3,036 matches
-
căi pe care a pășit până atunci filozofia.“6 Este subliniată astfel nu numai ruptura dintre filozofia tinereții și cea mai târzie, ci și îndepărtarea celei din urmă de tot ceea ce a fost până atunci filozofia. Și Rush Rhees, executorul testamentar al lui Wittgenstein și, alături de Elisabeth Anscombe și von Wright, editorul multora din manuscrisele sale, credea că viziunea lui Wittgenstein asupra limbajului s-a schimbat în mod esențial. Wittgenstein privea acum limbajul ca fiind ceva foarte diferit de un calcul
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
filozofică încheiată. Mai mult, autorul are pretenția că a dat aici o soluție „definitivă“ problemelor pe care le-a abordat. Nimic din toate acestea nu se poate spune despre însemnările pe care le-a lăsat Wittgenstein în grija moștenitorilor săi testamentari, nici despre alte relatări asupra vederilor sale filozofice. Editorii manuscriselor sale sunt cei care au decis asupra selecției și ordonării însemnărilor pe care le-au publicat. Ce anume ar fi ales Wittgenstein să publice și cum ar fi ordonat el
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
însă gândurile doar cu câteva zile înaintea unui sfârșit pe care îl aștepta, în aprilie 1951. În ultimii douăzeci de ani ai vieții, a scris zeci de mii de pagini fără a publica un singur rând, lăsând pe seama moștenitorilor săi testamentari decizia publicării sau nepublicării acelor manuscrise pe care nu le-a distrus. 14 GÂNDITORUL SINGURATIC O VIAȚĂ DE EROU? 15 Ne găsim, fără îndoială, în fața unei relații aparte, sui generis, între modul cum a trăit și a resimțit viața o
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
mai poate lucra și că se grăbește să profite de timpul în care „soarele îi mai luminează creierul“122. Până în vara lui 1949, când a plecat în vizită la Malcolm, în America, Wittgenstein a scris la Dublin ceea ce moștenitorii săi testamentari au publicat drept cea de-a doua parte a Cercetărilor filozofice. Nu a mai revenit asupra acestui manuscris. Cei care l-au cunoscut pe Wittgenstein în America și după întoarcerea lui în Anglia au fost impresionați îndeosebi de contrastul dintre
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
eroică, atunci ea a fost și „minunată“. NOTE 1 Cât i-a stat în putință, Noica a imprimat aceeași direcție propriei sale vieți. Ca și cum deciziile sale nu ar fi spus totul în această privință, el a lăsat și o notă testamentară. Aceasta începe cu observația că biografia lui „n-are conținut în bună parte din voință proprie“ și se încheie cu mărturisirea: „Mi-am trăit viața în idee, fără rest, spre deosebire de alții care și-o sfârșesc cu un rest și care
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
căi pe care a pășit până atunci filozofia.“6 Este subliniată astfel nu numai ruptura dintre filozofia tinereții și cea mai târzie, ci și îndepărtarea celei din urmă de tot ceea ce a fost până atunci filozofia. Și Rush Rhees, executorul testamentar al lui Wittgenstein și, alături de Elisabeth Anscombe și von Wright, editorul multora din manuscrisele sale, credea că viziunea lui Wittgenstein asupra limbajului s-a schimbat în mod esențial. Wittgenstein privea acum limbajul ca fiind ceva foarte diferit de un calcul
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
filozofică încheiată. Mai mult, autorul are pretenția că a dat aici o soluție „definitivă“ problemelor pe care le-a abordat. Nimic din toate acestea nu se poate spune despre însemnările pe care le-a lăsat Wittgenstein în grija moștenitorilor săi testamentari, nici despre alte relatări asupra vederilor sale filozofice. Editorii manuscriselor sale sunt cei care au decis asupra selecției și ordonării însemnărilor pe care le-au publicat. Ce anume ar fi ales Wittgenstein să publice și cum ar fi ordonat el
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
anumit sens ideale, și tocmai de aceea nu putem să ne mișcăm. Vrem să ne mișcăm; atunci avem nevoie de frecare. Înapoi pe terenul zgrunțuros!“ (§ 107) 88 Este instructiv să comparăm această lipsă de reținere cu reacția unuia dintre executorii testamentari ai lui Wittgenstein, care a fost, ca și Russell, un filozof de orientare logică, G. H. von Wright. În „Introducerea“ unei cărți care adună contribuții ale sale la cercetări istorice asupra operei lui Wittgenstein, von Wright va scrie: „Nu am
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
radicalismului de o virulență rareori Întâlnită În cultura franceză. Catolic și antisemit, el regretă doar că nu a servit mai bine partidul Action Française și ideile lui Maurras, al cărui succesor n-a putut deveni. În ciuda extremismului din acel program testamentar În cinci fraze, Drieu Încheie În inimitabilul său stil violent-spectacular - un stil care nu putea fi decât al unui iraționalist prin vocație: „Scuip pe radicalismul și francmasoneria care au distrus Franța”. După o astfel de Încheiere, aproape că n-ar
