3,203 matches
-
douăzeci de ani. Am Încercat să dau de el, să-i urez la mulți ani. N-am reușit. Oricum, nu cred că i-ar fi făcut plăcere. Știi, are cam aceleași concepții ca ale tale. — La mulți ani este o urare tristă. — Primii treizeci după ce s-a născut au fost nemaipomeniți. Mama lui a murit la naștere, iar asta, așa cum se-ntâmplă, ne-a apropiat. Era Însă un copil făcut la bătrânețe și mereu am fost obsedat de ideea c-o să
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
lui Scept, să vadă Încotro am luat-o, Îi strigă coțcarul de Barra lui Logon. Vreau să mă gândesc la el cum se dă cu curul de pământ, tot uitându-se ca prostul după noi. Logon râse și ne făcu urarea de noroc cu pumnii strânși. Am pornit pe Marea cea mare din care izvora un frig Într-atât de tăios Încât ne făcu pe toți să ne Înfășăm În blănuri groase. Ne dădurăm pe mâinile celor din neamurile lui Barra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
după cum voia el, dar nu-mi dădeam seama ce trebuia să rostesc. Am privit la Logon, dar era și el la fel de uluit. - Văd că trebuie să-ți răspund cumva la fel, dar nu știu cum, am recunoscut. Iar Gupal: - Fă-mi o urare. Urare. Să-i spun ceva de bine. Ceva care să-i placă numai pentru că i-o zic. Ceva numai din vorbe. - Să nu te calce Gerul cel Greu, am zis. Oamenii lui prinseră să mormăie, În timp ce fața lui Gupal se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
voia el, dar nu-mi dădeam seama ce trebuia să rostesc. Am privit la Logon, dar era și el la fel de uluit. - Văd că trebuie să-ți răspund cumva la fel, dar nu știu cum, am recunoscut. Iar Gupal: - Fă-mi o urare. Urare. Să-i spun ceva de bine. Ceva care să-i placă numai pentru că i-o zic. Ceva numai din vorbe. - Să nu te calce Gerul cel Greu, am zis. Oamenii lui prinseră să mormăie, În timp ce fața lui Gupal se lățea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
-mă să nu mă dau de gol În fața lui Gupal. Drept răspuns, m-am trezit că Îi zâmbesc În același fel: fața mea zâmbea, dar fără gând de zâmbet, ci doar pentru că asta aștepta Gupal. - N-am mai auzit asemenea urare, reluă el, dar tare mult ne-am bucura dacă nu ne-ar călca Gerul cel Greu. Crezi că s-ar putea să scăpăm? Cum să scape? Nimeni n-avea să scape de Gerul Cel Greu, dar m-am trezit cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
țintă la mine, așteptând răspunsul. - Cine a mai auzit ca Gerul cel Greu să ierte vreun sat? Iarna trecută, care parcă nu se mai termina, nu ne-a iertat deloc. - Dupna, ridică Gupal glasul. Krog ne-a făcut doar o urare. - Asta-i urare? Ce, ne crede proști? - Tu nu ești prost, i-am răspuns. Dar nu știi să vorbești precum Vindecătorul tău. Nici eu nu știu să vorbesc ca el, dar tot nu-mi dau drumul la gură ca tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
așteptând răspunsul. - Cine a mai auzit ca Gerul cel Greu să ierte vreun sat? Iarna trecută, care parcă nu se mai termina, nu ne-a iertat deloc. - Dupna, ridică Gupal glasul. Krog ne-a făcut doar o urare. - Asta-i urare? Ce, ne crede proști? - Tu nu ești prost, i-am răspuns. Dar nu știi să vorbești precum Vindecătorul tău. Nici eu nu știu să vorbesc ca el, dar tot nu-mi dau drumul la gură ca tine. Dupna scoase un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Nu-ți ajungea unul, stăpân al vorbei? Uite că ai doi: biata fată frumoasă a ieșit prima, iar zvăpăiatul de băiat vânjos a strigat de mi-a Înghețat sângele. Mi-am dat seama că și asta era un fel de urare. M-am apropiat de Nunatuk. Zâmbea În felul acela al ei, pe care-l deprinsese de când rămăsese grea. - Sunt Întregi? Întrebă. - Da’ tu cum ai vrea? se răsti bătrâna. Sunt Întregi și zdraveni, ca și tine. Ca și ucigașul ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Și vorba a rămas și probabil va rămâne, deși unii nu știu de unde provine și chiar de ce „rămâne ca în tren". Și dacă tot este vorba de vorbe rămase în amintirea colectivă, nu aș putea încheia fără a aminti o urare mult îndrăgită de iubitul nostru conducător de la Cotroceni când cară vârtos paharele la gură. Cică ar zice la fiecare pahar: „Hai noroc, și ce-o zis Gheorghe!". Dar ce-o fi spus Gheorghe ăla? Văd că iar v-am prins
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
