KorAP: Find »[drukola/base=toaletă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...119 120 121 ...261 >

6,503 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459

și eu cred că e o porcărie, dar ce să‑i faci? L‑am sunat deja pe Jeffy, ca să se apuce să comande haine pentru tine. Va trebui să cari o tonă de țoale după tine, că‑ți trebuie o toaletă diferită pentru fiecare prezentare de modă la care te duci și, firește, una specială pentru petrecerea dată de Miranda la Hotelul Costes. Allison o să te ajute cu machiajul. Vorbește cu Stef, de la accesorii, pentru poșete și pantofi și bijuterii. Nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
Theory culoarea cărbunelui cu un pulover negru de mătase pe gât de la Celine. Trebuia să merg cu ea la clubul de tenis unde primea lecții particulare, ca să o aprovizionez cu apă sau, la nevoie, cu eșarfe albe În caz că transpira? O toaletă sportivă din cap până‑n picioare, care cuprindea pantaloni de trening, jachetă cu glugă și fermoar (scurta, ca să mi se vadă abdomenul, sâc!ă un tricou fără mâneci de o sută optzeci și cinci de dolari pe dedesubt și adidași

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
cu frenezie pe cineva care, foarte probabil, se ascundea de Miranda nu era niciodată o treabă prea plăcută, dar era absolut mizerabilă atunci când persoana cu pricina era, Întâmplător, la baie. Dar, indiferent ce ar fi avut de făcut cineva În toaleta femeilor sau a bărbaților, nu reprezenta o scuză acceptabilă pentru a nu fi disponibil exact atunci când prezența ta era solicitată, iar eu trebuia să năvălesc Înăuntru - și mă uitam uneori pe sub ușă ca să văd dacă nu recunoșteam pantofii persoanei căutate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
Era limpede că folosise persoana Întâi plural: se aștepta să mă duc cu ea. Am aruncat o privire la pantalonii mei de piele și la jacheta mulată pe corp și m‑am gândit că, dacă pe ea nu o deranjează toaleta mea - și mi‑ar fi spus imediat dacă așa ar fi stat lucrurile - atunci ce conta? Probabil că aveau să fie acolo regimente Întregi de asistente care se ocupau de șefele lor și de bună seamă că nimănui nu‑i

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
cel mai puțin ridicol o dată pus pe mine. După o Întâlnire jenantă cu un tank top Îmblănit și o pereche de cizme de piele până la pulpe (adică, da, până peste genunchiă, m‑am hotărât În cele din urmă să port toaleta de la pagina treizeci și trei, o bluză ușoară, colorată, de la Roberto Cavalli, cu o fustă mini și o pereche de cizme negre de la D&G, gen puștoaică‑de‑umblă‑cu‑motocicliști. La modă, sexy, stilat - dar nu excesiv de elegant - fără Însă a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609

spre intrare, În timp ce maică-sa vorbea cu domnul Leonard În hol. O dată, nu demult, s-a uitat În sus și a văzut-o pe Kay urmărindu-l, apoi l-a auzit făcînd gălăgie pe scări, insistînd să meargă singur la toaletă. — Ce-s ăia pe ușă, Îngeri? o auzise pe maică-sa Întrebîndu-l. Doamne Sfinte, Îs doar tablouri! Se poate, un băiat mare ca tine! Kay bănuia că nu-l speriau Îngerii edwardieni, bolnăvicioși ai domnului Leonard, ci gîndul c-o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
haide, zise Helen. Dintr-odată umblau mai vioaie decît atunci cînd aveau de-a face cu clienții. Viv deschise sertarul de jos al unui fișet și scoase un fierbător electric curat și un ceainic. Helen se duse cu fierbătorul la toaleta de pe culoar și-l umplu la chiuvetă. Îl puse pe podea, apoi În priza din plintă, și așteptă. Începu să fiarbă În trei minute. Tapetul de deasupra prizei era ridicat În locul În care aburul ajunsese la el Înainte. Îl netezi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
Mi-a zis că nu-i place de prietenii mei“, „Ne-am Întors la hotelul În care ne-am petrecut luna de miere, și n-a mai fost ca-nainte.“ Apa era fiartă. Helen făcu ceaiul și duse ceștile la toaletă. Viv era acolo deja și ridicase fereastra. În spatele clădirii era o scară de incendiu; dacă urcau treptele, puteau ajunge la o platformă metalică ruginită, cu o balustradă joasă. Platforma se zgîlțîia cînd pășeau pe ea, iar scara se clătina În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
revedere Julia. — La revedere. Un hîrÎit, apoi linia se Întrerupse cînd Julia Închise telefonul. Helen stătu o clipă cu receptorul Încă la ureche, ascultînd ecoul stins și fîșÎitul care rămăseseră În urma legăturii Întrerupte. Apoi o auzi pe Viv ieșind din toaletă și puse telefonul În furcă repede și fără zgomot. — Ce mai face Julia? se gîndi Viv să Întrebe, În timp ce ea și Helen umblau prin birou la sfîrșitul zilei, golind scrumierele și strîngînd lucrurile. Și-a terminat cartea? — Nu Încă, zise

