10,305 matches
-
în Parohia un narator din această stirpe, greu de acceptat ca verosimilitate. Cititorii scriitorului năsăudean nu vor fi, de bună seamă, surprinși nici de genul literar abordat, nici de imaginarul revărsat în narațiuni. În scrisul lui Dan Coman (auto)ironia, umorul, și desfătarea ludică prin grotesc și morbidețe definesc o structură artistică complicată. În primul roman, Irezistibil (2010), Dan Coman prefera să motiveze contrapunctic un anumit nivel din Așteptarea lui Mălaicu-Hondrari, anume toxicitatea narcisismului social. Cu cel mai recent roman, el
Literatura loser-ilor by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4567_a_5892]
-
00, Radu Beligan va face „Confesiuni despre viață și artă“. Din cei 95 de ani de viață, 75 de ani au fost în slujba teatrului. Marele actor vă invită să îl însoțiți într-o călătorie plină de poezie și de umor, prin miraculoasele culise ale unei istorii care se confundă cu istoria ultimului secol de teatru românesc, scrie Ziarul Metropolis. Spectacolul autobiografic, impresionant prin amploarea mărturisirilor sale, poartă amprenta unei vieți de excepție și ni-l înfățișează pe Radu Beligan în
Radu Beligan, confesiuni despre viață. Detalii neștiute despre marele actor () [Corola-journal/Journalistic/45859_a_47184]
-
e adjudecat de vreo tabără, aplombul e de partea relativiștilor, aflați în ofensivă evidentă, în vreme ce absolutiștii bat în retragere, adunîndu-se în fortărețe conservatoare. Simon Blackburn reușește să fie imparțial și didactic, avînd verva unui profesor care știe să explice cu umor distincții dificile. Un volum care face din epistemologie o disciplină suficient de atrăgătoare ca să fie gustată de literați.
Umorile adevărului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4583_a_5908]
-
anunțuri oficiale, cuvântări de răsunet, programe, listele guvernelor postdecembriste, ale membrilor de organizații civile și multe alte documente din cei unsprezece ani fierbinți. Și mai trebuie spus un lucru: autoarea e imparțială chiar dacă privește unele fapte, ce e drept, cu umor strecurat. Nu-și manifestă simpatii sau antipatii politice, e obiectivă, este istoric în sensul deplin al cuvântului.
Istorie vie by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4355_a_5680]
-
italiană devine definitorie. Hayley (Alison Pill) este tânăra provenită dintr-o familie conservatoare americană - care n-ar vota în viața ei cu Obama - care se îndrăgostește de un avocat fără de arginți, un italian filocomunist militant, frumos și total lipsit de umor, Michelangelo (Flavio Parenti), provenit din clasa de mijloc. Părinții lui Hayley, Jerry (Woody Allen) și Phyllis (Judy Davis), călătoresc spre Roma pentru a-și cunoaște ginerele și familia acestuia, o familie în cel mai pur stil italian, cu un excelent
Dragoste în stil italian by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4357_a_5682]
-
lume rurală deversând de patimi și cruzimi, file de corespondență, contextualizate și comentate succint (scrisori de la Perpessicius, Cioran, Miron Radu Paraschivescu, Al. Călinescu, Dumitru Radu Popa, Emil Brumaru, Dorin Tudoran ș.a., salutări din cărți poștale), dedicații insolite și pline de umor, însemnări diaristice, dialoguri și confesiuni. Dacă am extrage din buchetul materialului autobiografic câteva fire majore, ele ar fi: autoexilul parizian, iubirile și prieteniile, supraviețuirea ca scriitor. De altfel, Ilie Constantin se interoghează, nu o dată, asupra „meseriei de scriitor”, iar concepția
Privind înapoi, pentru înainte by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4364_a_5689]
-