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
jurnal Începe să semene mai mult a contabilitate maniacală: o consemnare seacă a micilor piedici care-i Încetinesc ascensiunea stabilită cu atâta limpezime. Un traiect pe care se acumulează deznădejdile și deruta. Frazele lui au, din ce În ce mai des, un apăsat aer testamentar. Cuvintele par a fi Încrustate În piatră. Nici o moliciune, nici o inflexiune din care să deduci nesiguranța ori ezitarea. În Jurnalul lui vorbește o disperare compactă și un spirit torturat de perspectiva de a nu mai putea contempla scheletul negru al
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
diplomat. Aceasta prezintă pe avers chipul cu bust în costum de diplomat al lui Nicolae Titulescu (fig. 137av), iar pe revers biserica Sf. Nicolae, din Șcheii Brașovului, unde sunt reînhumate rămășițele pământene și citat cu dorința în sensul respectiv, exprimată testamentar(fig. 137rv). Medalia machetată de sculptorul Gheorghe Adoc are pe avers(fig. 138av) chipul cu bust orientat spre stânga, iar pe revers (fig. 138rv), pe două ramuri de 123 lauri dispuse simetric, legenda pe cinci rânduri RECUNOȘTINȚĂ / PENTRU / CONTRIBUȚIA LA
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
pregătit, de altfel, înarmat cu o sumedenie de cărți, printre care Moartea lui Arthur Schnitzler, deși realitatea azeră l-a silit să-și revizuiască puțin cadrul finalului imaginat, deoarece hotelul ales în acest scop fusese dărîmat... Textul are vagi aere testamentare, pe jumătate jurnal de călătorie (cu fotografii făcute chiar de scriitor), pe jumătate jurnal intim, decupat în secvențe scurte, ce descriu întîlniri, locuri, momente de istorie și figuri literare, digresiuni de o erudiție spumoasă, dezinvoltă, survolînd cu aceeași atenție și
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
mort ori agonic, ci a testamentului său. E de ajuns ca Ștefan să apară și vinovatul se prăbușește de spaimă. Ștefan nu abdică până la sfârșit la nici una din prerogativele sale, pe care caută a și le prelungi postum prin dispoziții testamentare, și luptă până la ultima energie cu moartea anulatoare a voinței sale. Un mare talent oratoric și poetic susține această creație. Tendința e spre coloare, lexicală și vizuală, și e de mirare cum dramaturgul a putut absorbi în evocarea Moldovei atâtea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
diplomat. Aceasta prezintă pe avers chipul cu bust în costum de diplomat al lui Nicolae Titulescu (fig. 137av), iar pe revers biserică Sf. Nicolae, din Scheii Brașovului, unde sunt reînhumate rămășițele pământene și citat cu dorința în sensul respectiv, exprimată testamentar(fig. 137rv). Medalia machetata de sculptorul Gheorghe Adoc are pe avers(fig. 138av) chipul cu bust orientat spre stânga, iar pe revers (fig. 138rv), pe două ramuri de lauri dispuse simetric, legenda pe cinci rânduri RECUNOȘTINȚĂ / PENTRU / CONTRIBUȚIA LA DEZVOLTAREA
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
acestea romanești ca pe o "prelungire a memorialisticii", ce l-ar putea explica mai bine "pe omul controversat și puțin cunoscut care era el însuși"64. Și tot consemnările cu caracter intim explică motivele pentru care scrisul lui Lovinescu devine "testamentar", lucru vădit în "relaxarea cenzurii sobrietății" manifestată "și în direcția pateticului, tragismului și confesiunii sentimentale, dar și în cea a condimentelor de limbaj caricatural, grotesc sau sarcastic"65. În plus, Lovinescu însuși a încurajat în repetate rânduri, după cum am văzut
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Jean Servier și sesiunile Eranos din Ascona / 27 2. Magia și organigrama faunei astrale / 32 3. Magie și vrăjitorie / 36 4. Magie și știință / 41 Mitologia și simbolistica divinității / 45 1. Paul Diel și critica metafizicii speculative / 45 2. Simbolistica testamentară a divinității în variantă psihologică / 46 3. Mitologia - o mască a vanității culpabile și a conflictului intrapsihic / 52 4. Trei argumente în favoarea cărții lui Paul Diel / 55 Mitologia Marii Mame / 57 Mitologii telurice camuflate în romanul Dealul. Un exercițiu de
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
produsului ei cel mai autentic: Divinitatea. În pofida celor susținute de metafizica clasică și de dogmatica creștină, supraconștientul este, conform lui Paul Diel, realitatea ,,care creează imagini metafizice ale miturilor, dintre care cea mai importantă este simbolul "divinității""34. 2. Simbolistica testamentară a divinității în variantă psihologică Divinitatea, nu neapărat cea creștină, a constituit subiectul unor analize speciale din partea filosofilor religiilor, a psihologilor, sociologilor și istoricilor interesați de simboluri, mituri și mistere 35. La rândul său, Paul Diel extrapolează simbolismul și mitologia
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
