15,401 matches
-
pacient deprimat manifestă dificultăți în îndeplinirea unei activități programate. Pentru a-l ajuta, sunt propuse două tehnici. Crearea de etape intermediare Atunci când pacientul consideră că un obiectiv este prea complex, terapeutul îi propune să-l dividă în mai multe sarcini succesive mai ușor abordabile, soluție care îl va ajuta să-și atingă progresiv scopul. Pregătirea cu ajutorul imageriei mentale sau a repetiției cognitive Repetiția cognitivă permite adesea pacienților să-și depășească „blocajele”. Intr-adevăr, dacă ideile pesimiste sau referitoare la incapacitatea sa
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ideile pesimiste sau referitoare la incapacitatea sa apar și îl fac pe pacient să se îndoiască de posibilitatea atingerii obiectivului propus, atunci el este sfătuit să analizeze această situație prin intermediul imaginației. I se cere pacientului să-și imagineze fiecare etapă succesivă din secvența care îl conduce spre îndeplinirea sarcinii propuse. Iată un exemplu. Terapeutul - V-ați planificat să faceți ordine în camera fiului dumneavoastră. Credeți că vor fi probleme? Martine - Este așa o dezordine. Nu știu de unde să încep. Terapeutul - Să
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de stăpânire de sine a pacientului. Terapeutul explică aceste reguli pacientului. De exemplu, Martine și-a fixat drept obiectiv să "spele o mașină de rufe". Confruntată cu amploarea sarcinii, ea se blochează. Terapeutul și Martine definesc atunci împreună patru etape succesive: să ducă lenjeria în pivniță, să le separe pe cele albe de cele colorate, pe cele de bumbac de cele din alt tip de țesătură, și să înceapă cu rufele cele mai urgente. Martine îndeplinește câte o etapă în fiecare
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cursului. I. Modele non-liniaretc "I. Modele non‑liniare" Modelul unei ipoteze cauzale liniare, după cum a fost prezentat în cursul anterior, se bazează pe o supoziție care uneori trebuie respinsă ca inexactă. Astfel, se presupune că ne așteptăm ca fiecare creștere succesivă a variabile independente (X) să producă un efect constant asupra variabilei dependente (Y), indicat de către coeficientul (b). Această proprietate se numește „omogenitate de unitate” și este echivalentă cu modelarea relației dintre X și Y sub forma unei linii drepte. Toate
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
lase întotdeauna ispitiți de câștigurile imediate aparente. Ne putem imagina cum arată o legislatura constituită din votanți sofisticați. Aceștia înțeleg succesiunea de opțiuni care se amplifică în condițiile regulii de vot cu majoritate multidimensională. Aceștia vor evita alunecările din amendamentele succesive, știind că acestea îi pot duce la situații mai proaste decât cea curentă. Totodată, aceștia știu că dacă fiecare dimensiune de problemă ar fi tratată separat, ar fi satisfăcuți cu poziția de echilibru a legislatorului median (x). În timp ce legislatorii ceva
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și astfel această versiune devine cea acceptată, sau repetată la nesfârșit de parcă ar fi cea adevărată. Hanff își încheie argumentația cu relatarea unui alt episod despre Livingston, a cărui familie a fugit de trupele britanice în timpul Revoluției. Fiecare relatare istorică succesivă din surse a adăugat ceva nou la povestea propriu-zisă. La un secol după această întâmplare un studiu se referea chiar la un tren cu vagoane pline cu mobilă, argintărie și așternuturi și la familia care râdea de eforturile depuse de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
X, regresia identifică drept tendință centrală tiparul relației de covariație direcțională din cadrul datelor observate. Pornind de la nivelul lui Y indicat de punctul de intersecție în care X este zero, valoarea calculată a lui Y crește (sau scade), pentru fiecare incrementare succesivă în X, într-un ritm constant reflectat de coeficientul de pantă, b. Pentru orice valoare dată de la nivelul variabilei independente, putem acum estima o valoare corespunzătoare la nivelul variabilei dependente, care să reprezinte efectul cauzal presupus. Aceste valori ale lui
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
axe ale unui grafic nu ar fi perpendiculare una pe cealaltă. Consecința este aceea că eroarea standard calculată ar crește în mod artificial, afectând concluziile rezultate din testarea semnificației statistice. Cea mai bună verificare pentru evitarea multicoliniarității este efectuarea regresiei succesive pentru fiecare variabilă independentă, în raport cu celelalte variabile independente, pentru a constata dacă se explică un volum mare de variație (adică un R2 mare). Una dintre soluțiile care ne stau la dispoziție este aceea de a crește numărul de observații, ajutând
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