cea mai bună a cărții, în care adulta dansează și bea, confesându-se, iar Traian, un partener ideal al confesiunilor, socotește că ar fi indicat să răspundă cu scheme de breakdance... Asistăm la scene diverse din viața comunistă povestite cu umor, mult umor și cu un soi de savoare retro. Adrian Chivu reușește performanța de-a păstra nealterat discursul și de a doza bine alternanțele realiste cu sugestiile fantastice. Cel care instaurează scenarii suprapuse este Mircea Mureșan. El se trădează prin
Comunismul light by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4368_a_5693]
-
bună a cărții, în care adulta dansează și bea, confesându-se, iar Traian, un partener ideal al confesiunilor, socotește că ar fi indicat să răspundă cu scheme de breakdance... Asistăm la scene diverse din viața comunistă povestite cu umor, mult umor și cu un soi de savoare retro. Adrian Chivu reușește performanța de-a păstra nealterat discursul și de a doza bine alternanțele realiste cu sugestiile fantastice. Cel care instaurează scenarii suprapuse este Mircea Mureșan. El se trădează prin imaginarul morbid
Comunismul light by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4368_a_5693]
-
strănut - minimal și beckettian, ridicate însă la gradul doi, care e unul ironic. Constantin Acosmei (n. 1972, Târgu Neamț) rămâne, până acum, autorul unui singur volum, poate și din cauza acestei formule „bazice”, minimale și pesimiste, presărate pe alocuri cu un umor negru, dar pigmentate cel mai adesea de o blazare în siajul bacovian (autor prezent deseori în intertextul poemelor, prin teme, secvențe, sintagme reluate): provincialismul sau dezolarea târgului de provincie, moartea, descompunerea materiei (a corpului, a gunoaielor din oraș), „marșul funebru
Punerea în paranteză a poeziei by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4370_a_5695]
-
zile, începând de joi, 27 februarie, Târgul Mărțișorului, unde povestea mărțișorului capătă o droaie de chipuri: de la bănuțul prins de șnur, la mărțișorul extraterestru. La Târgul Mărțișorului, organizat în perioada 27 februarie - 2 martie, mărțișoarele realizate cu creativitate, imaginație și umor, de artiști plastici, meșteri țărani și studenți așteaptă să le admirați și să le cumpărați. Oferta este de nerefuzat, întrucât mărțișoarele prezentate sunt tradiționale sau de oraș, de criză sau suprarealiste, vintage ori recycle, meșterite din lut, textile, lână, hârtie
Târgul Mărțișorului își deschide porțile pentru patru zile () [Corola-journal/Journalistic/43715_a_45040]
-
întrun pahar cu apă, dar fără să coloreze apa. O cerneală „simpatică”? Imposibil! Și Zbigniew începe să fure bomboane din magazine ca să-și îndulcească colegii, apoi devine băiat „de băieți”, își face loc cu coatele, cu pumnii, cu înjurătura, cu umorul. Lung e drumul spre o altă țară. Mergi, mergi și nu știi nicicând, nici dacă ajungi. Știu doar că pentru a doua generație de imigranți desțărarea, integrarea, identificarea, pot fi uneori la fel de dificile ca și pentru prima generație. O știu
Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/4386_a_5711]
-
80, și chiar mai devreme, mentorul cenaclului „Junimea”, pe care-l preluase în 1971 la Facultatea de Litere din București și care a avut o viață lungă, până în 1990. Aici, într-o atmosferă de emulație, pregătire teoretică excelentă și mult umor, s-au format prozatorii optzeciști - în frunte cu Mircea Nedelciu și Mircea Cărtărescu -, iar el a avut ideea și a făcut selecția și prezentarea autorilor volumului de proză colectiv Desant ’83 care i-a impus, practic, la modul ofensiv de
Pagini trăite de istorie literară by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4391_a_5716]
-
amuzament, cu amenitate și simpatie - îmbătrânesc și au un sfârșit, toate ambițiile, toate accidentele literare, toate scăpărările de neuitat ale acestor temperamente de excepție se sting în același final, al bătrâneții, bolii și morții. Dar efectele sunt dozate și discrete, umorul și melancolia se contrabalansează în această carte extraordinară: un autor elegant și empatic, un mare critic și istoric literar, învie o întreagă epocă postbelică, în portrete vii și replici savuroase. Raporturile lui cu autorii evocați sunt diverse, de la prietenie la
