesc, intrând în acțiune mușchii antagoniști („frenatori”), forța dinamică este de tip cedare (regim pliometric); c) Forță mixtă, combinată, când pentru învingerea rezistenței se întâlnesc contracțiile dinamice cu cele statice, alternând într-o succesiune diferențiată în raport cu natura actelor sau acțiunilor motrice. 3) În funcție de capacitatea de efort (în relație cu „puterea” individuală), forța se clasifică în: a) Forță absolută (sau maximă), manifestată într o mișcare, independent de greutatea corporală proprie, ea crește odată cu mărirea greutății
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
imaginilor și obiectelor diverse; Înțelegerea și utilizarea corectă a unor cuvinte uzuale; manifestarea interesului pentru o activitate; menținerea atenției concentrate asupra unei activități; Înțelegerea responsabilității pe care o au În sarcina respectivă; executarea unor serii de acțiuni Într-o anumită succesiune; dezvoltarea interesului față de mediul Înconjurător și față de propria persoană; aplicarea cunoștințelor Învățate În viața cotidiană; cunoașterea modului cum să Își poată dezvolta ideea de spațiu prin aranjarea În funcție de formă, culoare, mărime; exteriorizarea propriilor sentimente; dezvoltarea imaginației și creativității; satisfacerea curiozității
JOCUL - MODALITATE DE CUNOAŞTERE ŞI INTERVENȚIE ÎN CAZUL COPIILOR CU DEFICIENȚE ASOCIATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Andreea-Roxana TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2164]
-
compartimentate, albume, postere, afișe; calendarele cu obiecte sau imagini pot lua forma unor cutii compartimentate, cărți, postere, albume sau afișe de carton. Acestea pot să conțină obiecte de referință, imagini simbol, indici tactil-vizuali sau pictograme și ajută copilul să Înțeleagă succesiunea activităților din cadrul unei zile. text mărit; tehnologii computerizate. Fiecare dintre aceste sisteme poate fi folosit În funcție de particularitățile de dezvoltare și de comunicare ale copilului și experiența profesorului. Întărirea răspunsului de către intervenient constituie un factor motivațional. Este important ca răspunsurile să
PROIECT DE LECȚIE ÎN PARTENERIAT IMPLICÂND CONCEPTUL DE COMUNICARE TOTALĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lăcrămioara-Gabriela SCUTĂRIȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2165]
-
de comunicare, de existența ecolaliei etc. d) dezvoltarea abilităților de cunoaștere Este comună diminuarea capacității de cunoaștere, ea depinzând și de nivelul de inteligență. În funcție de aceasta se va stabili și planul terapeutic. Se va porni de la unele cunoștințe preteoretice: clasificarea, succesiunea, relații tempospațiale, dezvoltarea memoriei auditive și vizuale, apoi se va trece la formarea cunoștințelor teoretice (conceptul de număr, operații cu numere, citirea etc). Cu copilul autist se va lucra cel puțin de două trei ori pe săptămână, durata ședințelor fiind
AUTISMUL INFANTIL PRECOCE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Iuliana Luminița GUZU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2173]
-
va lucra cel puțin de două trei ori pe săptămână, durata ședințelor fiind Între 30'-60’. Pentru reușita terapiei trebuie să se respecte niște criterii privind: continuitatea abilităților (exersarea fiecărei abilități continuu pentru consolidarea ei Într-o multitudine de situații), succesiunea progresivă către complexitate În orice tip de Învățare, integrarea pe orizontală, privind Înlănțuirea de noi comportamente prin recombinarea celor Învățate anterior. Copiii autiști trebuie abordați cu mult tact pentru că orice neîndemânare terapeutică poate duce la agravarea unor comportamente tipic autiste
AUTISMUL INFANTIL PRECOCE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Iuliana Luminița GUZU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2173]
-
de “elevi problemă” trebuie Înțeles comportamentul acestora din trei perspective: evenimentele anterioare (ce anume s-a Întâmplat Înainte de apariția comportamentului manifestat); comportamentul (În ce anume constă comportamentul respectiv); consecințele (care este rezultatul comportamentului respectiv). În urma luării În considerare a Întregii succesiuni este posibilă descoperirea cauzelor unui anumit comportament. Spre exemplu, orice copil poate Întâmpina dificultăți de Învățare sau de adaptare școlară datorate unor multiple cauze, dependente sau nu de voința sa. Acest fapt nu trebuie să constituie un argument În favoarea excluderii
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ ŞI PROBLEMATICA TULBURĂRILOR DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Dorina COCARI, Mirela FĂRCANE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2178]
-
resurse formative ale activităților extradidactice (excursiile, vizitele, serbările școlare dezvoltă responsabilitatea copilului față de colectiv), ale jocului (acesta oferă copilului prilejul de a exercita diferite roluri, dar și de a respecta regulile impuse), precum și respectarea unui program zilnic de activitate (prin succesiunea perioadelor de muncă și odihnă, copilul are prilejul de a se obișnui cu ordinea În activitatea sa).
