3,038 matches
-
mea. Frica trasează conturul acestei condiționări și indică libertății termenul prin opoziție cu care ea trebuie să se afirme, să iasă din condiția posibilității și să devină reală. Printre condiționările din mijlocul cărora se manifestă, ea trebuie să facă dovada unicității sale, să arate că este condiționare a necondiționării. Frica e cea care cheamă astfel libertatea, ca posibilitate a necondiționării, să se manifeste. Ea, ca realitate a condiționării, o cheamă pe aceasta cerându-i să o înfrângă. Abia prin această înfrângere
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
de om a oricui. Așadar, interesul național este cel care trebuie să fie elementul decisiv în luarea oricărei hotărîri politice, culturale sau educative. Astfel, în ochii lui Eminescu, ceea ce numea el "liberalismul american" (sau valorile umane occidentale) ar putea primejdui unicitatea caracterului etnic românesc și trebuie deci respins. Eminescu, cel mai mare poet al României, se născuse și el la Botoșani. Ca și Iorga, era de origine etnică neromânească, numele original al familiei fiind Eminovici, cu rădăcini polonezo-ucrainene, sîrbești, armene sau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nou-apărute În Franța, nici măcar Alsacia sau zona bascilor francezi nu au dat semne că vor să se desprindă de Paris, În ciuda identității lor istorice distincte. Numai În insula Corsica a apărut o mișcare separatistă, bazată pe un sentiment autentic de unicitate istorică și lingvistică și pe afirmația neplauzibilă că, detașându-se de Franța, insula ar Înflori. Dar, ca și ETA, naționaliștii corsicani, cu apetitul lor pentru violență (și răfuieli Între clanuri), nu au atras decât puțini adepți. Specificul Franței este că
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
spațiul în care o întreprindere (organizație) a ales să existe și din care ea intenționează să obțină veniturile și profiturile sale, incluzând toate aspectele socotite a fi importante (din mediul intern și extern) pentru viitorul organizației. Contextul are caracter de unicitate, deoarece fiecare organizație „prelucrează” mediul în mod specific în raport cu alegerile făcute de organizație, cu criteriile care au stat la baza acestor alegeri. „Unicitatea înseamnă că, deși, modelele generale de management strategic sunt valabile, este necesar, totdeauna, a considera relevanța unui
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
aspectele socotite a fi importante (din mediul intern și extern) pentru viitorul organizației. Contextul are caracter de unicitate, deoarece fiecare organizație „prelucrează” mediul în mod specific în raport cu alegerile făcute de organizație, cu criteriile care au stat la baza acestor alegeri. „Unicitatea înseamnă că, deși, modelele generale de management strategic sunt valabile, este necesar, totdeauna, a considera relevanța unui model particular pentru context particular și a alege cele mai relevante modele. Modelul general poate să ne ajute pentru a înțelege un context
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
și istorică, și duce fie la simpla acumulare de fapte, fie la stabilirea unor "legi" istorice foarte generalizate. Cea de a doua, tăgăduind că cercetarea literaturii ar fi o știință, proclamă caracterul personal al "înțelegerii" literare și "individualitatea" și chiar "unicitatea" fiecărei opere literare. Dar prin formularea ei extremă, soluția antiștiințifică prezintă primejdii evidente. Intuiția" personală poate duce la o "apreciere" pur emoțională, la un subiectivism fără rezerve. A sublinia "individualitatea" și chiar "unicitatea" fiecărei opere literare - deși reprezintă o reacție
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
al "înțelegerii" literare și "individualitatea" și chiar "unicitatea" fiecărei opere literare. Dar prin formularea ei extremă, soluția antiștiințifică prezintă primejdii evidente. Intuiția" personală poate duce la o "apreciere" pur emoțională, la un subiectivism fără rezerve. A sublinia "individualitatea" și chiar "unicitatea" fiecărei opere literare - deși reprezintă o reacție salutară împotriva generalizărilor pripite - înseamnă a uita că nici o operă literară nu poate fi pe de-a-ntregul "unică", pentru că în acest caz ar fi cu totul ininteligibilă. Este, desigur, adevărat că atât Hamlet
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
caracterul particular al poeziei, "textura" ei, caracterul ei concret.*10 Dar trebuie recunoscut că fiecare operă literară este în același timp și generală și particulară sau - poate mai exact - și individuală și generală. Căci individualitatea este altceva decât particularitatea și unicitatea completă.* 11 Ca orice ființă omenească, fiecare operă literară are caracteristicile ei individuale; dar are, de asemenea, însușiri comune cu alte opere literare, exact cum fiecare om are trăsături comune cu întreaga omenire, cu toți indivizii care aparțin aceluiași sex
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