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-l scoată și să se uite cum se cuvine la el; totuși nu voia să o facă În prezența atîtor oameni. În cele din urmă, nu mai avu răbdare, și, cînd apăru domnul Champion, Îi ceru voie să meargă la toaletă. Intră Într-o cabină și Încuie ușa, apoi scoase hîrtia din buzunar și o netezi. Se simțea mult mai tulburat acum decît În clipa În care vorbise cu Fraser de la om la om; atunci fusese prea stîngaci, dar faptul că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
un motiv să mai zăbovească sau să piardă vremea. În seara asta luă o mătură și adună resturile de ceară și tăieturile de fitil de sub scaunul lui. Apoi se duse Încet spre dulapul lui și-și luă haina; trecu pe la toaletă și se pieptănă. CÎnd ieși, după ce așteptase atît, curtea era aproape goală - rămase o clipă pe treapta scării acomodîndu-se cu spațiul și schimbarea de temperatură. În Sala Lumînărilor era mereu frig de la toată ceara de acolo, dar seara era călduroasă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
fie cenușă atunci. Își termină berea și se ridică În picioare. — Încotro te duci? Îl Întrebă Duncan. — Să mai iau niște bere. — E rîndul meu. N-are importanță. Eu am băut aproape toată cana. Trebuie să mă duc și la toaletă. — Să vin cu tine? — La toaletă? — La bar! Fraser rîse. — Nu, stai aici. Altfel o să ne ia altcineva locul. Nu stau mult. Începuse deja să traverseze plaja În timp ce vorbea, lovindu-și alene cana goală de coapsă. Duncan Îl urmări cum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
și se ridică În picioare. — Încotro te duci? Îl Întrebă Duncan. — Să mai iau niște bere. — E rîndul meu. N-are importanță. Eu am băut aproape toată cana. Trebuie să mă duc și la toaletă. — Să vin cu tine? — La toaletă? — La bar! Fraser rîse. — Nu, stai aici. Altfel o să ne ia altcineva locul. Nu stau mult. Începuse deja să traverseze plaja În timp ce vorbea, lovindu-și alene cana goală de coapsă. Duncan Îl urmări cum urcă treptele și dispare după ultima

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
Poți chiar... — Chiar ce? Kay ezită. Chiar să agăți o femeie, avusese de gînd să spună pe șleau, pentru că nu de mult, Într-o seară intrase În vorbă cu o fată beată și pînă la urmă o dusese Într-o toaletă goală, unde o sărutase și o pipăise. Se purtase cam brutal, și acum Îi era rușine, cînd Își amintea. Chiar nimic, spuse ea plat, În cele din urmă. Chiar nimic.... Oricum, poți să-mi faci oricînd o vizită. — La domnul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
intrat pe ușă, spunea Viv, În timp ce pulveriza Vim pe cîrpa de șters. Așa sînt mereu, genul ăsta obraznic. Ea și Helen erau pe punctul de a-și lua prînzul la ieșirea de incendiu, cînd depistaseră urme de creion pe peretele toaletei. Una lungă și subțire Îți intră degrabă, Aia scurtă și mai groasă face Însă treabă! scrisese cineva pe vopseaua de deasupra suportului de prosop. O secundă, Helen nu știu Încotro să se uite. Viv nu părea mai puțin stînjenită. — Asta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
clienții? Rimelul se scursese pînă la urmă. Își scoase batista, Îi răsuci un colț, puse colțul pe limbă, apoi ridică o oglindă și-și lărgi ochii, frecînd sub ei la fel de sălbatic, se gîndi Helen, cum ștersese și semnele de pe peretele toaletei. SÎngele care-i colora fața o făcea să pară foarte tînără. I se stricase coafura din cauza rîsului - arăta ciufuluită și plină de viață. Își Îndesă batista În mînecă și-și luă sendvișul; rîsul i se risipi În suspine. Puse Înapoi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
rapid. — Eu sînt mai aproape, spuse ea. O să le iau eu. — Ești sigură? — Bineînțeles. Nu-mi ia mai mult de-o clipă. Își simțea respirația la fel de Întretăiată. Se cățără cu dificultate trecînd peste pervaz și aterizînd cu o bufnitură lîngă toaletă. Mai era timp să mai spună ceva. Își dorea mai mult ca oricînd. Iar țigara Îi va calma nervii. Își Îndreptă fusta. Viv strigă prin fereastră: — SÎnt În poșeta mea! Helen dădu din cap. O luă repede pe culoar și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
forfota de pe trotuar. — Regret, dar nu pot discuta cu dumneavoastră acum, zise ea, luînd un aer țeapăn din cauza neliniștii și nerăbdării. Dacă doriți să reveniți În timpul programului, sînt sigură că domnișoara, colega mea - aruncă o privire involuntară spre scări și toaletă - va fi Încîntată să vă explice Întreaga procedură. Dar asta păru să-i stîrnească și mai mult interesul. — Colega dumneavoastră, zise el, de parcă s-ar fi agățat de cuvînt, și urmărindu-i direcția privirii, chiar ridicîndu-și și schimbîndu-și direcția capului