CONTROLUL COMPORTAMENTULUI DEVIANT LA PREŞCOLARI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Eugenia ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2177]
-
Dunării devenea un atribut important.ț V. întrebarea principală pe care trebuie să o punem este: membrii acestor comunități romano- și românofone, care își atribuiau ei înșiși diverse nume locale (sau chiar generice), își cunoșteau originile și �dreptul" la o succesiune istorică? Peste mai multe veacuri, unii istorici și filologi au presupus că din moment ce cronicarii bizantini și umaniștii italieni au semnalat asemănările dintre limba lor și latină sau italiană, ar fi putut să fie chiar ei, membrii acestor comunități, cei care
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
și, în același timp, a deschiderii. De la oul primordial la mediul intrauterin, de la corporalitate la configurația locuinței, de la habitat la universul însuși, trăim în fatalitatea și în civilizația cutiei. Asemenea păpușilor rusești care se conțin una pe cealaltă, într-o succesiune a formei definite cu vidul dinlăuntru, lumea însăși este un inepuizabil depozit de cutii. În interiorul etanș sau în cavitatea deschisă, în geometria rigidă ori în conturul abia sugerat, ea stochează și promite o infinitate de semnale și de informații. Natura
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
se realizează prin polisare și prin lustruire. Artist echilibrat și sensibil, atent în aceeași măsură la coerența întregului și la expresivitatea detaliului, Vasile Rizeanu se înscrie în acea tradiție a sculpturii europeane și românești pentru care actul creator este o succesiune de afirmații, și nu o continuă tentativă de a genera crize și de a iniția rupturi. Iar acest tip de gîndire artistică și de asumare morală vine și el de undeva: din marea experiență a clasicității pe care o aducea
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
rămas, în fond, definitiv legați de mentalitatea târgului provincial, de unde și incultura, grosolănia, ifosele cosmopolite, mahalagismul policrom; o lume a periferiei spirituale. Comedia oferă, în primul rând, o paradă de portrete caricaturizate și, într-o măsură mult mai redusă, o succesiune de întâmplări dramatice. Caracterele se definesc nu atât în acțiune, cât prin intermediul dialogului, al replicii sprintene care înlocuiește gestul propriu-zis. Piesa nu avansează soluții și nu sugerează eventuale modificări în starea de fapt existentă. Personajele sunt mulțumite cu statutul lor
KIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287715_a_289044]
-
fi citit cu pasiune Scriitori români de azi și ar fi văzut în Eugen Simion un al doilea urmaș al său, numai cronologic vorbind după Pompiliu Constantinescu. Este supremul elogiu ce i se poate aduce într-o viziune panatheneică, de succesiunea generațiilor și de cei mai aleși lampadofori. ȘERBAN CIOCULESCU E. Simion este, astăzi la o vârstă incredibilă pentru cine-l vede și aude, cel mai important critic al literaturii noastre postbelice. Autor al unor impresionante studii de sinteză, el n-
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
