9,719 matches
-
slovák” (1996), editată la Nădlac-Budapesta-Novi Sad, precum și director al Editurii „Ivan Krasko” din Nădlac. Poet de limbă slovacă, etnograf, coordonator al unui atlas al culturii populare a slovacilor din România (publicat în 1998), Š. desfășoară și o asiduă activitate de traducător, fiind autorul unor versiuni în slovacă din scrierile lui Nichita Stănescu, A. E. Baconsky, Ion Mircea, Petre Stoica, Ioan Flora ș.a. A semnat, de asemenea, tălmăcirile din Călătorind în țara făgăduinței. Antologie de poezie slovacă contemporană (1997), Taina lui Pavel
STEAUA NOASTRA – OUR STAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289895_a_291224]
-
pannoniensis. 5 poeți slovaci din Voivodina (2000), din Zelené mlieko roviny. 5 rumunských básnikov z Vojvodiny (2001) ș.a. Pentru traducerile din poeziile lui A. E. Baconsky și Ion Mircea a fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România. Este, totodată, traducător în limba română al unor cărți din slovacă, selecția oprindu-se la un număr considerabil de autori. Traduceri: Ioan Flora, Telesný svet [Lume fizică], Novi Sad, 1983, Oblíehaná skutocnost’[Realitate asediată], îngr. trad., Nădlac, 2002; Vincent Sikula, Maistorii, Timișoara, 1983
STEAUA NOASTRA – OUR STAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289895_a_291224]
-
, Horia (9.IX.1912, Vălenii de Munte - 8.VII.1989, Freiburg im Breisgau, Germania), poet, eseist și traducător. Este fiul Gherghinei și al lui Ștefan Stamatopol, tipograf. Învață mai întâi la Vălenii de Munte, urmează liceul militar și își ia licența în filosofie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1937); a fost student și
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
, Cezar T. (8.I.1891, București - 21.III.1942, Nijne Amursk, Rusia), poet, publicist și traducător. Este fiul Irenei (n. Canella-Ciorogârleanu) și al lui Titus Stoika, ofițer și ziarist. Urmaș al unei familii de militari de carieră, implicați în Unirea din 1859 și în Războiul pentru Independență, S. e frate cu poetul Constantin T. Stoika și
STOIKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289960_a_291289]
-
, Mihail (12.IV.1904, Focșani - 4.X.1993, Louvain, Belgia), poet și traducător. Între 1915 și 1923 urmează cursurile Liceului „Unirea” din orașul natal, având ca profesor și mentor pe I. M. Rașcu. Este membru al Societății Literare „Grigore Alexandrescu” a elevilor din cursul superior și debutează în 1922, în anuarul acesteia. În
STERIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289923_a_291252]
-
STOENESCU, Virgil (1.X.1915-1997), dramaturg și traducător. La șaptesprezece ani ajutor de reporter în redacția din Ploiești a ziarelor „Adevărul” și „Dimineața”, S. era în anii ’40 ai secolului trecut secretar de redacție la „Cortina”, autor al unor interviuri cu dramaturgi și actori. Mai târziu va fi
STOENESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289942_a_291271]
-
, Ion (25.XII.1901, Greoni, j. Caraș-Severin - 14.X.1977, Greoni, j. Caraș-Severin), jurnalist, poet, prozator și traducător. Fiu de țărani, S.-U. face clasele primare la Greoni, liceul la Biserica Albă, Brașov și Lugoj, unde își dă bacalaureatul. Între 1920 și 1924 urmează studii la Politehnică, neterminate, apoi Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București
STOIA-UDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289944_a_291273]
-
Cartea uzinei, stă sub influența poeziei sociale a lui Aron Cotruș. Imaginile uzinei tentaculare, ale orașului muncitoresc ucigător au forță, versurile nu sunt dizolvante, deși uneori curg silnic, dând impresia de producție ocazională. De altfel, nu numai poetul, ci și traducătorul S.-U. este subordonat omului de acțiune, jurnalistului înscris într-o acțiune de asanare socială. Proiectele de traducere din Walt Whitman, ca și transpunerile din poezia negrilor americani Claude McKay, Fenton Jonson, Langston Hughes, Waring Cuney, Jean Toomer, Frank Horne
STOIA-UDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289944_a_291273]
-
STOENESCU, Theodor M. (23.IX.1860, Cotești, j. Vrancea - 17.III.1919, București), poet, prozator și traducător. Învață la București, unde urmează Liceul „Sf. Sava” și, un timp, cursuri la Facultatea de Litere și la Medicină. În 1882 va absolvi, însă, Conservatorul de Muzică și Declamație. Bonifaciu Florescu, profesorul său din liceu, îl introdusese în cenaclul lui
STOENESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289941_a_291270]
-
