5,827 matches
-
ultimele două secolele s-a dezvoltat un nou set de instituții care seamănă parțial cu instituțiile politice ale democrațiilor și republicilor de mai înainte, dar care, privite în ansamblu, constituie un sistem politic cu totul nou. În capitolul II am trasat această evoluție istorică. În partea a III-a voi descrie mai amplu instituțiile politice ale democrațiilor reale și principalele diferențe dintre ele. Avertisment: a spune că anumite instituții sînt necesare nu echivalează cu a spune că sînt suficiente pentru a
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
sînt, poate, cîteva mai "democratice" decît altele? Ce înseamnă democrație? Dar vai!, curînd descoperiți că termenul este folosit cu o uluitoare varietate de sensuri. Cu prudență decideți să ignorați această varietate de definiții, întrucît sarcina dumneavoastră este mai specifică: să trasați un set de reguli și principii, o constituție, care va determina modul în care vor fi luate hotărîrile asociației. Iar constituția dumneavoastră trebuie să fie în conformitate cu un singur principiu elementar: că toți membrii vor fi tratați (conform constituției) ca și cum ar
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
bine fondate referitoare la țările care fac față mai mult sau mai puțin satisfăcător criteriilor democratice. Procedînd astfel, de multe ori au utilizat criterii similare, dar nu identice. Din fericire, rezultatele tind să ajungă la un punct comun, chiar dacă a trasa o graniță fixă între "democrație" și "non-democrație", este puțin prea arbitrar. Pentru a exemplifica cele afirmate, voi menționa trei asemenea eforturi. Un tabel din lucrarea mea Democracy and its Critics (New Haven și Londra: Yale University Press, 1989)* arată creșterea
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
în profunzime, dezvăluie, în afara liniilor generale cunoscute din generalizările teoretice și din clasificările ordonate de cîteva criterii esențiale, numeroase detalii, excepții, meandre și suprapuneri greu de codificat teoretic. Este și cazul numelor de locuri romînești, care prezintă aceleași caracteristici generale trasate pentru toponimie în general, dar care, examinate în amănunt, dezvăluie aspecte pe cît de greu sistematizabile, pe atît de interesante din perspectiva implicațiilor multiple de ordin socialistoric, etnologic, demografic etc. De aceea, ni s-a părut potrivit ca, în partea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de studiu la tipul toponimic cercetat. O altă secvență o vom dedica raportării masei de nume de locuri la istoria societății romînești, prin conturarea unei stratigrafii toponimice, corelată cu succesiunea marilor evenimente istorice și cu epocile pe care le-au trasat în evoluția societății romînești. În secvența următoare, vom urmări viețile unor toponime reprezentative, împreună cu implicațiile, interferențele și suprapunerile petrecute de-a lungul timpului care trasează un fel de „traiectorii“ exemplare care oglindesc de fapt, într-o bună măsură, destinele oamenilor
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
stratigrafii toponimice, corelată cu succesiunea marilor evenimente istorice și cu epocile pe care le-au trasat în evoluția societății romînești. În secvența următoare, vom urmări viețile unor toponime reprezentative, împreună cu implicațiile, interferențele și suprapunerile petrecute de-a lungul timpului care trasează un fel de „traiectorii“ exemplare care oglindesc de fapt, într-o bună măsură, destinele oamenilor trăitori pe aceste meleaguri. Tipologia numelor de locuri romînești Cercetarea din diverse puncte de vedere (origine, etimologie, geneză, dezvoltare, structură, stratificare etc.) a numelor de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
corelată cu istoria societății, evident prin intermediul limbii, care este unul dintre elementele psihosociale cel mai intim implicate în mecanismul dezvoltării societății. După cum toponimia constituie la un moment dat o rețea de repere spațiale pe harta unui teritoriu, tot astfel ea trasează pe pînza vremii urme ale viețuirii oamenilor în teritoriul respectiv. Ambele categorii de semne sunt marcate lingvistic, deci trebuie descifrate lingvistic. Cu trecerea timpului, urmele toponimice ale faptelor istorice se depun în straturi din ce în ce mai „afundate“ lingvistic, care pot fi descoperite
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Dunăre, teritoriul Macedoniei și teritoriul Albaniei sunt integrate, neverosimil, în Grecia antică. Și cum romanii nu puteau cuceri etnolingvistic și cultural teritorii grecești și grecizate, au rămas să-și exercite influența colonizatoare la nord de linia în discuție. Această linie, trasată de Jireček pe Balcani, pe granița dintre Macedonia și Serbia, și de la localitatea Prizren din Kosovo la Marea Adriatică unde ajungea prin bazinul inferior al râului Drim din partea de nord a Albaniei, a fost împinsă de Philippide de pe Balcani spre Dunăre
