6,772 matches
-
mic, unele structuri permit participarea mai largă a indivizilor la viața organizației sau la conducerea ei, în timp ce altele o încorsetează. Din cele prezentate de noi în capitolul XI s-a desprins, credem, că în structura ierarhic-liniară, bazată pe autoritate și supunere necondiționată, participarea, mai ales la conducerea organizației, este mai puțin prezentă, mai puțin favorizată. În schimb, în structura mixtă sau în cea bazată pe grupuri parțial suprapuse (a lui Rensis Likert), principiul participării este inclus ca un element esențial în
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
problemelor (Schmidt,Tannenbaum, 2001, pp. 3-28). 3.4. Nivelul intergrupal Acest nou nivel de analiză se referă la conflictele care apar între grupuri. Relațiile dintre grupuri au constituit terenul predilect al psihologiei sociale care, alături de relațiile de cooperare, schimb, dominare, supunere, competiție între grupuri le-a abordat și pe cele conflictuale. Au fost efectuate o serie de experimente devenite între timp celebre, s-au elaborat nenumărate teorii și modele explicativ-interpretative, s-au sugerat modalități practice de soluționare a conflictelor. Experimentul organizat
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
fost denumit și „îndatoritor”, deoarece presupune înțelegere, submisivitate, acordarea unei șanse. Atitudinea față de acest stil este divergentă. El poate fi perceput fie ca un act dezinteresat, ca o strategie pe termen lung în vederea încurajării cooperării, fie ca un act de supunere la doleanțele altora. „Concilianții” sunt percepuți fie favorabil, fie ca slabi și submisivi. Deși acest stil este mai atent față de aspectele emoționale ale partenerilor, deși face apel la cooperare, induce ideea perpetuării în timp a conflictului; de asemenea, încurajează ascunderea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
coerente și de planuri strategice. 6.2.2. Stilul obsesiv-perfecționist/compulsiv Se caracterizează prin preocupare pentru detalii nesemnificative; insistența ca și ceilalți să se conformeze la modul propriu de acțiune; relațiile cu alții sunt văzute în termeni de dominare sau supunere; absența spontaneității; incapacitate de relaxare. Stilul compulsiv este marcat de frica de a nu ajunge la mila oamenilor sau evenimentelor. Preocuparea persoanelor cu acest stil este de a stăpâni și controla pe oricine și orice ar putea să le afecteze
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sau neliniștea. Haptică - Studiul sau știința comunicării prin atingere. Ideograme - Gesturi care schițează o idee, un grafic sau o relație. Intimidare - Un limbaj al trupului puternic, dominant, ca de exemplu, privirile insistente mânioase și gesturile amenințătoare, care provoacă teamă sau supunere. Introvertiți - Oameni care își ascund emoțiile și își reprimă limbajul trupului, ceea ce duce la intensificarea reacțiilor interne, de exemplu, la creșterea pulsului și a tensiunii arteriale. Bărbații sunt de obicei introvertiți. Intuiție - Un simț ascuțit al percepției atribuit adeseori femeilor
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
spațiul vital. Receptivitate nonverbală - Abilitatea de a interpreta corect limbajul trupului altora. Redundanță Repetarea informației de mai multe ori sau în diferite moduri. Limbajul corpului comunică în mai multe moduri sau pe mai multe canale cu redundanță simultană. Ritualuri de supunere Un limbaj al trupului umil sau slugarnic care include poziții precum aplecarea capului, îngenunchere, ghemuire, prosternare, plecăciune sau înclinare. Rostire bătrânească - Modul de a vorbi foarte tare și de a repeta sau accentua fiecare cuvânt, care este potrivit în cazul
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
creeze „scale” de atitudine care să permită măsurarea deziluziilor generate de progres și a dezamăgirii față de lume prin evidențierea sentimentului de izolare, de deposedare sau, pentru a relua o formulă utilizată adesea de Erich Fromm sau de Jürgen Habermas, de „supunere cvasi-ineluctabilă a dorinței În fața voinței semenilor”. G. F. & AXELOS Kostas (1961), Marx, penseur de la technique. De l’aliénation de l’homme à la conquête du monde, Paris, Minuit. BLAUNER Robert (1964), Alienation and Freedom. The Factory Worker and his Industry
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
la baza unității polisului, pentru că, la greci, numai semenii pot fi uniți prin philia, asociați Într-o comunitate. Legătura dintre un om și celălalt capătă astfel, În cadrul cetății, forma unei relații reciproce, reversibile, care Înlocuiește raporturile ierarhice de dominație și supunere. Toți cei care participă la stat se definesc ca homoioi, semeni, iar apoi ă mai abstract ă ca isoi, egali. În ciuda a tot ceea ce Îi desparte În viața socială concretă, cetățenii se percep, În plan politic, drept niște unități interschimbabile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Își va găsi În secolul al VI-lea o expresie mai riguroasă În conceptul de isonomia: participare egală a tuturor cetățenilor la exercitarea puterii” (Vernant, 1962, p. 56). Se Înțelege de aici diferența fundamentală dintre cetatea grecească și imperiile barbare: supunerea În fața legii, și nu În fața unui om, ceea ce ne permite să afirmăm că grecii au inventat statul de drept. Grecia antică, dacă luăm drept reper analiza lui Cornelius Castoriadis, constituie germenul democrației: „Atunci când afirm că grecii sunt pentru noi un