de colportaj - Corbea (1882), Drăgușin haiducul (1892), Ștefan cel Mare (1892), Aron Vodă cel Cumplit (1893). Stilul e anacronic, documentarea istorică, atmosfera de epocă lipsesc, în prim-plan trecând aventura - erotică și eroică. Diletant, totuși S. a fost un harnic traducător de poezie și de teatru. După versiuni franceze, transpune din Byron poemele Manfred, Corsarul și Mazeppa. Tălmăcește din lirica lui Goethe, din Schiller, Musset, Lamartine, André Chénier, Sully Prudhomme, Leconte de Lisle, Petőfi. Alături de Macedonski, el este printre primii popularizatori
STOENESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289941_a_291270]
-
STERIAN, Paul (1.V.1904, București - 15.IX.1984, București), poet, traducător și prozator. Este fiul Alexandrinei (n. Gulimănescu) și al lui Eraclie Sterian, medic, publicist (sub semnătura Ave Caesar), autor de piese de teatru, una (Tout pour l’enfant!) fiind pusă în scenă la Paris, în 1913. Din familia de obârșie
STERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
STOENESCU, Ștefan (30.I.1936, București), traducător și eseist. Este fiul Vioricăi (n. Păscu) și al lui Ștefan Stoenescu, magistrat, președinte la Curtea de Apel din București. Urmează la București școală primară și Gimnaziul „Sf. Iosif”, apoi Liceul nr. 2 (fost „Matei Basarab”, 1948-1951) și Facultatea de
STOENESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289940_a_291269]
-
nr. 2 (fost „Matei Basarab”, 1948-1951) și Facultatea de Filologie, obținând licență în limba și literatura engleză abia în 1962, deoarece între 1957 și 1960 își întrerupsese studiile, fiind exmatriculat. În perioada studenției lucrează că laborant (1951-1962), iar ulterior că traducător și bibliotecar la Institutul Meteorologic din București (1962-1965), bibliograf și documentarist la Bibliotecă Centrală Universitară (1965-1966). În 1964 își începe și cariera universitară la Facultatea de Limbi Străine, Catedră de limbă și literatura engleză. Două decenii, din ianuarie 1968 până în
STOENESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289940_a_291269]
-
STOIKA, Constantin T. (14.II.1892, Buzău - 23.X.1916), poet și traducător. Este fiul Irenei (n. Canella-Ciorogârleanu) și al lui Titus Stoika, ofițer și ziarist. Și-a făcut liceul la Buzău, Brașov și Pitești, perioadă în care debutează cu versuri la „Curierul liceului” din Ploiești (1909, continuând până în 1912) și redactează, împreună cu
STOIKA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289959_a_291288]
-
Qêrellos, o compilație alcătuită din texte scrise de el și de alți autori. în latină, multă vreme au circulat doar texte referitoare la controversa nestoriană și la conciliul de la Efes, traduse chiar la cererea lui Chiril ori la Roma (printre traducători s-au numărat Marius Mercator și Arnobiu cel Tînăr); doar progresiv, și în special datorită traducerii unor documente privind controversa cristologică, realizată de Dionisie cel Mic al începutul secolului al VI-lea, teologia lui Chiril a devenit mai cunoscută teologilor
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Levitic care pare să fi fost compus în anii 430-450, la Ierusalim sau în împrejurimile acestuia. Cum comentariul s-a păstrat în traducere latină, în text apar referiri frecvente la Vulgata latină a Bibliei, referiri ce trebuie considerate adaosuri ale traducătorului. Comentatorul, avînd în vedere ceea ce ne spune în introducere, înaintea acestei cărți ar fi comentat Iezechiel; sub numele lui Hesychius ne-a parvenit și o traducere armeană a cărții lui Iov; apoi, un text a cărui autenticitate e discutabilă, o
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
mondial. Cât privește modalitatea în care este redactată nota, ea ar fi hilară dacă n-ar fi tristă. La drept vorbind, recitind-o, nici nu știu bine ce am în față: un text românesc tradus în engleză și adnotat de traducător pentru edificarea cititorilor britanici necunoscători ai istoriei românești sau un text englezesc tradus în românește și adnotat de traducător în beneficiul cititorilor români ignoranți în legătură cu propria lor istorie. Făcând o medie între aceste două variante, Diana Stanciu a ales cel
Condiția de victimă by Valentin Protopopescu () [Corola-journal/Journalistic/17172_a_18497]
-
drept vorbind, recitind-o, nici nu știu bine ce am în față: un text românesc tradus în engleză și adnotat de traducător pentru edificarea cititorilor britanici necunoscători ai istoriei românești sau un text englezesc tradus în românește și adnotat de traducător în beneficiul cititorilor români ignoranți în legătură cu propria lor istorie. Făcând o medie între aceste două variante, Diana Stanciu a ales cel puțin nefericit. Întrebarea este însă: care sunt rațiunile ce explică un astfel de comportament? Ce anume a împins-o
