3,448 matches
-
ia numele de Hiperboreanu (victor Hi-perboreo namen ab orbe tulit - învingător, a luat de pe lume numele de hiperbo- rean). Scriitorul Clement din Alexandria în Stromata spune că profetul dacilor, Za-molsis este hiperboreean. Macrobiu în lucrarea despre Scipio zice că: ,,regiunile udate de Tanais/ Don și Istru pe care antichitatea le numea hiperboreene”. Apollonius din Rodos în Argonautice spune că hiperboreenii sînt pelasgi locuind în nordul Traciei. Și Marțial, într-o epigramă adresată soldatului roman Marcellin scrie: ,,Soldat Marcellin tu pleci ca să
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
avem cuvîntul bură cu sensul de ploaie de scurtă durată ce apare cînd aerul este foarte cald și răcorește atmosfera, negură, furtună și boresă cu sensul de mireasă(cea care răcorește sufletul). În eme-gi cuvîntul bu-ra are sensul de a uda repede, a încețoșa, a se împrăștia, ceea ce dovedește că termenul a fost preluat de greci de la pelasgii pe care i-au găsit în tot Peloponesul, veniți în timpurile vechi din nordul Dunării, un ținut friguros pentru ei. Emeșii(sumerienii) au
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
matcă, ci de pământ din noua luncă. Aceste insule, de care apa s-a îndepărtat de jur împrejur a lăsat „insule” înconjurate de pământ, numite „pochine”. Peninsulele, sunt înconjurate de pământ numai pe trei părți, iar pe o parte sunt udate de apele râului. Aceste „peninsule” sunt numite „coturi”. Pe un astfel de „cot”, pe partea stângă a râului, se află satul în care m-am născut la 18 iunie 1922, dar nașterea mea a fost înregistrată pe 22 iunie. Denumirea
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
un jgheab de unde apa aluneca pe canalele care împânzeau toată grădina. Omul care deținea grădina de zarzavat (Neculai Bulgarulă, era bine priceput la toate muncile necesare funcționării roții de scos apă, la construirea vadurilor pentru aducerea apei unde voia să ude, cât și la semănarea și îngrijirea tuturor răsadurilor de zarzavaturi. Acest specialist harnic și foarte bun la suflet, era un bulgar care venea primăvara, iar toamna pleca la familia lui în Bulgaria. I se zicea „Neculai Bulgaru”, vorbea bine românește
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
se putea face în condiții bune, și nici semănatul, ceea ce făcea ca recolta să fie destul de slabă. De asemenea transportul recoltei era îngreunat fie de drumurile rele, cu gropi sau bălți, fie prin trecerea recoltei prin apa râului unde se uda și se degrada, iar de multe ori căruțele încărcate cu recolta care trebuia adusă acasă, se răsturnau chiar în apa râului. Pentru îndepărtarea acestei greutăți s-a construit, la Domnița, un pod „pe vase”, la care localnicii plăteau un fel
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
văzut, a închis încet ușa și s-a întors cu explicația adresată bunicului: „Lasă că strângem noi că nu vine ploaia așa de repede. Băeții au treabă; să nu-i deranjăm”. în acest caz, norii s-au împrăștiat fără să ude recolta de pe arie. La masă, pentru că eram mulți, pentru că masa nu putea fi prea bogată, mama mare oferea nepoților tot ce avea mai bun, iar bunicul rămânea flămând pentru că i se „argumenta” că „nepoții trebuie să crească, dar tu nu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
podele de lemn. Era „pardosită” cu lut, cu pământ. Această „pardoseală” se strica repede, și se transforma în praf, dacă nu se refăcea la timp. După ce ne culca pe toți, ca să nu mai umblăm peste lipitura nouă până se întărea, uda pe jos, mătura, și apoi frământa cu mâinile „pământ galben”amestecat cu balegă de cal, pe care, tot cu mâna făcută ca un căuș îl întindea pe toată suprafața camerei. Avea mămica, și la această îndeletnicire ingrată, un meșteșug. în
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
lângă casă, unde era cofa cu apă și turna iar apă în opinci ca să se înmoaie în timp ce cosea încălțat cu opincile din prima tură. Opincile erau cu talpa spartă și apa curgea din ele în câteva minute, și trebuiau mereu udate cu apă. Eu, inteligent nevoie mare, mi-am zis că prea se obosește tata turnând apă în opinci ca să se moaie, mi-am zis că se risipește prea multă apă turnând în opinci, că opincile nu țin apa până se
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
