6,881 matches
-
despre ele tu nu vrei să știi. Nici despre seara-n falduri mov cusută Sau luna adormită iar în prag, Chiar trandafirii, care te sărută, Nu-i mai primești cu-atât de mare drag. Le lași pe toate și dispari tăcută, În luminișul desfrunzit, de fag. - Leonte Petre - Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: LUMINIȘ / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2144, Anul VI, 13 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Leonte Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
LUMINIŞ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376941_a_378270]
-
au sfârșit odată cu existența lor, la fel de efemeră ca atingerea lui peste umerii celor ce le poartă prin lume... Mi-a răspuns, gânditor ca un înțelept, că peste orice zi rămasă în urmă se lasă noaptea, dând loc reflectării sub privirile tăcute ale lunii și mângâierile miliardelor de stele, iar următoarea zi care începe din zori noi e cea care reînvie speranțe desprinse din infinit, astru-i, strălucitor stăpân suprem, umplând de raze întinderi și ființe, împărțind căldura sa nemăsurat, iar, peste
DIALOG CU TIMPUL de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376939_a_378268]
-
Prin imensitatea spațiului ce mă-ndreaptă, Dincolo de ziduri unde m-așteaptă, Calea spre Tine care-i scurtă și dreaptă. Escaladez cu putere fiind mereu ajutată, Cu aripile care mi-au crescut peste noapte. Un înger mă-nsoțește spre Masa Tăcerii Unde tăcuți stau strămoșii la Ziua Învierii. Pe rând se adapă din Izvorul Înțelepciunii, Acum iubite sărută-mi și sufletul trist Căci inima-i plină de sentimentul căderii E noapte, tu stai și privești de departe, Mă vezi rătăcită deși alt zid
DINCOLO DE ZID de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377000_a_378329]
-
-un grai mie necunoscut și-ncep, pas cu pas, să descopăr sluțenia cuvântului fără sfârșit și-nceput. Nu-s somn, nici trezii, doar iluzii în piatra, ce-i simbol de veșnic cu chip albăstriu, târziu părăsesc nemișcarea-i din Hatra, tăcuta relicvă pierdută-n pustiu. *** Ciclul "Povești din veac" © ovidiu oana-pârâu Referință Bibliografică: Sfinx / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1492, Anul V, 31 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
SFINX de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377040_a_378369]
-
decât o simplă fâlfâire-a văzduhului. Era și acesta un mod de credință - dar eu m-am depărtat, iute și fără nicio vorbă, de el. Am trecut peste zădărniciile popoarelor și istoriei. Am ajuns sub umbra unui munte sumbru. Acuma, tăcut. Acolo, în vârf, neclintite, stăteau crucile. Toate trei. Mereu - trei. Nu de mult tăcuse Dismas, din mărturisire. Hestas amorțise, resemnat în beznă și-n tulbure. Iar Crist cel din mijlocul lumii tocmai îi dăduse lui Dismas răspunsul - cu nădăjduire de
EXISTENŢĂ ŞI NONEXISTENŢĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377011_a_378340]
-
sufletului meu, fac această ninsoare albă-răscolitoare, să devină chemare rotitoare. Și asta, în primele zile din anul ales, sub fulgii căzuți din ce în ce mai des, întâlniri priviri în aceeași zare, ascunzându-ne pe noi de noi, în aceeași stare, stau în așteptare. Tăcute, dar grăitoare sentimentele-mișcătoare, aidoma crengilor sub zăpadă își păstrează culoarea nemuritoare. Referință Bibliografică: Ianuarie / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1486, Anul V, 25 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lia Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
IANUARIE de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377052_a_378381]
-
patru zări... Să pot trezi și norii din dulcea lor visare, Și cântul meu să-l poarte pe-al valurilor mări”. (Cântecul iubirii) „Pe ce cărări de viață, neștiute Să vin, să te-ntâlnesc..., să mă-ntâlnești Sub orologiul clipelor tăcute, Dând ,iarăși, glas iubirii pământești?!” Pe ce carari!) Iubirea este văzută de poetă ca un balsam pentru inimi , dar și o poruncă divină: “Iubirea este speranță și un legământ sfânt”, afirmă Mariana Mihai. „Din Ceruri,cândva, s-a dat o
MARIANA MIHAI – DESPRE PUTEREA SIMPLITĂŢII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377010_a_378339]
-
răspândită în toate revistele vremii. Lumea nouă a lui Tudor Vianu trebuia să cuprindă adevărul, fiind un vitalist realist. Poezia este scrisă când autorul avea 21 de ani: „În odaia doctorului Faust: Stau în odaia mea/ afară plouă/ și răsfoiesc tăcut, tăcute cărți/ și stampe vechi și-ngălbenite hărți.../ dar cine mi-a șoptit de-o lume nouă?” Cărțile sunt un decor obișnuit al poeziei sale, alături de ele poetul se întreabă:” Se poate lucruri nouă să răsară/ când totul este vechi și
TUDOR VIANU -POETUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377039_a_378368]
-