Condiția de victimă by Valentin Protopopescu () [Corola-journal/Journalistic/17172_a_18497]
-
A existat, a existat și o lovitură de stat, paralelă cu insurecția." (147). Despre revoluție și lovitură de stat se culeg multe mărturii și impresii de la Mihai, Ion, dr. Tănăsescu, Ioana, Horia, F. Hodjak, Hans Klein etc., până la Victor Scoradeț, traducătorul cărții în românește. După greva foamei, poeta Mariana Marin ajunsese pe 21 decembrie 1989 la închisoare. Mihai Sin reia, în dialog cu autorul temele zilei: foame, frig, frică. Limba și realitatea apropie și deopotrivă îndepărtează. Cum spune, excedat, Petre, "Am
Istoria și înscenarea politicului by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/17173_a_18498]
-
Cornelia Ștefănescu Primele referințe despre biografia textului literar al ediției Nicolae Suțu, Amintiri de călătorie, le oferă notele traducătorului, care însoțesc de la subsolul paginii, cu egală îndreptățire, începutul fiecărui grup de scrisori, componentele volumului: Amintiri dintr-o călătorie în Europa Occidentală în 1838 și Amintiri dintr-o călătorie la Odesa în anul 1847. Asumându-și responsabilitatea traducerii, Petruța Spânu
Seducția manuscriselor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14974_a_16299]
-
reciproce, profunde și sensibile. Traducerea respectă, prin justețea tonului, spiritul timpului. Lectura este fluentă. De nicăieri nu se degajă impresia că nu am avea în față originalul însuși. De altfel, Petruța Spânu este deja un nume de referință, atât ca traducător, cât și ca interpret al literaturilor franceză și belgiană. Dumitru Scorțaru este atent la situarea geografică, la amănuntele de peisaj, la detaliile toponimice și etnografice. O recuzită bogată care, folosită în note, destăinuie interesul, deosebit al lui Nicolae Suțu pentru
Seducția manuscriselor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14974_a_16299]
-
, Alexandru (28.III.1888, Pitești - 9.IV.1961, București), dramaturg și traducător. Este fiul Elenei și al lui Gheorghe Kirițescu. Urmează cursurile primare la Pitești, iar pe cele secundare la Alexandria și la București, absolvind Liceul „Gh. Lazăr” (1903). Figurează scurt timp ca student al Facultății de Litere, după care trece la
KIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287715_a_289044]
-
polemizează în reviste sau online, L. alcătuiește scrisori deschise sau provoacă dialoguri. Un exemplu interesant este confesiunea intitulată Pretext autobiografic, ce exprimă protestul încărcat de resentimente al unui intelectual care se crede marginalizat. L. are și o bogată activitate de traducător din italiană și franceză. SCRIERI: Între Icar și Anteu, Cluj-Napoca, 1996; Orient-Expres, Cluj-Napoca, 1999; Grâul și neghina, Chișinău, 2002; Criticul literar Nicolae Manolescu, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: Paul Goma, Scrisori întredeschise. Singur împotriva lor, Oradea, 1995, Jurnal pe sărite, București, 1997
LASZLO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287751_a_289080]
-
păstrători de manuscrise ale cărților sacre, să le trimită pe acestea la Alexandria. Acolo, ele au fost preluate de un grup de șaptezeci de învățați, care au săvârșit traducerea lor în grecește. Așa a apărut Septuaginta, numită astfel după numărul traducătorilor. Ea a fost încheiată de continuatori ai acestora către sfârșitul secolului al III-lea, după opiniile unor cercetători chiar ceva mai târziu. Fiind o transpunere într-o limbă de cultură universală, larg cunoscută de-a lungul vremurilor în mediile ecleziastice
BIBLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285725_a_287054]
-
unică posibilitate de dezvoltare a unei literaturi și a unei culturi naționale. Faimosul principiu enunțat de mitropolit, al alegerii în scris a acelor cuvinte care, „ca banii”, circulă și sunt cunoscute în toate teritoriile românești, a fost urmat și de traducătorii Bibliei lui Șerban Cantacuzino, alături de toți succesorii întru normarea limbii literare, până la normele academice de astăzi. O dovadă a poziției centrale a Bibliei în cultura noastră veche și, mai cu seamă, a iradiației ei literare, o reprezintă Carte românească de
BIBLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285725_a_287054]