Pagini trăite de istorie literară by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4391_a_5716]
-
de Revoluția din Ungaria din 1956, cu ocazia căreia a devastat redacția ziarului de orientare comunistă „Adevărul”. Reputația lui Carmiggelt se datorează în special verticalității sale ideologice, dar și simțului ascuțit de observație, stilului ironic - dar niciodată răutăcios sau cinic -, umorului de situație și disciplinei cu care și-a susținut rubrica, Kronkel, din 1946 până în ultimul an de viață. Printre numeroasele premii care i-au fost decernate se numără și P.C. Hooftprijs, cea mai înaltă distincție literară neerlandeză. Într-o mică
Simon Carmiggelt - Despre ținerea unui discurs () [Corola-journal/Journalistic/4394_a_5719]
-
din anul următor, că prima are un destinatar nenumit („Dragă prietene”), iar a doua pe cineva numit Anghelescu („Dragă Anghelescu”). Ar putea fi una și aceeași persoană. Inedite sau nu, cele două scrisori îl exprimă în întregime pe Ghica, alternând umorul cu reflecțiile amare despre starea românilor, cu dezbinările lor și corupția, aspecte nu prea bine văzute, desigur, de puterile europene ale timpului: „E justiția nouă - celui drept și tare. Și își justifică felul de a acționa prin dezbinările noastre interne
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4395_a_5720]
-
Nelly Sachs (1997), Premiul Grizane Carvour (2000) sau Premiul Internațional Nonino (2011). Dans și vis (2004) este a doua parte a trilogiei Chipul tău, mâine - un proiect literar ambițios, ce amintește pe alocuri de jocul cerebral al lui Borges, de umorul negru al lui Pynchon și de lirismul meditativ al lui Proust. Volumul continuă povestea peripețiilor lui Jaime Deza, un expatriat spaniol care trăiește în prezent la Londra și lucrează ca analist în cadrul Serviciilor Secrete MI6, unde studiază și interpretează viețile
Javier Marías - Chipul tău, mîine. Dans și vis () [Corola-journal/Journalistic/5747_a_7072]
-
Arghezi. De unde se vede că ura, fără suportul ideii, naște monștri, chiar și la cei mai mari. Portretele și caracterizările critice pe care Aderca le schițează în introducerea ori în încheierea fiecărui interviu sunt adesea remarcabile, prin finețe și prin umor. Despre pudicul de modă veche Brătescu-Voinești, de exemplu, scrie: „Am plecat de la d-l Brătescu-Voinești cu o candoare în toate simțurile, ca după o baie de lumină. E poate singurul nostru autor care poate fi citit cu glas tare , în
„Mărturia unei generații“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5763_a_7088]
-
minori pe tabla de șah și, câteodată, poate deveni regină, adică poate face orice dorește însă întotdeauna în marginile unor reguli pre-existente. Preceptivii dozează ingenios concepția, excepția și intercepția pentru a avertiza, didactica lor mozaicată apelând cel mai adesea la umor și/sau ludic. Caragiale știa despre ce e vorba. Ioan Groșan este un specialist al rețetei. Parțial, Horia Gârbea, cu condiment fantasque. Ei sunt, pe urmele lui Budai-Deleanu, și perceptivi. Adică, au „priceput” spectacolul lumii, ca niște înțălepți, și dau
Forme „ceptive“ ale prozei contemporane by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/5780_a_7105]
-
redau căldura umană și o înțelegere superioară asupra rolului pe care urmează să-l performeze, cel istoric, de a conduce Anglia într-un război care le depășește în complexitate pe toate celelalte. Acest antrenament actoricesc îi mai redă lui Bertie umorul și îi face cunoștiință cu „publicul” său, poporul pe care-l va conduce, reprezentat de un australian care nici măcar nu are diplomă de medic și care-i devine până la urmă prieten. Dincolo de witicism, schimburile de replici reflectă și o punere