structuralismului și semioticii, N. se dovedește adeptul demersului analitic interdisciplinar. Îl preocupă definirea conceptului de folclor și a determinărilor sale, relația cu creația cultă, cele două forme de manifestare a spiritualității unui popor fiind văzute ca „modalități logic paralele, istoric succesive și totodată simultane ale aceleiași esențe: nevoia de comunicare prin artă cu ceilalți și cu sine a omului social”. Fiecare determinare e analizată în profunzime, cu subtilitate și suplețe disociativă, apelându-se la repere dintr-o serie largă a creativității
NICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288453_a_289782]
-
sociologul Weber, pentru că ei nu au nimic În comun (de altfel, deși contemporani, s-au ignorat reciproc - n.n.). A studia sociologia nu Înseamnă a studia un corp de doctrine, cum se studiază chimia sau economia, ci a studia doctrinele sociologice succesive, niște placita de sociologi prezenți și trecuți” (Paul Veyne, Comment on ecrit l’histoire, Paris, Seuil, 1971, 191). Veyne nu este singurul. Ralph Turner susține că „este dificil de imaginat o pradigmă unică aplicabilă totodată problemelor și nivelurilor de analiză
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pot suferi modificări, ajustări În contact cu faptele, dar ele nu pot fi niciodată eliminate În Întregime. Albia prin care circulă aceste angajamente ideologice și teoretice nonempirice anterioare este conferită de tradițiile tacite ale disciplinei ce se transmit la generațiile succesive de specialiști. Cele mai generale supoziții nonempirice, ignorate de epistemologia și metodologia sociologică actuale, sunt Încorporate În teoriile sociale și lucrările empirice asupra ordinii și acțiunii sociale, În sensul că acestea adoptă o poziție a priori asupra problematicii ordinii și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pildă, Septimiu Chelcea, Dumitru Sandu și colaboratorii lor au pus În discuție publică importanța decisivă a unor legături culturale adânci care dau sens opțiunilor și șanselor de viață ce caracterizează tranziția, cu toate contrazicerile și incoerențele acestora. De asemenea, cercetările succesive, pe o perioadă mare de timp, ale grupului Dan Banciu - Sorin M. Rădulescu asupra devianței, corupției, criminalității au adus În fața opiniei publice unele dimensiuni paradoxale ale fenomenelor care explică rezistența și amplitudinea acestora. Corupția, de pildă, este explicată atât ca
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
generații, situate concomitent atât În cadrul familiei cât și la granița dintre viața familială și viața socială. Precizări conceptuale Ideea de generație este universală. Ordinea timpului pe generații este sistematică atât În Biblie, cât și la vechii greci și egipteni: generațiile succesive serveau drept repere ale timpului memorizat și ca legătură cu timpul mitic al fondatorilor ancestrali. În filosofia evreiască, timpul biblic, inaugurator al timpului istoric, se caracterizează prin continuitate și progres, ambele posibile datorită pactului generațiilor solidare În instituirea legii morale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a propus o periodizare seculară a istoriei, corespunzător unui ciclu de trei generații care se influențează unele pe altele: tinerii sunt educați de părinții aflați, la rândul lor, În contact cu generația anterioară, marcând, astfel, prin contact direct, două generații succesive. În acest mod, momentul secolului va reflecta legătura naturală Între trei, patru sau chiar cinci generații, imprimând tineretului marca discuțiilor cu bătrânii. Impresiile din copilărie vor conserva experiența transmisă de trei generații anterioare și vor impregna acțiunile vieții adulte, creând
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
stabilirea unor legături creatoare În cadrul unei generații efective. În opinia lui Mannheim, procesul de schimbare rezultă din emergența continuă a noi grupe de vârstă, din contactul nou cu zestrea culturală acumulată: ideile, valorile, comportamentele se schimbă de-a lungul Înlănțuirii succesive a generațiilor, de-a lungul sosirilor continue a unor noi participanți și a plecărilor continue al celor mai vechi. „Suntem bătrâni mai ales pentru că trăim Într-un cadru de experiență prestructurant specific, Însușit de către fiecare, prin intermediul căruia fiecare nouă experiență
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
trebuie să ne așteptăm la o diminuare a mobilității structurale care va conduce la un risc crescut al declasărilor sociale, mai ales pentru tinerii cu profesii intermediare.” (apud Attias-Donfut, 2000, 649) Mobilitatea socială, definită prin compararea categoriilor profesionale ale generațiilor succesive, poate fi măsurată pentru bătrâni (G1) și pentru cei din generația intermediară (G2), dar nu și pentru tinerii al căror statut profesional este Încă nesigur. În acest sens, pentru compararea pertinentă a celor trei generații, sociologii francezi au introdus o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