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și lovituri cu umărul) și slams (salturi cu brațele desfăcute peste mulțimea ce asistă la concert). Alcătuite din militanți Încrâncenați, aceste grupuri devin „purtătoare de cuvânt” ale unei anumite culturi. Între două cântece, transmit „mesaje”, luptă Împotriva sexismului și a supunerii femeii, Împotriva nedreptății, a abuzurilor și a exceselor de zel ale poliției. Sunt pentru antimilitarism și Împotriva războiului, a imperialismului, a represiunii sociale și a oricărei forme de putere, pentru respectarea naturii și a mediului. Participă la lupta antifascistă, militează
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ea, se identifică cu ea și se lasă purtat de sentimente; ă pentru că el crede că așa a fost dintotdeauna, că așa este tradiția: prin urmare, așa este cel mai bine, conform obiceiului, conform rutinei. Pe lângă aceste motive care explică supunerea, Weber ne propune și trei moduri În care cel ce domină Își poate legitima poziția (Weber, ibidem, capitolul III): ă acesta face apel la lege, la normă: dominația sa se bazează atunci pe „autoritatea sa legală”; ă invocă datina, obiceiurile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Rousseau, nu se poate aliena niciodată (pentru că atunci poporul și-ar pierde calitatea de popor și ar deveni „un agregat de oameni”), și nici nu se poate diviza. Afirmând inalienabilitatea suveranității, Rousseau se opune lui Pufendorf și contractului său de supunere, iar insistând asupra indivizibilității ei, se opune teoriei lui Hobbes cu privire la reprezentare; pentru acesta din urmă, unitatea reprezentantului, care este exterior pactului social, este cea care dă unitatea poporului. Nu avem deci temeiuri nici să renunțăm voluntar la libertate, nici
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
stării naturale. Sociabilitatea oamenilor a creat dușmănii, dar În același timp le-a dezvoltat facultățile. O societate civilă bazată pe convenții ține de un calcul inteligent menit să dejoace amenințarea constantă pe care cel puternic o exercită asupra celui slab. Supunerea față de o lege comună Înseamnă așadar să găsești un remediu În boala Însăși. Acest principiu este teoretic universal. Totuși, pentru filosoful din Geneva, el este practic circumscris statelor. La scară internațională, raporturile de forță par inevitabile. Dragostea față de umanitate, indignarea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
excluderea personalului religios din viața publică, ci despre eradicarea ideii Înseși de credință. În acest climat s-au votat textele care vor duce la separarea oficială a Bisericii de stat. Separarea Ofensiva republicanilor s-a concentrat În trei direcții principale: supunerea Bisericilor față de dreptul comun, dispersarea congregațiilor religioase și laicizarea școlii. În ceea ce privește primul obiectiv, acesta a fost atins progresiv. Seminariștii au fost obligați să satisfacă și ei stagiul militar (1889), a fost suprimată obligația repausului duminical, spitalele și așezămintele de binefacere
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ierarhie”. Printr-o formă de mistificare, naționalismul permite găsirea de rădăcini istorice, ba chiar „naturale”, pentru dominația pe care o exercită centrul asupra periferiilor. În acestea din urmă ia naștere un naționalism antiburghez, care Își are originea În reacția Împotriva supunerii față de centru. Fiecare periferie adoptă o astfel de postură pentru „a-și contesta poziția proastă” În ierarhia sistemului-lume. De fiecare dată, sunt construite referințe culturale și puse În serviciul mobilizărilor naționaliste (Wallerstein, 1974 și 1988). Tom Nairn se plasează Într-
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
acest moment, toți supușii regelui trebuie să folosească aceleași coduri politice; chiar și atunci când ei rămân Închiși În particularitățile lor lingvistice, singurul lor cadru de referință este statul. Observându-se o identificare Între acest stat și teritoriul său, sistemul de supunere care prinde formă Îmbracă o dimensiune fizică. Dinamica declanșată astfel face un salt calitativ În secolul al XIX-lea: principiile guvernării reprezentative permit sferei statale să se afirme mai mult și să exercite o influență mai mare asupra supușilor săi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a obține adeziunea alegătorilor, este necesară o „muncă de lămurire”. „Poporul” trebuie să capete formă În ochii tuturor; este necesară „delimitarea empirică a acestui suveran inedit, constituirea lui În corp politic tangibil”. Nu mai este suficientă Întreținerea unui sistem de supunere politică exclusiv; cetățenia Însăși trebuie să fie ancorată În teritoriu. Apartenența teritorială trebuie de acum Înainte să treacă În fața oricărui alt element de identificare: nici un particularism local nu mai trebuie să-i stea În cale. Referința la popor se sprijină