în toate revistele vremii. Lumea nouă a lui Tudor Vianu trebuia să cuprindă adevărul, fiind un vitalist realist. Poezia este scrisă când autorul avea 21 de ani: „În odaia doctorului Faust: Stau în odaia mea/ afară plouă/ și răsfoiesc tăcut, tăcute cărți/ și stampe vechi și-ngălbenite hărți.../ dar cine mi-a șoptit de-o lume nouă?” Cărțile sunt un decor obișnuit al poeziei sale, alături de ele poetul se întreabă:” Se poate lucruri nouă să răsară/ când totul este vechi și putrezit
TUDOR VIANU -POETUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377039_a_378368]
-
prinde să roșească iar haita flămânzește mai departe se umple cerul de lumină lină topind în ea icoanele de sus o nouă încercare va să vină când astrul se va trece spre apus din nou clipesc pe boltă de departe tăcute stele peste noaptea rece privesc comete ce se duc spre moarte și doar arar un fulger le întrece *** Ciclul "Pasteluri" Volumul "Surori metrese timpului" Referință Bibliografică: clipesc pe boltă stele de departe / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
CLIPESC PE BOLTĂ STELE DE DEPARTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377053_a_378382]
-
din 12 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Flori de trandafir Mă-mbată fl ori de trandafir La ceasul de vecernicie Când adierea de zefir Îmi cată-un loc de sihăstrie Mă-mbată fl ori de trandafir La ceasul unei seri tăcute Când sunetul unui clavir Recheamă amintiri plăcute Aromele de trandafir Nu s-au schimbat nici în exil Când gust otrava din potir Servită de-un regim ostil Petalele de trandafir Catifelate-n roz aprins Mi-au fost prin ani un
FLOR DE TRANDAFIR de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377069_a_378398]
-
solitară în cioburi zidită te iubesc ca o Evă dezgolită firavă ca pe ultima cea mai uitată haltă cu gust de gutui sau ispită tu râzi și te doare al timpului pas care trece bei cu singurătatea la masă ovală tăcută și rece desfac aripa unui timp vulturesc ce dans este pe străzi ca la carnaval de o vară aș scrie pe-o stea nenumită iubesc sau te-aș săruta pe soarta dulce-amară cu unghii de jad secunde împletite în păr
BRAINSTORMING de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377082_a_378411]
-
Acasă > Poezie > Cântec > COTIDIANĂ POVESTE Autor: Alexandru Maier Publicat în: Ediția nr. 1534 din 14 martie 2015 Toate Articolele Autorului Chinuit printre splendori , Jumătate acute Sparg în sute de culori , Florile tăcute. * Nu cânt șoapte de adio, Nici triluri în noapte Ci iubirea ce adie, Sufletele toate . * Nici ne plec când EA nu vine, Stau încremenit pe trepte , Ca să vadă orișicine , Drumurile drepte. * Drumurile drepte , sufletele toate ,florile tăcute Fac cu veșnicia
COTIDIANA POVESTE de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377831_a_379160]
-
de culori , Florile tăcute. * Nu cânt șoapte de adio, Nici triluri în noapte Ci iubirea ce adie, Sufletele toate . * Nici ne plec când EA nu vine, Stau încremenit pe trepte , Ca să vadă orișicine , Drumurile drepte. * Drumurile drepte , sufletele toate ,florile tăcute Fac cu veșnicia dor de ,,fost'' și dor de ,,este'' . Referință Bibliografica: Cotidiană poveste / Alexandru Maier : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1534, Anul V, 14 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Alexandru Maier : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
COTIDIANA POVESTE de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377831_a_379160]
-
rugau cu toții. Parcă împietrise și mulțimea, într-o tăcere nefirească...prelungă. Nedumerit, am închis și eu ochii, dar am tresărit imediat, când a strigat vătaful: -Hălăișa! Atunci, călușarii au început să meargă-n cerc, în sensul invers acelor de ceasornic, tăcuți, cu capetele plecate. Pe lângă ei mergea și mutul. După o rotire, vătaful iar a strigat: -Hălăișa! Călușarii au tresărit, dar au mers în tăcere, tot cu capul plecat. Vătaful a mai strigat o dată din răsputeri: -Hălăișaa! Parcă i-ar fi
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
scump și drag”. În vacanță la Oradea, putea să fie altfel?!, i-am relatat întâmplări din luna de practică. Ei, asta a fost lovitura de grație. Supărarea a ținut până-n toamnă, până la reluarea cursurilor. La cantină am stat alături, cam tăcuți, e adevărat, apoi am pornit-o pe jos, ca-n vremuri bune, am ocolit explicațiile și ne-am așezat pe o bancă din Parcul Trandafirilor. Nimeni n-a sesizat nimic, ceva colegi cu care am fost la practică, mustăceau discret
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
să plec, și-aș vrea să zbor! Alerg pe drum. Urc dealul cu fantasme, Simt marea de copaci albiți suind Spre ceruri, dulci miresmele albastre: În iarba dealului vreau să mă-ntind! Inflorescențe vii cum creionează În aer chipul tău tăcut, privesc Din lac scântei în ochi îți luminează Și mă trezesc spunându-ți...te iubesc! M-adun prin gânduri, lumea mi-e străină, În mine tu și numai tu respiri! Iubitul meu, faci parte din grădină Și mă aștept să