de a se extinde pe direcția e-bussiness și ecommerce și de a construi și valorifica maximal relația producător-consumator. Se estimează că În acest nou secol cuvintele-cheie se vor concentra În noi concepte ale valorii de genul - autenticitate, frumusețe, emoție, spirit, unicitate, creativitate, armonie. Efectele societății informaționale pe care o traversăm la acest Început de mileniu se resimt și În domeniul industriei de textile și confecții. Fără Îndoială, schimbările și transformările se succed În acest domeniu cu o repeziciune impresionantă. Fiecare sezon
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
spre provocare: pentru a obține maximum de satisfacție din experimentarea propriei vieți individul Își permite dărâmarea stereotipurilor, sau Își rezervă plăcerea trăirii unei realități sublimate (dezvoltarea domeniului virtual, Încercarea de senzații tari). 5. Tendința de umanizare: dorința de autenticitate și unicitate solicită dezvoltarea empatiei pentru a Înțelege emoțiile și dorințele individului, cu scopul de a-i asigura bunăstarea. Acest ghid al mega-tendințelor furnizează date valoroase pentru dezvoltarea unor strategii de design, inovare, marketing valide și pentru industria de textile și confecții
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Această antinomie provoacă la nivelul individului două tipuri generale de comportament. I. Comportament de diferențiere și ieșire din masă prin care persoana se individualizează și caută să se definească și să se delimiteze de ceilalți afirmându-și și impunându-și unicitatea, „minunea naturii ce este”. Acest comportament are ca efectul fenomenul de personalizare și individualizare vizibil În criza de originalitate specifică adolescenței cu impact tot mai mare la diferite niveluri ale activității umane. Personalizarea este un fenomen psiho-social complex În creștere
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
individualizare vizibil În criza de originalitate specifică adolescenței cu impact tot mai mare la diferite niveluri ale activității umane. Personalizarea este un fenomen psiho-social complex În creștere, o cerință susținută de multiple Înțelesuri dintre care amintim: a. identitatea sinelui, a unicității sale exprimată prin căutarea unei structuri de material țesătură-unicat pentru haine sau purtarea bijuteriilor; b. valorizarea de către comunitate, anturaj, mediu profesional a contribuției individuale (exprimate sub forma insignelor, roba avocaților, a senatorilor etc); c. atribuirea și asumarea de roluri și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de modele noi de Îmbrăcăminte. Majoritatea participanților au elaborat mai mult modele de țesături și mai puțin modele de rochii, sacouri, pantaloni etc. așa cum s-a cerut inițial. Ca urmare testul a dezvoltat În final cele două sarcini. Tendința către unicitate și originalitate presupune să avem În vedere efectul Medici, o combinare și asociere a elementelor și motivelor din mai multe culturi și domenii de activitate. Ca urmare, personalizarea, efect direct al trebuinței de individuare, cere o combinatorică creativă care să
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Marea Britanie, etc și elevii care Își reprezintă uniforma ca o modalitate de Înregimentare și „poliția modei” (vezi Ziarul de Iași din 10.11.2006, pag. 3A) sau o taxă pe bugetul familiei, semnalează: a. criza dintre cele două tendințe individuare - unicitate, identitatea sinelui și integrarea În seria grupului de apartenență. Conform concepției lui Erik Erikson (fig.3) acest conflict este specific adolescenței sub forma crizei dintre identitatea Eu-lui și confuzia de roluri; b. lipsa comunicării Între cele două părți implicate direct
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
muncii se schimbă rapid dinamica cea mai importantă a succesului În afaceri este legată de factorul uman, de managementul creativității lui. Autorii citați (2007, p. 190) apreciază că „oamenii creativi pot ptoduce acea scânteie ce marchează diferența, valoarea adăugată și unicitatea care reprezintă cheia avantajului de durată În afaceri”. Cultivarea creativității și dezvoltarea comportamentelor creatoare este cerută de caracteristicile lumii În care lucrează organizațiile. Într-o lume În care organizațiile și indivizii au acces la aceleași fluxuri de informații și de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
producătoare iar depășirea ei aduce schimbare atăt la nivelul resursei umane, al produsului și promovării acestuia, cât și la nivelul consumatorului. Consumatorul are la rândul său de rezolvat conflictul Între nevoia lui de apartenență și identificare și nevoia lui de unicitate și diferențiere, Între nevoia de exprimare prin trăsături intrinseci de personalitate și nevoia de a se manifesta cât mai expresiv În plan social prin obișnuințe de consum. Pentru a surprinde mecanismele dinamicii societății actuale din perspectiva productivității și a comportamentului
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
la fiecare din dimensiunile menționate se pot distinge o serie de tendințe dezvoltate la nivel mondial cu privire la comportamentul consumatorului În dinamica pieței de textile și confecții: În funcție de tipul de cultură, individualist sau colectivist, societățile se manifestă permeabil la schimbare, inovație, unicitate și personalizare În exprimările vestimentare, sau rezervat față de originalitate, deschis la similitudine și co-Împărtășire a elementelor de identitate vestimentară. Chiar și În țările foste comuniste, sau cu tip de cultură colectivistă se Întrevede tendința de depășire a granițelor convenționalului și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