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
le va transmite automat copilului, iar el le va prelua fără voia sa (inconștient). Nervozitatea, lipsa de răbdare etc. înseamnă că mama are o problemă care îl va perturba pe copil, îl va anxieta, îl va stresa, îl va tulbura, trasându-i copilul drumul către o formă de ADHD, către un copil rău, îndărătnic și încăpățânat, nevrotic, uneori chiar depresiv sau autist. Apoi, ei caută tratament pentru copil și nu pentru ei. Ce ușor spun unii părinți despre copilul lor că
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
imaginare corespunzând vocalelelor, silabelor, numerelor și altora, dar o regularitate matematică singulară era observabilă în relațiile între aceste imagini de spații colorate când vocalele ori numerele erau combinate. Bogăția singulară a limbajului românesc a îngăduit ca aceste proporții să fie trasate cu mare exactitate. Cercurile colorate corespund numerelor, și mărimea și grosimea acestor cercuri (inele) au corespuns progresiei seriilor numerice. Domnul Grüber s-a referit la extensia largă și marea varietate a acestor fenomene care au fost observate cu mare atenție
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
nu ne putem prezenta în fața unui chef din școala lui Carême, Nignon sau alt maestru consacrat“. Pasajul este extras dintr-un articol apărut în Adevărul literar și artistic, numărul 636, din anul 1933. Păstorel nu teoretizează, nici măcar nu argumentează, ci trasează sentențios granița dintre țările (toate cu excepția Franței) care se pot lăuda doar cu preparate culinare specifice (și, așa cum el însuși afirmă în repetate rânduri, delicioase) și acea unică, incomparabilă „bucătărie franceză“. Ce anume îl face să ajungă la această distincție
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Radu Anton Roman afirmă că adevărata diferență, citibilă în sensul marxist al „saltului calitativ“, este prezența, în micii românești (autentici și unici datorită acestei trăsături), a mai multor feluri de carne, dintre care nu lipsește cea de porc. Astfel el trasează o graniță între „mititeii à la Păstorel“, din carne de vită, prea apropiați de modelul turcesc, și cei „din mai multe cărnuri“, „ardelenești“, după opinia sa. Paranteză: micii făcuți doar din carne de vită par a fi o altă creație
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
gâscă friptă, de niște alivence cum mi le face vătăjița la moșie, mi-a trântit niște blide cu bulion, biftecă, fricasă, volăvai și alte multe chisălițe 34, sta ar în gâtul șvabilor ce le-au născocit!“ A se remarca opoziția trasată de tradiționalistul nostru personaj între „neaoșul“ stufat și noile, occidentalele „chisălițe“, de parcă stufatul s ar fi născut pe malurile Prutului... Această departajare este dovada vechimii importării stufatului (așa cum am mai precizat, la originea preparatului se află kapama-ua turcească, iar denumirea
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
care spectacolul destinului său i le provoacă spectatorului. La Mesnardière înțelege prin asta două emoții tragice care sunt la originea catharsisului. "Pentru ca el (autorul dramatic) să nu se abată de la vreun punct de mare importanță, este mai bine să-i trasăm o Idee generală asupra comportamentului pe care trebuie să îl atribuie fiecărui tip de oameni și să-l învățăm să le găsească în primele șase izvoare; în Vârstă, în Pasiuni, în Soarta actuală, în Condiția de viață, în Națiune și
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
în privința frumuseții lucrurilor spirituale cum este poezia." Prin refuzarea unităților de timp și de loc, prin dorința lor de a amesteca genurile și prin grija de a adapta piesa gustului publicului, primii care adoptă neregularitatea, Guarini, Lope de Vega, Ogier trasează, chiar de la începutul secolului al XVII-lea, cele trei linii de forță pe care se va sprijini drama. Puse în umbră în epoca clasică, aceste idei vor ieși din nou la suprafață, vom vedea, la începutul secolului al XVIII-lea
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
singura autoritate pe care ne bazăm; dar eu prefer să-i cred pe Sofocle și Euripide, care nu au fost niciodată legați de aceste diviziuni puerile, decât pe Horațiu care, ca și Boileau al nostru, nu a știut niciodată să traseze planul vreunei scene. Nu există deci nicio îndrăzneală sau temeritate să faci o piesă în patru acte, în două sau în șase; nu există decât bun simț. Orice act inutil și fără nerv trebuie să fie suprimat: numai întinderea acțiunii
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
să fie grațios, să scoată în evidență meritele comediantului a cărui artă devine atunci cabotinaj. El trebuie să reușească să arate sufletul personajului. "Nu știm decât foarte puține lucruri despre cheironomia anticilor, adică ansamblul de reguli pe care anticii le trasaseră pentru mișcările mâinii. Însă știm că au dus limbajul mâinilor până la o perfecțiune despre care este imposibil să ne facem vreo idee în funcție de ceea ce oratorii noștri știu să facă în acest domeniu. Se pare că nu am păstrat din întregul