ȘI MĂ TREZESC SPUNÂNDU-ȚI... TE IUBESC! de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377894_a_379223]
-
-și tiradele încrucișat, mulțumindu-se chiar și cu un partener, deși, mult ar fi vrut fiecare să fie audiat de toți în același timp, scăpând amănuntul că toți erau de-un leat și se considerau învățați de experiențele vieții... Mai tăcute erau fetele. Având copiii la casele lor, trăiau în tihna solitudinii, fiecare văduvind de ceva vreme și oricum neînstare a ține piept strigătelor domnilor colegi. Doar Papa vorbea sotto voce, căci spunea bancuri, iar declamarea lor cerea respectuoasă liniște pentru
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
și ne pierdeam de vechi regrete - Parfum de maci pe-obrazul stâng, iar pe cel drept, de margarete? Îți amintești? Ne strecuram pe a splendorii strâmtă ușă, Mă scufundam în ochii tăi, ascunși sub bucla-ți jucăușă. În orizontul meu tăcut, erai și cer, erai și mare, Puteam să comprimăm în vis chiar cea mai mare depărtare. Peste cuvinte mai cerneam, din când în când, câte-o tăcere, Printre secunde se-nălțau fiorii unici de plăcere, Ne întâlneam, doi muritori, timizi
ÎȚI AMINTEȘTI... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377937_a_379266]
-
am spus, mă, sa nu te bagi? Paștele mă-tii de neisprăvit... - Tată, eu am... - Să nu aud nimic! Vorbim noi, acasă... Hai! Îmbracă-te și mulțumește acestor femei c-au avut milă de tine! Cele două femei rămăseseră încremenite, tăcute și dezaprobatoare în priviri, dar nu îndrăzneau să intervină. După câteva minute, timp în care nea Petrică ciulea urechea la televizor și Eugen își luase lucrurile și plecase la baie, Lucica îndrăzni să i se adreseze cu vocea ei blândă
DARUL DE CRĂCIUN (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377896_a_379225]
-
la singurătate, de-o eternitate suntem, De lanțuri să ne eliberăm, nu știu dacă putem. E o luptă aprigă, îndârjită de sentimente opuse, Chiar și speranțele de azi în cui ne sunt puse. Cei patru pereți ce ne sunt martori tăcuți, Formează un cor de interpreți muți. E un labirint din forme îngrozitoare, Un foc ce ne mistuie ca-n cuptoare. Condamnare la o viață lungă, fără de simțire, Asta ni-i soarta, să fim pierduți în amintire. O casă părăsită ni
CONDAMNAŢI de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377990_a_379319]
-
meșteșugită, Era crăpată, cu vitralii e petecită. De-a ta dăruire, iubite, mi-s uimită, Iubirea noastră-i pe veci pecetluită. Planeta noastră are loc doar pentru doi, A noastră feerica odaie, ce am clădit-o noi. Stelele făloase martore tăcute ne sunt, Duios ne luminau si 'nainte pe Pământ. Referință Bibliografică: Steaua mea / Maria Cristina Pârvu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1888, Anul VI, 02 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria Cristina Pârvu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
STEAUA MEA de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377997_a_379326]
-
1883 din 26 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Era'ntr-un colț de suflet, ghemuită, Ofta adânc, ca ciuta frântă-n dinții Însângerați ai haitei, ori în zimții Stâncoși, ecou de plângere uită. S-a dăruit căderii infinite Prin'tr-un șirag, tăcut, de lăcrămioare, Ascunsă'adânc de razele de soare În piept de stei, în jar învăluită. Din când în când, ea cu mărgean pictează Pe oft ascuns în florile de stâncă, Ca un preludiu, ne'nceputei, încă, Doiniri de jale'n
DIAMANT MÂNJIT CU SMOALĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378030_a_379359]
-
de veste Avalanșa norilor. Moara,-n cer, după trei zile, S-a oprit din măcinat, Soarele, cu-n zmalț subțire, Scaldă țolul argintat. Dar în pacea matinală Se iscă un tărăboi, Când copiii merg spre școală, Ca albinele-nspre roi. Părinții, tăcuți ca muții, Își croiesc printre troiene Pârtii, necesare curții Pentru trebi cotidiene. Năvălesc spre cer fantasme, Imnuri din bucătărie, Și miroase pur, ca-n basme, A sfânt, a copilărie... După prânz, spre sat coboară Zarvă dinspre derdeluș, Țâncii fug pe
IARNĂ ÎN SAT de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378040_a_379369]
-
brațul tandru al unui alt bărbat Te voi purta prin taina pământului curmat Iar el, când se va trece, te voi iubi din soare. La masa ta, mireasă, eu voi fi gând de înger Cu lacrimi de mătase voi mângâia tăcut Îmbrățișarea voastră și ultimul sărut Pe lespezile toamnei, apoi mă duc să sânger... Camelia Radulian Referință Bibliografică: Eu te-am iubit... / Camelia Radulian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1688, Anul V, 15 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
EU TE-AM IUBIT... de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378108_a_379437]