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
se Închise. Helen stătu nemișcată o clipă, după care intră În biroul ei și-și scoase țigările, dar aruncă pachetul jos, fără să-l deschidă. Acum se simțea mai ridicolă ca niciodată. Își aminti cum atunci cînd urcase scările de la toaletă, aproape țipase - ca o fată bătrînă, comică, dintr-o piesă! Tocmai cînd se gîndea la toate astea, auzi un rîset În stradă. Se duse la fereastră și se uită. La fereastră, cîndva În timpul războiului, fusese pusă o bucată de pînză

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
asemenea stare. Nu o va face, cu Viv atît de aproape, care putea să audă fiecare cuvînt, dar nici nu se putea aduna și duce În vîrful picioarelor și să Închidă În tăcere ușa biroului ei. Dacă Viv coboară la toaletă, Își zise ea, o s-o fac. Doar atunci. Stătu Încordată, auzind-o pe Viv care peria praful de pe covor și rearanja scaunele. Apoi auzi cum sunetul tocurilor se pierde pe scară. Probabil că Viv luase ceainicul la chiuvetă să curețe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
fiind sigură că hainele Juliei fuseseră luate... Făcu toate aceste gesturi Înainte de a-și scoate pardesiul și, cînd constată că hainele Juliei erau tot acolo, că nici una dintre valize nu lipsea, că peria, bijuteriile și cosmeticele ei erau Împrăștiate pe toaletă, se așeză stînjenită pe pat și răsuflă ușurată. Cretină afurisită, Își zise, aproape izbucnind În rîs. Dar, unde era Julia? Helen se duse Încă o dată la garderob. După un calcul scurt, Își dădu seama că Julia ieșise Îmbrăcată În cea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
trecu pe lîngă Helen, ducîndu-se În dormitor. — Am spus prînz ca un exemplu. Pentru Dumnezeu! Nu te cred, zise Helen urmînd-o. Cred că ai stat cu Ursula Waring toată ziua. Nici un răspuns. Ei, așa a fost? Julia se dusese la toaletă și-și luase o țigară. Sesizînd tonul agresiv al lui Helen, se opri cu țigara la buze, Își Îngustă ochii și clătină din cap de parcă ar fi fost dezgustată și nu i-ar fi venit să creadă. — Oare acest lucru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
și ceva, ușa Juliei s-a deschis și ea a coborît Încet la bucătărie. Helen Îi urmări mișcările cu o exactitate terifiantă: o auzi cum se duce spre bucătărie și apoi spre dormitor, și Înapoi, o văzu cum coboară la toaletă, cum se duce În baie, se spală, o văzu urcînd din nou În dormitor, stingînd lumina În spate, o auzi cum se deplasează pe podeaua scîrțîitoare În timp ce se dezbrăca și apoi cum se urcă În pat. Nu a Încercat să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
mînă și o bău umil. Duse apoi ceașca În bucătărie și o spălă, Întocînd-o de mai multe ori În jetul de apă rece. Luă laptele rămas În oală și-l puse Într-o farfurioară pe podea pentru pisică. Ieși, la toaletă, și o clipă stătu acolo, În curte, privind cerul. CÎnd se Întoarse În salon, domnul Mundy se Învîrtea prin Încăpere scuturînd pernele și pregătindu-se de culcare. În timp ce Duncan Îl urmărea, Începu să stingă lămpile. Trecea de la una la alta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
ducă dracului! - chiar după asta, se gîndea că ar fi groaznic să privească În urmă și să-l vadă pe domnul Mundy la fereastră, urmărindu-l cum o șterge. Așa că o luă prin spate, prin bucătărie și afară, trecu de toaletă și ajunse În capătul curții, și numai cînd ajunse la ușă, Își aminti că era Încuiată cu un lacăt. Știa unde era cheia și s-ar fi Întors În fugă s-o ia, dar nu suporta să se Întoarcă, nici măcar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]