profesional, adoptându-i obiceiurile, ritualurile, Însemnele, apare pregnant și comportamentul de diferențiere și ieșire din masă prin care persoana se individualizează și caută să se definească și să se delimiteze de ceilalți. Se conturează tendința de afirmare și impunere a unicității individului. Acest comportament are ca efect fenomenul de personalizare și individualizare vizibil În criza de originalitate specifică adolescenței cu impact tot mai mare la diferite niveluri ale activității umane. Managementul imaginii de sine și consolidarea unui statut social și profesional
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
nu este acaparatoare, Înrobitoare, spațiul iubirii nu este absolutul, ci doar „o bună bucată de...” din obișnuitul existențial. În viziunea poetului modern, comicul, deși limitat, există ca spațiu necesar și iubirii. Dematerializarea iubirii este necesară pentru a-i da totuși unicitate acestei povești ce spune ceva despre drumul ce va fi parcurs. Pământul, cerul, luna nu se oferă În totalitate, dar sunt spații ale contemplației, unde sufletul se poate elibera. Iarba, lacul, copacul, elementele simbolice ale unui decor cunoscut, pentru cei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
fost odată ca-n povești A fost ca niciodată". Din rude mari Împărătești O prea frumoasă fată...” Cadrul abstract este umanizat. Portretul fetei de Împărat, se realizează prin superlativul absolut de esență populară. „O prea frumoasă fată” pune În lumină unicitatea ei terestră. Ea reprezintă spațiul terestru, dar comparațiile: „Cum e Fecioara Între sfinți/ Și luna Între stele" o pun Într-o stare duală, de puritate dar și de predispoziție spre lumea astrelor. Primele șapte strofe ale primei părți se constituie
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
locul lui, dar În aceste situații, poetul a ales acele adjective cu valoare de epitet: „Cobori În jos luceafăr blând...” „Și din adânc necunoscut...” „Cu păr de aur moale...” „Un mort frumos cu ochii vii...” „O prea frumoasă fată...” evidențiază unicitatea fetei de Împărat, cu un alt Înțeles decât cel din basmul „Fata În grădina de aur”. Superlativul din ultimul vers al primei strofe o detașează pe fata de Împărat de lumea pământeană, plasând-o Într-un spațiu aflat În imediata
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
rafinate și diversificate. Astfel, De Singly și colaboratorii săi (1998, pp. 182-196) prezintă patru tipuri de analiză de conținut, diferențiate în funcție de unitatea de analiză pentru care se optează: -Analiza per interviu are ca premisă singularitatea fiecărei opțiuni individuale și valorizează unicitatea punctelor de vedere. -Analiza tematică permite o analiză transversală a tuturor interviurilor individuale și surprinderea unor structuri comune ale discursului (temele). -Analiza propozițională a discursului presupune aplicarea unor procedee specifice: împărțirea textului în propoziții (logice), identificarea referenților Tipul de analiză
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
mai exact opiniile, percepțiile și atitudinile participanților. Interpretarea rezultatelor presupune precizarea cadrului teoretic de raportare și o argumentare consistentă a opțiunilor, fără a exagera în generalizări. Avantajele anchetei realizate prin intermediul interviului constau în surprinderea complementară a notelor comune și a unicității discursurilor, în evidențierea unor motive care stau la baza unor opinii sau atitudini. De asemenea, interacțiunea intervievat intervievator și posibilitatea acestuia din urmă de a adapta ghidul de interviu constituie un avantaj în măsura în care conduce la obținerea unor date relevante. Pe
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cauzată de emergența naționalismului romantic, în special sub influența lui Johann Gottfried Herder. Națiunea ca "popor suveran" și-a schimbat pentru ultima dată sensul în "popor unic" (Greenfeld, 1992, p. 8). Acest ultim sens herderian, al națiunii ca expresie a unicității ireductibile a unei culturi posedată de un Volkgeist, a fost diseminat în spațiul central și sud-est european, generând frecventele forme de naționalisme particulariste bazate pe ideile purității etnice și omogenității cultural-lingvistice. Schematic, "tiparul zigzagat al schimbării semantice" (Greenfeld, 1992, p.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
au adus contribuția, de-a lungul timpului, generații succesive de cărturari subjugați intelectual, înstăpâniți politic și posedați sentimental de ideea națională. Această tradiție națională românească, în care se împletesc tramele mesianismului național, a permanenței etnice și destinului istoric românesc, a unicității și specificului autohton, își dobândește desăvârșirea stilistică în opera poetului-filosof Lucian Blaga. În timp ce Emil Cioran nu vede o altă modalitate de a intra în Istorie (cu majusculă) decât prin brutalitatea violentă a războiului, Blaga găsește "salvarea prin stil" (Durandin, 1998
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]