4,948 matches
-
grupului sunt clare și definite pe cât posibil în termeni comportamentali și prin adeziunea membrilor; 2. apartenența la grup nu este impusă; 3. motivele intrării în grup sunt exprimate sub forma dorințelor de perfecționare a propriului stil de gândire și acțiune, trebuința de afinități și cunoaștere socială, dorința de autocunoaștere și participare la propria formare; 4. grupul creativ de formare se poate organiza cu adolescenți, studenți, tineri specialiști și cu pensionari; 5. relațiile dintre membrii grupului sunt bogate și neformale, desfășurându-se
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
Copilul este capabil la această vârstă să acceadă la semnificațiile și valorile sacre atât pentru el, cât și pentru alții. Nu mai recepționează prezența sa la o ceremonie religioasă ca pe o simplă obligație, ci ca pe o necesitate, o trebuință. Copilul devine mai responsabil de raportul dintre el și divinitate. La clasa a V-a elevii vor conștientiza importanța și necesitatea primirii Sfintelor Taine în vederea mântuirii. Lecturarea pildelor Mântuitorului (Pilda Samarineanului milostiv, Pilda bogatului nemilostiv și a săracului Lazăr, Pilda
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
găsi soluții noi), cât și pe cel motivațional, atitudinal - valoric, afectiv, psihosocial. Concret, creativitatea cuprinde o multitudine de procese, stări, aptitudini care coparticipă în mod optim la realizarea unor produse noi și valoroase pentru individ sau societate (aptitudini, atitudini creative, trebuința, nevoia de autorealizare și autoexprimare valorică a propriei personalități). Sub aspectul desfășurării sale, creativitatea a fost caracterizată ca procesul prin care omul resimte lacunele, dezechilibrul posibil în anumite sisteme de date, informații, în anumite zone ale experienței umane (Torrance), pe
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
mod curent s-a subliniat că ea presupune o structură în care să interacționeze factorii: inventivitate, ingeniozitate, fluiditate și flexibilitate în gândire; capacitatea de a elabora soluții (imagini, idei) noi, originale; vigoare imaginativă, sensibilitate la probleme, spontaneitatea și sinceritatea autoexpresiei; trebuința de performanță, de realizare și autorealizare, de autoactualizare și autoafirmare. În literatura românească, s-au relevat factori structurali de bază ai creativității, insistându-se, mai ales, asupra rolului unora cum ar fi flexibilitatea și originalitatea, implicate atât în creativitatea generală
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
tot atât de importanți în determinarea performanței ca cei aptitudinali”. Activitatea umană în general, cea de cunoaștere și învățare, în mod special, au la bază anumite mobiluri interne care declanșează, susțin și orientează activitatea respectivă. În șirul acestor elemente motivaționale putem include: trebuințele, interesele, nivelul de aspirație, voința, temperamentul, trăsăturile de caracter, curiozitatea. Pentru a se angaja în orice act de creație, individul are nevoie de energie motivațională suficientă pentru a iniția și susține procesul creator. Motivul creator se exprimă prin nevoia de
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
convergente: „una de expansiune, de atașare față de alte persoane și alta de preocupare față de sine”. Tot acum se dezvoltă emoțiile și sentimentele intelectuale, morale, estetice, viața de grup, raporturile de cooperare, contribuind hotărâtor la dezvoltarea judecății morale la copil. Curiozitatea, trebuința de cunoaștere, de explorare contribuie la stimularea, formarea și dezvoltarea motivației școlare. Activitatea școlară organizată optim trebuie să cuprindă acțiuni, activități care să exerseze și să dezvolte capacitatea de efort voluntar, deliberarea și decizia, calitățile voinței și să prevină tulburările
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
de-a treia copilărie marchează o limitare a gustului pentru fantastic și un mai bun control al manifestărilor afective, M. Debesse considerând această etapă „vârsta maturității infantile”. Se intensifică mecanismul socializării, se conturează sentimentele sociomorale, școlarul mic manifestându-și deplin trebuința de apartenență la grup, de prietenie și colaborare. „Structurile interrelaționale ce se constituie la nivelul grupului formează matricea de bază a socializării la această vârstă”, iar „coordonarea mecanismului cooperare - competiție constituie una din preocupările principale ale dascălului” (I. Nicola, 1996
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
spațiul util, dar vor schimba și aspectul exterior. 13. BISERICA CURELARI Pe strada care dă din strada Sărăriei într o "mahala" locuită cândvade oamenii care aparțineau de breasla Curelarilor și care pe valea Calcainei dubiau pieile ce le era de trebuință pentru meseria lor, se află o bisrică cunoscută sub numele de Biserica Curelari, ca și strada pe care este a șezată. Nu se știe de către cine și nici c�nd a fost ridicată, dar, după cum rezultă dintr-o diată a
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