praf și pulbere și ne ucide din fașă toate speranțele de mai bine, că salvarea noastră este numai și numai în luminosul partid PD-L, condus ferm de marele cârmaci, Traian Băsescu. Până atunci, nu am decât să închei cu urarea actuală a Realității TV: „Să ne trăiască și să ne moară toți politicienii". Chinezarii cu spini și cuie Fredonez și eu câteodată, prin sufrageria și chiar prin baia personală, un cântecel plin ochi cu dor de ducă spre cele zări
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
și de poveștile lui, este frecventă și oficial acceptată. În fond omul Înhumat În goapa comună nu-și pierde numele, ci Îl ia cu el sau Îl trimite acasă. „Veni-ți-ar numele“, expresie populară echivalentă cu un blestem, o urare de moarte de fapt, traduce tocmai realitatea că mai degrabă există nume fără eroi decât eroi fără nume. Organizarea militară a unei societăți este, cel puțin formal, Împotriva acestui gen de separare a numelui de persoană cu ocazia morții. Așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
pe care mi l-ați făcut de atâtea ori. Vă rog acum să acceptați și dumneavoastră unul din partea mea. Nu mi-ați mai răspuns la scrisori din luna decembrie a anului trecut, adică de când ne-am trimis unul altuia respectivele urări de Anul Nou, plugușoarele! Să cred eu că de acum Încolo nu ne vom mai scrie decât o dată pe an, de plugușor? Permiteți-mi atunci să vă spun că, Înainte de a renunța la vechea mea direcție de „cercetare“ și o dată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
de pe lângă București. Nu, pe acolo Încă nu-i așa frig, doar când bate vântul, uneori. Nu, nu e Încă vacanță, dar el, Grințu, se simte prost, ceva cu nervii, și-a luat un concediu medical de două săptămâni. Mulțumi pentru urările de sănătate. Înainte de a pleca la treburile ei, stareța Îl mai Întrebă dacă nu-i e foame și dacă nu vrea niște lapte acru. El mulțumi politicos și spuse că iese să facă o plimbare prin sat. Se Întunecase. Apucă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
mă îndreptățește să afirm că pastelul este cheia de boltă a liricii poetei. Vera Crăciun adulmecă, simte plurisenzorial și rezultatul acestor senzații se transpune în percepții și reprezentări transfigurate metaforic, aș cum vă puteți convinge lecturând poezii ca: „Zi toridă”, „Urări de primăvară”, „Început de toamnă”, „Zi de vară” și nu numai. De asemenea, nu pot trece sub tăcere bucuria zâmbetului de copil pe care poeta îl simte din plin și căruia, din preaplinul sufletului său, îi oferă versuri de o
Aproape de cer by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Imaginative/318_a_544]
-
cândva. Dar nu vrea să vorbească despre un „capitol închis” al vieții ei. 2 octombrie 2006 Deschiderea noului an academic, la Universitatea unde lucrez. După cuvântul de început al rectorului urmează o scurtă slujbă religioasă, decernarea premiilor pentru anul anterior, urările din final. După care se merge în sala de curs. Eu nu am astăzi nici curs, nici seminar. Schimb câteva impresii cu colegii, urc în birou, scot din servietă caietul lui P.H.Lippa și reiau lectura. Sunt pagini în care
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
de pe banca din fața porții scoțându-și cușmele. Moș Carpen a deschis vorba: Să trăiești, Gruia, băiatul moșului, și bine ai venit înapoi în sat! Și nu oricum, ci ca doftor! Bine v-am găsit, oameni buni, și îți mulțumesc pentru urare, moș Carpen. Să vă trăiască feciorul, Toadere și Marandă, și să fie la fel ca voi - a încheiat vorba moșul... Mulțămim frumos pentru vorbele aiestea și grijă să nu duceți, fiindcă știm ce am crescut! - a răspuns Toaibă bombându-și
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
aceea toți ai familiei ne aflam În casa părinților, chemați de tata, eram bucuroși de această „convocare” pentru noi și pentru bucuria pe care știam că i-o facem, dar după cele douăsprezece bătăi de pendulă de la miezul nopții, după urările și Îmbrățișările ce urmară, tata, aflat pe scaunul din capul mesei, după o oarecare pauză, vorbi liniștit: - V-am chemat pe toți, ca să vă spun că anul acesta vă părăsesc... Era vocea lui de totdeauna. Rosti diagnosticul - denumirea unei Îngrozitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