Jucându-l pe regele George al VI-lea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5787_a_7112]
-
avut și un Profesor particular, cum îi spuneam eu. Un om formidabil de la care am învățat mult și multe, care a rezistat treisperezece ani în cele mai cumplite închisori comuniste și care a rămas luminos. Senin, generos, tandru, plin de umor, deschis și nobil. L-am urmărit o perioadă îndelungată și nici nu am găsit răspunsul cum a putut Marcel Petrișor și alții ca el să nu se usuce, să nu se strice la suflet, la ochi, la suflet. A stat
Despre prietenie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5876_a_7201]
-
studenția lor, de la Teatrul din Oradea, de la Craiova, Tîrgu Mureș, Ploiești, Galați, de la Teatrul Mic, Bulandra, Comedie. Părea că nu a rămas nimic nerostit, nimic nepomenit. Nici umbră de oboseală pe chipul lor, în amintiri, în emoție, în tandrețe, în umorul fiecăruia atît de diferit. M-am retras din conversație minute bune și am privit prietenia lor. Voltele pe care le făceau printre detalii, cuvinte, situații, spectacole, frînturi de text, de povești, printre ironii și bancuri, printre lacrimi printre observații acute
Despre prietenie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5876_a_7201]
-
dimensiunile reduse (în comparație cu aproape toate cele treizeci de volume care le-au precedat), de lipsa unor trimiteri directe la biografia sau la personalitatea autorului și de absența unui narator-raisoneur cu o forță a verbului, o inteligență, o sensibilitate și un umor marcă înregistrată? Despre celelalte trei „nemeses” autorul declarase că sunt „cataclismice”: „Tu nu mori, dar toți ceilalți mor”. Acești „toți ceilalți” sunt alții, de la carte la carte, ca și cum autorul ar spune „nu sunt problemele mele sau ale sosiilor mele pe
O Nemesis, patru Nemeses by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5881_a_7206]
-
Boicescu, așa de lipsite de reținere, adevărate modele de șarjă anti-moralistică, nu se poate să nu dea de gândit celui care a citit Canonul cuconului Dinu Matraca, proza cea mai licențioasă iscălită de vreun scriitor până la Brătescu- Voinești, revelează și umorul la acest scriitor mai complex decât se crede; bonomia și acel haz câteodată chiar trist îl caracterizaseră încă de la începuturile sale literare. Avantajul de a-l reciti la intervale de decenii schimbă perspectiva mult mai mult decât aș fi crezut
Repetând unele lecturi by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5887_a_7212]
-
despre Cortázar, care m-au emoționat atât de mult, îl și defineau cel mai bine. Erau cele două extreme ale personalității sale. În particular, ca în trenul de Praga, reușea să seducă prin elocința sa, prin erudiția vioaie, memoria milimetrică, umorul periculos, prin tot ceea ce a făcut din el un mare intelectual, în sensul bun de odinioară. În public, în pofida reticenței de a nu se transforma într-un spectacol, își fascina auditoriul cu o prezență de neînlocuit care avea ceva supranatural
Gabriel García Márquez - N-am venit să țin un discurs () [Corola-journal/Journalistic/5528_a_6853]
-
fie călcat pe bătătură, nici de bărbați, nici de femei. Era, de cele mai multe ori, neașteptat. Conversația cu el era ținută în zigzag. Poetul era un erudit, dar era și un fin trișor... Dar o făcea admirabil. Mimica sa era impenetrabilă. Umorul englezesc... În tinerețe, afișa o ținută de gentleman. Iar spre bătrînețe, cînd puterile începeau să-l mai lase, dădea impresia unui lord ajuns într-un stadiu de decrepitudine, de cele mai multe ori trucată. Poetul juca la cacealma. Dacă, în perioada tinereții
Mihai Ursachi și enigmele receptării sale postume by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/5538_a_6863]