echivalent sau inferior celui al părinților” (Attias-Donfut et al., 2002). Rezultatele anchetei arată că, mai mult decât bărbații, femeile au tendința de a se desprinde de modelul educațional, mai ales când acesta este de factură autoritară. Continuitatea, importantă Între generații succesive, dispare la o a patra generație: stilul educativ aplicat de tineri copiilor lor, a căror vârstă medie este de 4 ani, este corelat cu cel pe care părinții ei l-au dat lor, dar diferă de cel dat de bunicii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de 4 ani, este corelat cu cel pe care părinții ei l-au dat lor, dar diferă de cel dat de bunicii lor. Rezultatele anchetei demonstrează că filiațiile În care același stil de educație a fost primit de trei generații succesive reprezintă doar 14% din total, restul de 5% adoptând un stil sever și, respectiv, 9% un stil flexibil. În concluzie, În domeniul educațional, transmiterea tinde să se dilueze la a treia generație. Aceste observații nu vizează Însă decât una dintre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sensul Înlocuirii principiilor ierarhice tradiționale. Valorile și comportamentele se schimbă de la o generație la alta: educația devine mai Îngăduitoare, mai indulgentă, iar practica religioasă scade foarte puternic. În sânul unei familii apar astfel atât continuități, cât și discontinuități Între generațiile succesive. Schimbarea, demonstrează Attias-Donfut și colaboratorii săi, apare În generațiile caracterizate printr-un număr mai mare de femei pe de o parte, și, pe de altă parte, printr-un număr mare de persoane ce au urcat pe scara socială (2000, 660
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
la alta. După cum afirmă Attias-Donfut (2000, 276), transmiterea lor nu poate să se producă logic decât la scara a trei generații. Un exemplu elocvent În acest sens Îl reprezintă modelul educațional care se manifestă printr-o puternică continuitate Între generații succesive și care se diminuează după trei generații. Reproducerea comportamentelor și valorilor, vizibilă asupra a două generații succesive, este mai slabă la a treia generație. Dacă statistica ne permite reperarea continuităților transgeneraționale, studiile calitative dezvăluie prezența memoriei colective de lungă durată
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
scara a trei generații. Un exemplu elocvent În acest sens Îl reprezintă modelul educațional care se manifestă printr-o puternică continuitate Între generații succesive și care se diminuează după trei generații. Reproducerea comportamentelor și valorilor, vizibilă asupra a două generații succesive, este mai slabă la a treia generație. Dacă statistica ne permite reperarea continuităților transgeneraționale, studiile calitative dezvăluie prezența memoriei colective de lungă durată (Zonabend, 1980). Dinamica transmiterilor intergeneraționale, În cursul vieții adulte și pe termen lung, este generată atât de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
prin transferuri private a redistribuției publice a cărei funcție de reducere relativă a inegalităților se Întărește din ce În ce mai mult. Al doilea mecanism rezultă din dinamica generațiilor ce interacționează atât unele asupra celorlalte, cât și cu conjunctura istorică ce le-a generat. Cohortele succesive care compun societatea exprimă succesiunea perioadelor de creștere și a celor de stagnare (sau chiar regres), de prosperitate sau de degradare socială. În consecință, aceste cohorte „acuză inegalitățile intertemporale ale istoriei, dar, de asemenea, sunt receptive unele față de celelalte” (Attias-Donfut
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de prosperitate sau de degradare socială. În consecință, aceste cohorte „acuză inegalitățile intertemporale ale istoriei, dar, de asemenea, sunt receptive unele față de celelalte” (Attias-Donfut, 2000, 678). În concluzie, În jocul social care pune În scenă trei sau chiar patru generații succesive, generația intermediară (cea care a beneficiat de cea mai puternică acumulare) difuzează Într-un mod specific rezervele sale către generațiile ce o preced și, respectiv, o urmează. În același timp, această propagare atenuează inegalitățile din interiorul a două generații dezavantajate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
economică. Deși ambele sexe contribuie la solidaritatea familială, bărbații și femeile fac acest lucru În mod diferit: bărbații dau mai mulți bani, iar femeile acordă mai mult timp. În jocul social care pune În scenă trei sau chiar patru generații succesive, generația intermediară (cea care a beneficiat de cea mai puternică acumulare) difuzează Într-un mod specific rezervele sale către generațiile ce o preced și, respectiv, o urmează. În același timp, această propagare atenuează inegalitățile din interiorul a două generații dezavantajate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pentru timpurile viitoare și deci posedă facultatea de a prevedea faptele ascunse În sânul timpurilor care nu au sosit Încă. Dar științele dezvoltării: geologia, transformismul, preistoria și istoria, posedă și ele noțiunile lor obștești: nu legi, dar serii de fapte succesive, și pretinsele legi sociologice nu sunt și nu pot fi decât generalizări de serii. Generalizarea fiind Însă rezultatul abstracției, ea nu se poate Întinde decât asupra obiectelor, noțiunilor și deci și a seriilor similare. Seriile Însă sunt totdeauna deosebite și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]