modul în care servește nevoilor spirituale ale credincioșilor din parohie. 29. BISERICA SFÂNTUL NICOLAE-COPOU După ce în anii 1922 -1924, precum și în anii următori, a luat ființă și s-a dezvoltat noul cartier Copou a urmat înzestrarea lui cu cele de trebuință, printre care și cu o biserică. Demersurile au început în anul 1927, credincioșii fiind îndrumați și sprijiniți de preotul Petru Manole de la biserica din "Podgoria". În anul 1934 a luat ființă un Comitet de inițativă, în frunte cu Mihail Sadoveanu
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
vor fi utilizate pentru găsirea unor soluții de îmbunătățire a comunicării dintre școală și familie. Capitolul 1 Comunicarea: delimitări conceptuale 1.1 Definiții ale conceptului de comunicare Disponibilitatea de a comunica este un atribut fundamental al viului. Instituită ca o trebuință de un altul, comunicarea este cea care aduce laolaltă speciile în lauda unității lumii, căci comunicând ne împărtășim de la aceeași sursă unificatoare, care este viața însăși. Etimologic, termenul provine de la latinescul „comunis”care înseamnă „stăpânit în comun, a face ca
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
și anume, cel de obținere, de căutare și posesiune a informației în procesul propriu-zis al comunicării, reprezintând o contribuție valoroasă din punct de vedere didactic. 1.2 Axiomele comunicării umane În ciuda faptului că procesele de comunicare servesc unor scopuri și trebuințe diverse, de ordin individual sau comunitar, există un ansamblu de regularități care crează un cadru determinativ general valabil pentru orice relaționare intercomunicativă. Acestea influențează întro mare măsură eficiența interactivă, motiv pentru care li se atribuie valoarea unor axiome. Ele definesc
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
greșeli, un mediu care săi dezvolte încrederea în sine și abilitățile de a comunica. De o deosebită importanță este cultivarea relației afective pozitive, realizarea în școală a unui climat psihopedagogic socioafectiv destresant în măsură să stimuleze dezvoltarea personalității și satisfacerea trebuințelor de autorealizare a elevilor prin dezvoltarea motivației pentru școală și pentru învățătură. Esențială rămâne implicarea responsabilă a profesorului în realizarea acestor cerințe, atât ca factor cu acțiune directă asupra elevului, cât și în calitate de coordonator al influențelor educative la nivelul grupului
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
un rol deosebit în socializarea copilului”</citation.. Potrivit lui P. Osterrieth, <citation author=”P. Osterrieth”>„Sentimentul de siguranță, singurul care permite copilului să se emancipeze și să-și dobândească personalitatea depinde de următoarele condiții: protecția împotriva agresiunilor venite din afară, satisfacerea trebuințelor elementare, coerența și stabilitatea cadrului de dezvoltare, sentimentul de a fi acceptat de ai săi ca membru al familiei, de a fi iubit, de a i se accepta caracteristicile individuale, de a avea posibilitate de acțiune [...] și de a dobândi
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
copilului și dezvoltarea unor trăsături de voință, precum: hărnicia, perseverența, dorința de efort, etc. Trăirile afective ale copilului se diversifică, apar sentimentele și emoțiile intelectuale, morale, estetice. Tabloul afectiv are în centru activitatea școlară, dar și satisfacerea sau nesatisfacerea unor trebuințe vitale în familie. Din punct de vedere socio-moral, evoluția școlarului mic este influențată de dezvoltarea relațiilor lui cu adulții și cu alți colegi de clasă. I se dezvoltă spiritul de echipă și conștientizează ideea de cinste și de obiectivitate. Este
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
și un nedezmințit aspect pozitiv, chiar din punctul de vedere subiectiv al copilului. Nu există oare împrejurări când este bine și liniștitor să asculți, să afli „cum trebuie să procedezi”? Autoritatea face dovada importanței legitime acordate copilului și considerației față de trebuința sa de a fi îndrumat și condus, dovedește că părintele are un cadru comportamental bine conturat. În acest caz este un semn de acceptare. Copilul îl ascultă pe adultul iubit și pe această cale ajunge să primească în schimb dovezi
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
atunci când i se încredințează unele răspunderi pe măsura lui, chiar dacă uneori protestează, se simte totuși important, valabil, recunoscut, cu adevărat membru al familiei sale. A accepta copilul înseamnă și a ține cont de caracteristicile și posibilitățile lui, de slăbiciunile și trebuința sa nemărginită de noi și noi experiențe. Dovedindu-i nonvaloarea și lipsa de importanță a acțiunilor lui creăm copilului un sentiment de nesiguranță. Greșesc părinții care se substituie copilului și îl împiedică să acționeze în situațiile pe care el are
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
suntem angajați pe o cale, cand suntem pe un drum al descoperirii, al transformării. Căci de multe ori noi cerem ceea ce credem noi că ne este bun și folositor, dar Cineva Acolo Sus știe mai bine ceea ce ne este de trebuință sufletului nostru și poate dacă am accepta darul ce vine spre noi, fie sub forma unei informații, invitații etc., chiar dacă ambalajul său ni se pare lipsit de valoare, neatractiv, ulterior am putea constata că era exact lucrul de care aveam
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