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
comedii ale artei, unde vom ajunge! Oamenii sunt sătui să tot vadă aceleași lucruri, să tot audă aceleași fraze, iar spectatorii știu ce trebuie să spună Arlechinul chiar înainte să deschidă gura." (I, 2) Vrând să reformeze comedia, Goldoni îi trasează evoluția, pentru a înțelege cauzele declinului său. Commedia dell'arte a ieșit, dacă putem să-l credem, din teatrul latin, cel al lui Plaut și Terențiu în special, unde revin neobosit aceleași tipuri, "tați păcăliți, fii destrăbălați, fiice îndrăgostite, valeți
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Chioggia, gondolierilor din Veneția. Aceștia au fost primii surprinși să se vadă reprezentați pe o scenă de teatru, în Fata cinstită, în 1748. "Există în această comedie, scrie Goldoni în partea a doua a Memoriilor sale, scene cu gondolieri venețieni, trasate după natură și foarte amuzante pentru cei ce cunosc limbajul și manierele țării mele. Voiam să mă reîmpac cu această clasă a servitorimii care merită ceva atenție și care era nemulțumită de mine. Gondolierii din Veneția au locuri la spectacole
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
în Racine și Shakespeare, un subiect de tragedie modernă tratând despre evenimente recente, susceptibile să-i intereseze pe contemporani, Întoarcerea de pe insula Elba (Le Retour de l'île d'Elbe), piesă pe care nu o va scrie, dar căreia îi trasează canevasul în cinci acte. De când s-a prăbușit Vechiul Regim, transformările sociale care au zguduit Franța în mai puțin de două generații, Revoluția, Directoratul, Imperiul, Restaurația, i-au modificat în profunzime gustul. "Ce schimbare de la 1785 la 1824! exclamă Stendhal
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
concep cu de la ei putere un scop al acțiunii, și realizează proiecte personale." Ce înțelege Hugo prin grotesc? Neatașat vreodată nici de codurile sociale, nici de canoanele estetice, grotescul se naște din spontaneitatea populară. Mare istoric al mentalităților, Hugo îi trasează istoria în mod strălucit, atât din punct de vedere sociologic, cât și literar. El citește însemnatele sale manifestări în marile sărbători ale carnavalului cunoscute atât în Antichitate, cât și în Evul Mediu, în care valorile și regulile erau pe moment
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
spațiul scenic ca pe o structură de numere și de măsuri în care ființa umană, care este "atât un organism din carne și sânge, cât și un mecanism format din numere și măsuri", își poate pune în evidență matematica. El trasează pe solul scenei figuri geometrice pure, cum ar fi pătratul cu diagonalele sale, sau cercul, care determină pacursul actorilor-dansatori. După cum metronomul permite cuantificarea raportului muzicianului față de timp, geometria îi apare lui Schlemmer ca mijlocul de reglare a raportului omului față de
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
fost utilizată din secolul al IV-lea î.H. Unii regizori recurg la ea astăzi. Eșafod. Estradă din lemn pe care se înalță, în Evul Mediu, un element de decor. Miracol. Piesă medievală al cărei subiect, împrumutat din Viețile Sfinților, trasează un episod din viața unui sfânt sau a Fecioarei. Mister. Dramă sacră medievală al cărei subiect, împrumutat din Biblie sau din Viețile Sfinților, trasează misterul mântuirii (de la păcatul lui Adam până la înviere). Orchestic. Ansamblu de reguli ce codifică simbolica gesturilor
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Evul Mediu, un element de decor. Miracol. Piesă medievală al cărei subiect, împrumutat din Viețile Sfinților, trasează un episod din viața unui sfânt sau a Fecioarei. Mister. Dramă sacră medievală al cărei subiect, împrumutat din Biblie sau din Viețile Sfinților, trasează misterul mântuirii (de la păcatul lui Adam până la înviere). Orchestic. Ansamblu de reguli ce codifică simbolica gesturilor corpului. Plantare. Dispunere a decorurilor pe scenă. Practicabil. adj.: denumește orice spațiu în care poate juca actorul. Protagonist. La origine, în Grecia antică, actor
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
ariditate este contracarată de concretizări și exemplificări prin mostre specifice praxisului caragialian, probând în acest fel, atât validitatea acestuia drept etalon pentru ilustrările ulterioare, cât și asimilarea modelului său în cea mai mare parte a acestora. În mod similar sunt trasate în următoarele capitole coordonatele specifice esteticii absurdului, pornind de la sumare considerații teoretice și continuând cu sondarea operei lui Caragiale pentru astfel de repere, care îi certifică statutul de precursor în raport cu Urmuz, cu Eugen Ionescu și cu alți scriitori români ispitiți
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]