apare în 1970. A mai colaborat la „Albina”, „Îndrumătorul cultural”, „Convorbiri literare”, „Contemporanul”, „Luceafărul” ș.a. Consecvent convențională și lipsită de mari pretenții, poezia lui S. rimează marotele unui clasicism de manual. Atemporală încă din momentul publicării, ea oferă totuși, în succesiunea volumelor ce o compun, datele unei perfecționări în abilitatea de a versifica, fiind o lirică în care, din când în când, se potrivesc versuri frumoase. Șerban Cioculescu, prefațatorul amabil al volumului de debut, Ferestre spre azur, vedea, „ca notă particulară
STANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289874_a_291203]
-
despre „degetele picioarelor, o parte de fier și o parte de lut”, acestea arată alcătuirea ultimului regat „dintr‑o parte tare și una șubredă, care va fi sfărâmată” (v. 42). Daniel conturează astfel o teorie politică în patru timpi a succesiunii imperiilor, teorie devenită, așa cum vom putea vedea pe tot parcursul lucrării noastre, unul dintre locurile comune ale filozofiei istoriei la Sfinții Părinți. Exegeza modernă identifică al doilea regat (∃∀Φ48γ∴∀) din textul profeției cu Imperiul Med (cf. de asemenea Dan. 6
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
obișnuit”, notează André Lacocque, „ca regii babilonieni să‑și revendice stăpânirea asupra fiarelor pământului și păsărilor cerului. Aceștia aduceau în menajeriile lor animale capturate în diferitele vânători, posibile simboluri ale stăpânirii lor universale”. Pe de altă parte, ahemenizii cunoșteau deja succesiunea a trei monarhii: asiriană, medă și persană. Autorul capitolului în discuție înlocuiește însă Asiria cu Imperiul Babilonian. Această triplă configurație, transmisă de Herodot (Istorii I, 95, 130) sau de Cartea lui Tobit (14,4‑7), se modifică după cucerirea Orientului
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ale istoriei - răscoala lui Bar Kokhba a jucat un rol important în configurarea mitului - propunând prima viziune „dogmatică”, potrivit expresiei lui Peerbolte, a scenariului anticristologic. Tabelul 1 Motive anticristologice prezente în Cartea lui Daniel (capitolele 2,7-12) Motive Războiul cosmic Succesiunea imperiilor Cornul cel mic Piatra care lovește colosul Cei trei regi învinși Blasfemiile împotriva lui Dumnezeu Schimbarea sărbătorilor Oprirea jertfei neîncetate Ocuparea templului Persecuția sfinților Trei ani și jumătate de persecuții Perversitatea Amăgirea Apostazia Regele nelegiuit, pervers și distrugător Regele
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
un profet din Vechiul Testament, un înger, un apostol și Isus însuși. După acest climax, exegetul revine cu alte două scurte citate din Cartea lui Daniel, pentru a încheia, în manieră elegantă și impresionantă, cercul hermeneutic. Vom reveni asupra sensului acestei succesiuni de citate. Pentru moment, să ne oprim asupra unuia dintre acestea, semnificativ. Este vorba de parabola judecătorului nedrept (Adu. haer. V, 25, 4), transmisă de Luca (18,2‑5): „Într‑o cetate era un judecător care de Dumnezeu nu se
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
esențial, figura Anticristului, reprezentată de „cornul cel mic” crescut între coarnele celei de‑a patra fiare. De asemenea, dacă s‑ar fi referit doar la viziunea celor patru fiare, din capitolul 7, el ar fi ratat ideea, la fel de importantă, a succesiunii imperiilor, idee expusă admirabil în capitolul 2 al cărții Daniel. Într‑adevăr, în interpretarea sa - care va conduce la alcătuirea scenariului anticristologic - Hipolit preia din cele două viziuni anumite elemente pe care le combină pe baza unei analogii destul de vagi
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]