unic în istoria mitologiilor, eroul creștin prezintă el însuși în termeni simbolici "intențiile lui Dumnezeu" față de muritori, simbol al intențiilor reale din sufletul uman"40. Dumnezeu - o creație a supraconștientului - își dezvăluie dorințele prin mijlocirea Fiului. Prin intermediul celor două personaje testamentare vorbește, de fapt, vocea sufletului uman. În cazul lui Iisus, ea parcurge drumul transfigurării subconștientului tenebros în supraconștientului maiestuos. Mântuitorul ,,a învins tentația demonică (subconștientul) și a realizat elevația divină (supraconștientului) a naturii umane..."41. Iisus a devenit - susține Paul
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
simbolic ,,omul-dumnezeu"42. Interesantă îmi pare a fi simbolistica subdiacentă discursului și textului teologic pe care Diel o ,,deconspiră" cu eleganță și măiestrie. Astfel, tentațiile demonice sunt simboluri ale subconștientului, iar ,,elevația divină" simbol al supraconștientului. La rândul său ,,Cerul" testamentar ar fi semnul manifest al contemplării supraconștiente. Convingerea lui Paul Diel este că toate textele evanghelice conțin referințe secrete, oculte, la misterele vieții psihice omenești. Ele fac obiectul acelei ,,preștiințe psihologice" prezentă în toate marile mitologii și religii. Cu ajutorul ,,preștiinței
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
vindecărilor psihice care implică meritul "facerii unei minuni""43. Iisus n-ar fi tămăduit, de fapt, rănile trupului, ci doar pe cele ale sufletului. Mântuitorul reface sufletele șchiopătânde și nu privirile oarbe sau urechile surde. Maladiile psihosomatice invocate în textul testamentar nu presupun miracole, ci capacități ale ,,sugestibilității psihologice și care cedează la contrasugestii"44. Miracole ar fi existat cu adevărat, susține Paul Diel, dacă anumite părți tăiate ale corpului ar fi crescut la loc. Or, așa ceva nu s-a întâmplat
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
un creator temerar. El ia pe cont propriu o fabuloasă mitologie a Dealului și o personalizează exemplar. O pătimește, o transfigurează edificator prin minunata sa scriitură. Invocă, realmente curajos, o primă ipostază a Dealului din vis. Și-l asumă "aproape testamentar" (p. 115) ca un portal spre alte lumi. Prin simbolismul dealului din trecut intuiești realitatea unui straniu viitor. Trimiterile sunt la piramide, la simbolurile creștine și la ciudatele reprezentări paleoastronautice care le însoțesc. Unic și fabulos este și Dealul lui
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
septembrie 1906), administrația locală a demarat lucrările de construcție a noului spital comunal în zona de Sud a orașului. Lucrările au început în toamna anului 1906 și au fost finalizate doi ani mai târziu. Tot în anul 1906, cu ajutorul fondului testamentar de 20.000 lei, lăsat comunei de comerciantul evreu Faivish Klein, Primăria Bacău a hotărât în ședința din 31 mai 1906, alături de executorul testamentar Emil Ornstein, „să utilizeze din acea sumă, 17.500 lei pentru construcția pavilionului de boli infecțioase
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
anului 1906 și au fost finalizate doi ani mai târziu. Tot în anul 1906, cu ajutorul fondului testamentar de 20.000 lei, lăsat comunei de comerciantul evreu Faivish Klein, Primăria Bacău a hotărât în ședința din 31 mai 1906, alături de executorul testamentar Emil Ornstein, „să utilizeze din acea sumă, 17.500 lei pentru construcția pavilionului de boli infecțioase, pe care se va pune o inscripție care să amintească numele donatorului; restul banilor urmau să fie utilizați pentru a mobila pavilionul”. Trebuie spus
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
va pune o inscripție care să amintească numele donatorului; restul banilor urmau să fie utilizați pentru a mobila pavilionul”. Trebuie spus faptul că, la acea dată, Faivish Klein era unul dintre cei mai bogați comercianți din Moldova. Întreaga sa avere testamentară, atât cea mobilă, cât și cea imobilă, întrecea cu mult bugetul comunal pe anul 1906. Între anii 1926-1927 arhitectura spitalului „Pavel și Ana Cristea” a suferit modificări substanțiale. Echipa de muncitori condusă de antreprenorul Gavril Voiculescu a reușit „să execute
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
A. Giurgea din comuna Geoseni (902 ha.), moșia Brăescu-Crupenschi din comuna Mărgineni (1.149 ha.), moșia lui G. Paul Kristen din comuna Săucești (700 ha.) ș.a. Printre marii proprietari de terenuri se număra și Primăria orașului Bacău. Pe baza donațiilor testamentare - Pavel și Ana Cristea, Grigore Busuioc, N. Dragoianu ș.a. -, de-a lungul anilor, administrația locală a ajuns să administreze un important fond agrosilvic. Documentele statistice înaintate de Primăria Bacău către Ministerul Agriculturii și Domeniilor la începutul lunii ianuarie 1919, în vederea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]