ciungă Și-mi par toți munții otrăvite raiuri Cu îngeri ce mă scuipă și m-alungă. De veacuri îmi tot pun în sac oftatul Și vara mai cobor printre vâlcele Să-L întâlnesc pe Dumnezeu drăguțul și împăratul Să-I ud opincile cu lacrimile mele.” - Moțul de Radu Gyr Suntem poporul cel mai invidiat de străini, cel mai însângerat și cel mai jefuit. Fiindcă am tolerat, s-au cuibărit la noi toți milogii, paraziții, afaceriștii străini de interesele noastre. Cu mâna
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
legionarului Budei care a adus țărâna cu propria mână. ȚĂRÂNA de pe locul unde Horia a fost tras pe roată. S-a desfăcut apoi pachetul cu țărână de la Alba Iulia de către domnul învățător Iordache Popa, cu următoarele rânduri: „Acest pământ este udat cu sângele eroului Horia. Luat de pe locul așa zis „Cruci”, unde se desparte drumul Alba Iulia Paclișa, de pe șoseaua Cetate Gară. Aici a fost tras pe roată, de către unguri, Horia.” Alba Iulia, 28 octombrie 1927 Iordache Popa, învățător, com. Drâmbar
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
care a trecut de zeci de ori din mână în mână. Această redută este astăzi pustie și pământul este luat chiar dintr-un mormânt de unde s-au dzgropat rămășițele mai multor soldați și unde și azi sunt oase. Primiți pământul udat cu mult sânge de neamul nostru.” Sandu Snagoveanu, com. Uzumgeorman S-a mai adăugat și țărâna trimisă de părintele paroh din Turtucaia. Inimile noastre au fost cuprinse de un adânc fior în fața țărânii strămoșilor și părinților noștri adormiți pe câmpul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
amestecat cu agenți tensioactivi (colectori de tip ulei-apă, spumanți de tip săruri ale acizilor grași) particulele de minereu util aderă la bulele de aer și se adună în spuma care se ridică la suprafața lichidului, iar particulele de steril se udă cu apă și cad la fundul vasului; spuma se îndepărtează iar minereul util concentrat se supune proceselor chimice de obținere a metalelor; Aducerea compușilor chimici din minereu într-o formă ușor prelucrabilă (reductibilă), ca să nu dea naștere la prea mulți
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
culturale Aceste condiții se referă la factorii de mediu social, economic sau cultural în care persoana creatoare este plasată. Asemănător unei flori care, deși este dintr-o specie deosebită, dacă nu are pământ fertil, soare și căldură, și nu este udată la timp, se va ofili, tot așa, o persoană creatoare, cu reale calități, va sfârși în anonimat dacă factorii sociali și culturali îi sunt ostili. Se poate aprecia că un rol stimulativ asupra creativității îl au: condițiile sociale și economice
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
a fost folosit din vechime. Un corp poros care se îmbibă cu apă se umflă, își mărește dimensiunile și apar forțe de desfacere foarte mari. Egiptenii, în antichitate, băteau pene de lemn de viță de vie în crăpăturile pietrelor, apoi udau penele. Penele se umflau și crăpau piatra. Efectul legii lui Arhimede a fost folosit, între altele, pentru argintarea vârfurilor unor ace cu gămălie. Argintarea se făcea în băi de săruri de argint. Se folosea o placă cu găuri care conținea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
și te ducea la poartă și te bătea. Te culca la pământ și-ți făcea fundul... negru. Te băteau de te făceau praf... Veneai În celulă, cei din jurul tău care știau ce ți s-a Întâmplat luau un cearșaf, Îl udau și ți-l Înfășurau ca să-ți tragă vinețeala... Iar a doua zi trebuia să te duci la lucru și să faci din nou cei trei metri cubi de pământ. Gardienii erau cei care vă băteau? Gardienii, da, sigur că da
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
erai bătut. Brigadierul trebuia să spună dacă e bine sau nu... Care era norma impusă? 20 de snopi... cu circumferința de un metru, de persoană. Dar În ce condiții? Stuful avea promoroacă pe el, aia cădea pe tine și te udai. Când stăteai... Îngheța. Jos erau cioatele care rămâneau după tăiere și care-ți forfecau picioarele și mai erau și locuri cu smârcuri, unde gheața se spărgea și intrai În apă. Am ajuns la soluția la care ajung cei disperați, dar
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Ce, tu vrei să-ți bați joc dă ei?”. Și să punea cu bătuta pe tine până când te leșina... Suna, venea un soldat care făcea acolo stagiul și te trimetea În celulă. Aici, colegii de celulă luau un prosop, Îl udau cu puțină apă și ți-l punea pe fund... Și Zamfirescu ăsta te lăsa două-trei zile și te chema din nou la anchetă... Dumneavoastră cât timp ați stat la Pitești de data aceasta? La Pitești am stat din ianuarie ’59