bunuri (glorie, bani, iubire, familie, etc.) sunt simple închipuiri; bunul suprem este libertatea lăuntrică, obținută prin lipsa de nevoi, prin abstinența absolută, prin renunțarea la raționamentul plăcerilor trupești. Diogene vede o prăpastie între robia culturii, cu multele și complicatele sale trebuințe și libertatea naturii cu nevoi reduse și simple; de aceea, Platon, care era mereu ironizat de Diogene, îl numește Socrate înnebunit. Diogene este cel dintâi gânditor care concepe un stat al lumii fără legi, fără constrângere, anarhic, în care fiecare
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
cheagul familiei, ci și calea cea mai eficientă a educației, dar numai dacă ea e potrivită și cu masură". Nu în ultimul rând, "pentru a fi un bun mediu educativ, familia trebuie să aibă o situație economică aptă să satisfacă trebuințele de prim ordin ale membrilor să i". A educa un copil nu este un lucru atât de ușor. Unii părinți, având concepții învechite, cred că ei știu cel mai bine să-și educe copilul, neacceptând sfaturi din exterior. În prezent
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
fost făcută, recunoscută ca fiind tipică pentru cei crescuți în condiții de hospitalism, într-un sistem instituțional cu caracter medical, în care copiii sunt bine îngrijiți din punct de vedere strict medical, dar nu sunt tratați ca persoane autonome, cu trebuințe și tendințe proprii având o istorie personală. Completând această descriere, Rutter a ară tat că în mediile în care interacțiunile adult-copil au o intensitate redusă, iar îngrijirea copiilor (afectați de depresie) se desfășoară într-un stil impersonal, tabloul psihic al
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
poate fi o economie de piață în sensul actual. Deși s-au înregistrat progrese însemnate, aceasta din urmă a ajuns în impas. Piața nu mai poate gestiona resursele la nivelul noilor exigențe. Oricum, piața are limitele sale neputând soluționa satisfacerea trebuințelor colective care devin din ce în ce mai ample, condiționând în mod hotărâtor calitatea vieții. Soluția care se întrevede este afirmarea tot mai puternică a statului. De aceea, economia trebuie reconstruită pe baze noi, în care, interesul public trebuie corelat cu cel individual. Centrul
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
numai dirijată sistematic spre o dezvoltare potrivită înclinațiilor copiilor. Una din aceste forme de activități zilnice ale copilului este pasiunea pentru desen. Desenul este o formă de echilibru între lumea exterioară și cea interioară, prin desen copilul își va compensa trebuințele lui proprii, trăirile sale cognitive și afective, copilul are posibilitatea de a exprima tot ceea ce, în experiența lui trăită, nu poate fi formulat și asimilat numai prin mijloacele limbajului vorbit. Copilul trebuie îndrumat să-și folosească ochii, nu numai pentru
Afirmarea ?i stimularea activt??ii artistico-plastice, competen?a cheie a educa?iei copiilor pre?colari by Emilia Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/83659_a_84984]
-
și ușor, au o memorie bună, un vocabular foarte bine dezvoltat, găsesc căi neobișnuite pentru soluționarea problemelor, au o imaginație vie și o capacitate deosebită de a crea. Deoarece preșcolarul dispune de un potențial creativ susținut de manifestarea pregnantă a trebuințelor de cunoaștere, de autoafirmare și independență, de relații cu ceilalți, stimularea acestor trebuințe ar trebui să cunducă la întreținerea și potențarea manifestărilor creative ale preșcolarului. Potențialul creativ reprezintă sistemul disponibilităților psihice care îi permit individului să depășească propria experiență și
Afirmarea ?i stimularea activt??ii artistico-plastice, competen?a cheie a educa?iei copiilor pre?colari by Emilia Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/83659_a_84984]
-
neobișnuite pentru soluționarea problemelor, au o imaginație vie și o capacitate deosebită de a crea. Deoarece preșcolarul dispune de un potențial creativ susținut de manifestarea pregnantă a trebuințelor de cunoaștere, de autoafirmare și independență, de relații cu ceilalți, stimularea acestor trebuințe ar trebui să cunducă la întreținerea și potențarea manifestărilor creative ale preșcolarului. Potențialul creativ reprezintă sistemul disponibilităților psihice care îi permit individului să depășească propria experiență și să construiască noul în planul modalităților de expresie, al acțiunii și al cunoașterii
Afirmarea ?i stimularea activt??ii artistico-plastice, competen?a cheie a educa?iei copiilor pre?colari by Emilia Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/83659_a_84984]
-
întreținerea și potențarea manifestărilor creative ale preșcolarului. Potențialul creativ reprezintă sistemul disponibilităților psihice care îi permit individului să depășească propria experiență și să construiască noul în planul modalităților de expresie, al acțiunii și al cunoașterii. Componentele acestui potențial creativ sunt: - Trebuințele de progres întâlnite la această vârstă - trebuința de cunoaștere, trebuința de independență, trebuința de autoexprimare; - Imaginația liberă, nestânjenită de canoane; - Spontaneitatea; - Animismul gândirii, care mijlocește interferența firească a lumii umane cu lumea animalelor și cu lumea lucrurilor.Potențialul creativ al
Afirmarea ?i stimularea activt??ii artistico-plastice, competen?a cheie a educa?iei copiilor pre?colari by Emilia Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/83659_a_84984]