peste cap, nu și-a revenit nici acum. Ne sărutarăm din nou, - spuse că rămîne cu mine, dar la ziuă, cînd mă trezii, nu mai era. 9. Ne aflam În plină primăvară, copacii Înverziseră. Deschizînd fereastra dinspre curte, mă Întîmpină urarea de „bună dimineața” a domnului Pavel care trebăluia la micile lui răsaduri cu flori, de-a lungul gardului din față. Parcă aud, deodată, lătratul lui Rex, o Înșelare, el a murit de mult, simple iluzii care ne cercetează din cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
ci, urcînd În platouri În mireasma aerului tare al semețelor conifere străjuind miracole de iarbă, totul Într-un timp irealizabil, fie coborînd În semicercuri unduioase imaginînd hamacuri de odihnă. În aceeași zi răspunsei scrisorii ce conținea În final și cîteva urări pentru mine. Doamna Pavel umplu două pagini mărturisindu-și nostalgii regăsite după vremuri cînd domnul Davidsohn Îi deschidea ușa casei zîmbind. Îi auzea glasul În prag: „Să nu vă plîngeți niciodată pentru că totdeauna poate fi și mai rău. Dumnezeu nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
scris într-o „Istorie a presei bârlădene”, Editura Moldova, 2004, și PIM, 2007, reaminte sc d oar ceva din ceea ce a publicat Vladimir Cazacu: epigrame și poezia „Hivernale” în „Păreri Tutovene” nr.117 din 2 5 de cembrie 1947; poezia „Urări pentru anul 1948” și articolul „Un intelectual legat de mase” în nr.120 din 24 ianuarie 1948; un duel epigramistic Vladimir Cazacu - Gh. Candel în nr. 122 din 17 februarie 1948: la rubrica „Avânturi culturale” din 16 aprilie 1948 Vl
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Lefter, Dumitru Apostolache, Vasile Turculesc u, N elu Zugravu, Vasile Fetescu, Ioan Petru, Mihai Apostu, Cleopatra-Mercedes Crețu, Ioan Baciu, Const. Țintea, Ion Diaconu, Ioan MâcleaVetrișanu, Gheorghe Gherghe, Maria Coman, Leonard Ciureanu, Radu Simona, Grosu Dorinel... Dv., revistei și tuturor colaboratorilor urarea mea: La mulți ani și să avem sănătate! Siret - Freamătul Literar - 75 ani de activitate „Domnului Ion N.Oprea, un mare prieten al Bucovinei, din partea redacției Freamătul Literar, revistă de literatură, știință și artă a Liceului Lațcu Vodă din Siret
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
mai ales pentru că venea din partea unei femei din orașul nos tru: „Mai multe femei din Bârlad, adânc impresionate de mișcarea voastră patriotică și plină de entuziasm, m-au însărcinat pe mine de a vă trimite din partea noa stră a tuturor, urările cele mai călduroase pentru izbânda mărețului vostru ideal. „Femeia română e mândră că tinerimea noastră universitară e în fruntea tuturor mișcărilor mari și înalte. Ar fi de dorit totuși ca tineretul cult și inteligent să nu uite jugul economic și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
dreptul țin filtrul de cafea.înainte să-ți completez asigurarea, te felicit pentru alegerea firmei noastre. Vei avea numai de câștigat. Roagă te să ai un accident major și vei avea mașină nouă, fericitule! Și Cel de Sus a auzit urarea. Și a răspuns chemării. Bună dimineața. ‘Nă. Am revenit. Știți? Sâmbătă seara am avut un impact prin coliziune. Vinovatul era, ca și mine, asiguratul dumneavoastră. Ne-a pus Dumnezeu mâna în cap. Că de aia am și bandaj. Am totul
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
scăpat de soacră care a plecat cu tot cu fiică-sa, că de aia nici nu mai am celular. Pfiu! Uite că scrie aici că trebuie să mă grăbesc.Pa și poftim pentru ascultătorii dumneavoastră această pungă cu semințe de cactus și urările noastre de aho !... Ah !, o văd pe doamna domnișoară purtătoare de cuvânt a apelor fără de care nu se poate. Apa e viață, cum spunea omonimul meu grec cu care m-am văzut în Ohaio. Pa. Trebuie să plec ! Au adus
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
altfel nu-L lăsa nici dracu’ să intre În acest loc binecuvîntat paradis de liniște sfînt locaș În care slujba a fost oficiată de Înalt Prea Sfințitul Gherasim ce tocmai terminase de scris o carte extrem de importantă despre mînăstire, felicitări urări șampanie, apoi țuică fiartă și vin fiert la momentul oportun, cînd l-am călcat cu putere pe mire pe picior, cu dreptul, cu sandaua fină, așa cum se și aștepta toată lumea cu răsuflarea tăiată din uvulă, Mariana Meleșcanu pierzîndu-și pînă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]