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
fost? Ne-a dus cu vaporul și dă-i bataie acolo... dă-i la cules de porumb... Și n-aveam ce face, că te scotea zi di zi, nu conta cum era. Tăiai și cărai stuf, În apă, și te udai la bocanci... și seara trebuia să te usuci... Erau lanurile ca la colectiv, de un kilometru, toți căram ciocane la margine și de aici aveau oi, și mâncau oile cât mâncau, d’acolea dădea foc, ca să poată să are... Și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
dispărut și a lăsat locul unor radicale transformări. Dâmbovița necanalizată, îngustă, joasă, murdară, trecea tot mai jos de biserica Domnița Bălașa, însă albia ei era mai apropiată de strada Carol 6, apoi cotea la stânga în dosul Liceului Sf. Sava7 și uda grădina din dos a Insti tutului Buchholtzer. Acolo era și un vad de unde luau sacagiii apă, iar noi, elevii, ne scăldam vara. Cheiurile Dâmboviței nu existau, grădina bisericii Domnița Bălașa nu exista, spitalul și ospiciul nu erau clădite. Palatul de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
tribunal. Închipuiți-vă fiecare din dumneavoastră că aveți acasă o glastră cu o floare de endrușaim 312 tânără și frumoasă. Pentru ca floarea asta să crească, să trăiască și să se facă tot mai frumoasă, nu-i așa că trebuie să fie udată în fiecare zi măcar o dată? Dacă floarea nu e udată, se usucă și moare. Tot așa este și cu noi, onorat tribunal. în comuna Greci, proprietatea sa, pentru crima ce a comis omorând pe un nenorocit tată de familie care
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a reclama înaintea sa onoarea fiicei sale la care atentase“ - „Știri din întru“, TEL., an. VI, 8 august 1875, p. 3). 311. Adică avocat fără studii, cu diplomă falsă. 312. Indrușaim, mușcată. 162 bucureștii de altădată Grădinarul nostru nu ne uda nici în fiecare zi, nici măcar la câte două zile și nici mai rar. Din pricina asta noi ne uscam și eram gata să ne prăpădim. Văzând primejdia, ne-am ales un alt grădinar, care să ne ude mai bine și mai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Grădinarul nostru nu ne uda nici în fiecare zi, nici măcar la câte două zile și nici mai rar. Din pricina asta noi ne uscam și eram gata să ne prăpădim. Văzând primejdia, ne-am ales un alt grădinar, care să ne ude mai bine și mai des. Ce rău am făcut cu asta, onorabil tribunal?... Se spune că dibaciul advocat, urmându-și pledoaria în mijlocul veseliei care zguduia de la judecători până la aprozi, a câștigat procesul. Ce vremuri fericite! Nicu Crețeanu era un om
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
băiețele! Du-te mai curând din țară, Dragă băiețele! În drum de te-i poticni Dragă băiețele! Are cin’te potcovi Dragă băiețele! etc., etc.16 Din Ghimpele de la 30 aprilie 1872: paparudele Joacă tare paparudă, C-azi măselele se udă! Sări frumos, ceva mai tare, C-ai să iei iar pe spinare! Iar voi pungași Și mari bâtași ’Noiți toroipanele Că vin alegerile. Paparudele! Di ha, paparudele, Iacă vin și bandele Ca să nmoaie oasele Să strămute fălcile Paparudele! Înc-o dată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nr. 9/1987 „Magazin istoric” p. 4-6 afirmau „lângă satul Dolhești de la vărsarea șomuzului Mocirlos”. Ori, realitatea e alta: Satul Dolhești e În amonte de Dolhasca și nu la vărsarea șomuzului Mare În Siret. șomuzul Mocirlos e șomuzul Mic, ce uda satele Hreațca și Valea Glodului. M-am adresat Redacției revistei și am fost Îndrumat să cer lămuriri de la Institutul de arheologie și istorie „A.D. Xenopol”. Am făcut-o, dar precizarea Întârzie să sosească. Încolo - sunt Înconjurat de singurătate (copiii mi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
nocturnă, În atmosfera „economiei de energie” a vehicolului, a fost o revelație emoționantă pentru mine; cu atât mai mult cu cât În filoanele memoriei mele dăinuiesc vorbe de mare apreciere la adresa dvs. Rădăcinile mele rămân În acel dens pământ moldav udat de Moldova și de șomuz, de o rară concentrare de valori românești. Am plecat din acel straniu și Îndepărtat târg cu veleități de municipiu (după câte am auzit), copleșit de impresii, imagini, oameni și atmosferă; atât de copleșit Încât struna
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]