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Încetează să mai formeze un cadru de identificare pertinent, referința la popor alunecă din registrul unitar În registrul rebel. Estomparea formelor obișnuite ale acestui tip de referință Își găsește explicația Într-un proces de „deteritorializare” a identităților politice: sistemul de supunere care a permis consolidarea bazelor statului se fisurează din toate părțile. Fluxurile transnaționale privează statele de puterile lor obișnuite. Speculația financiară, avântul firmelor multinaționale, puterea crescândă a organismelor de credit internaționale (Banca Mondială și FMI) sunt tot atâția parametri care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
naționalism, etnocentrism sau aderare probabilă la fascism, pe de altă parte. A fost creată o scală a autoritarismului, botezată „F” (de la „fascism”), care permitea deosebirea subiecților ce aderau la ideologia democratică de cei numiți „antidemocratici”, care preferau enunțuri ce lăudau supunerea, respectarea strictă a legilor, valorizarea familiei, a apartenenței naționale sau a disciplinei. O asemenea abordare pornea de la ideea că putem asocia și face să concorde anumiți indici pe baza unei interpretări „simptomatologice”, la fel ca psihanalistul care interpretează diferite episoade
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
al agresivității refulate asupra unor grupuri exterioare minoritare. Într-adevăr, părinții autoritari, care exercită o mai mare presiune disciplinară și au o conduită rigidă, pot genera sentimente negative la copiii lor, care vor trece În uitare impresiile nefaste din perioada supunerii lor față de familie. Dimensiunile pozitive vor fi asociate cu părinții și cu viitorii educatori, șefi sau parteneri de muncă. Sechelele afective pot reapărea sub o altă formă, ca exigență extremă, persecutantă, față de grupurile străine sau minoritare. Se produce atunci un
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
procese și relativitate). ν Se cuvine, În acest sens, să privilegiem o abordare multidimensională și să ne interesăm de modul În care resursele disponibile, inegal distribuite, pot fi mobilizate și folosite ținându-se cont de natura raporturilor de comandă și supunere, de tipurile de strategii și de formele de autoritate, de varietatea și gradarea sancțiunilor posibile, de rezistențele care se exprimă și de combinațiile sau arbitrajele Între incitare și coerciție, supunere și protecție, convingere și activarea angajamentelor. Punctul de vedere al
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
folosite ținându-se cont de natura raporturilor de comandă și supunere, de tipurile de strategii și de formele de autoritate, de varietatea și gradarea sancțiunilor posibile, de rezistențele care se exprimă și de combinațiile sau arbitrajele Între incitare și coerciție, supunere și protecție, convingere și activarea angajamentelor. Punctul de vedere al structurării, așa cum este dezvoltat În special de Anthony Giddens În lucrarea sa Constituirea societății, nu poate fi nici el trecut sub tăcere și implică o reflecție asupra fenomenelor de dominație
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ideologic nemărturisit, a prejudecății automatizate, descoperită În detrimentul actorului supus anchetei, după ce s-a făcut o adevărată risipă de ingeniozitate pentru a scoate la iveală mecanismul stereotipic sau derapajul discriminant. Modelul În materie Îl constituie, poate, experimentul lui Stanley Milgram În legătură cu supunerea față de autoritate sau cercetările lui Adorno și ale colaboratorilor săi cu privire la personalitatea autoritară. Primul autor a reușit să scoată În evidență, prin optsprezece lucrări experimentale conduse impecabil, faptul că orice concetățean (proporția fiind de două treimi dintre participanții la ședințe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1999), „L’avis de la Cour suprême du Canada sur l’éventuelle sécession du Québec”, Revue française de droit constitutionnel, nr. 37, mai, pp. 3-27. Φ MONDIALIZARE, NAȚIONALISM, NAȚIUNE, Suveranitate/Suveranism Servitutetc "Servitute" În raport cu termenii care ar putea părea apropiați, ca supunere, sclavie, Înrobire sau aservire, servitutea are specificul de a comporta și conotații pozitive și de a nu denota neapărat folosirea forței. Deși desemnează Într-adevăr o stare de privare completă sau parțială de libertate de acțiune și de liber arbitru
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și ne vom referi nu la niște trăsături negative, la manifestările de opresiune, ci la motivele de mândrie și de distincție, la constrângerile care simbolizează un statut social și capacitatea de a fi demn de acesta. Spre deosebire de Înrobire sau de supunere, care Îi leagă pe cei care le sunt victime de stăpânii lor, servitutea ne pune față În față cu noi Înșine, cu sacrificiile la care consimțim În mod mai mult sau mai puțin voluntar, În virtutea imaginii pe care o avem
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]