4,445 matches
-
Dumnezeu vorbește de mai multe săptămîni prin reviste Încercînd să lămurească lumea „că a slujit utopia și a avut revelații”, nu știe de ce Îl somează unii să-și facă mea culpa, tocmai acum, „cînd ne-am eliberat și noi de utopie și respirăm fără masca aceea de gaz”. Uite, săracul, cum stătea cu masca de gaze pe figură și Își imagina că așa arată Dumnezeu. Miercuri, alt utopic, lector univ. Ilie Bădicuț, vorbește de „gustul amar pe care i l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
care se Îndoapă cu imagini horror. „SÎnteți niște porci”, exclamă eroina bună la un moment dat. Perfect de acord. Numai că asta-i tot. Amélie are Însă nevoie de zeci și zeci de pagini pentru afirmație. Construiește o parabolă, o utopie, o ucronie, o ceva care pune omul de rînd (fără excepție dobitoc) pe gînduri. Totul este fals, rău construit, leșinat. Subiectul: niște organizatori TV inventează o emisiune ce devine curînd extrem de populară, În care indivizii, după ce sînt luați de pe stradă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cât de greu e să te obișnuiești cu un lucru pe care natura ta nu-l acceptă? E bine să te poți adapa ușor oricăror condiții, dar câți reușesc fără să se tulbure foarte mult pe ei înșiși? Unde sunt utopiile fiecăruia, fantasmele tinereților, puse la păstrare între foi de memorie, ca niște ierburi sau flori strânse pentru școlăreștile ore de botanică pe care le descoperi în ceasurile de neodihnă ale pensiei în de mult uitate, prăfuite și arse de vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
adaptat, n-au făcut nimic altceva decât să se adaptaze. N-a făcut și ea la fel din nevoia de supraviețuire? Cum ar fi putut răzbate, cel puțin într-o vreme, dacă nu se adapta și dacă nu renunța la utopiile tinereților ei? Credea că o să învingă și o să fie o excepție și poate o vor urma și alte femei. A revoltat-o când era copilă - dar și mai târziu - viața monotonă, cu etape foarte clare și scârboase, hărăzită unei femei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
un volum colectiv despre Europeanisation and political parties, decembrie 2004. David Bell și Eric Shaw (ed.), "What's Left? The Left in Europe Today", ediție specială a Parliamentary Affairs, vol. 56, nr. 1, 2003. Alain Bergounioux și Gérard Grunberg, L'utopie à l'épreuve: le socialisme européen au XXe siècle, Fallois, Paris, 1996. Vernan Bogdanor, "The European Union, the Political Class, and the People", în Jack Hayward (ed.), Elitism, Populism and European Politics, Oxford University Press, Londra, 1996, pp. 101-120. Elizabeth
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
La Gauche face aux mutations en Europe, Éditions de l'Université de Bruxelles, Bruxelles, 1993; Mario Telò (ed.), De la nation à l'Europe. Paradoxes et dilemmes de la social-démocratie, Bruylant, Bruxelles, 1993; Pascal Delwit, op. cit.; Alain Bergounioux și Gérard Grunberg, L'utopie à l'épreuve: le socialisme européen au XXe siècle, Fallois, Paris, 1996; Marc Lazar, op. cit.; Gerassimos Moschonas, In the Name of Social Democraty. The Great Transformation, 1945 to the Present, Verso, Londra/ New York, 2002; David Bell și Eric Shaw (ed.
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
fapt bunul. Posesia este mijlocul indispensabil fiecărui proprietar pentru a realiza scopul său, adică utilizarea economică a proprietății sale. Orice proprietar trebuie să aibă posibilitatea materială de a se folosi de dreptul său. În caz contrar, proprietatea rămâne o simplă utopie. (vezi Legea 18/91 privind fondul funciar) b) folosința (ius fruendi) acea prerogativă în temeiul căreia proprietarul poate întrebuința bunul în interesul său, percepându-i fructele (naturale, civile și industriale): - naturale se produc independent de voința omului; - industriale presupun intervenția
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
până în secolul al XVII-lea și-au imaginat în câteva romane, viitoare organizări sociale construite rațional, bazate pe spiritul de socializare. Între aceste romane care au precedat apariției concepțiilor moderne privind cooperația și primelor realizări practice de întreprinderi cooperatiste amintim: "Utopia" lui Thomas Morus și romanul "Noua Atlantis" al lui Bacon. O contribuție importantă la formarea ideologiei cooperatiste și la stabilirea principiilor care au stat la baza cooperației actuale au avut-o precursorii ideii cooperatiste, între care se detașează ca importanță
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
care îl dezmem brase. Iar viața lui de acum înainte era o carte cu file albe, pe care o răsfoia în van. Minunata lui idee despre sine, că este invin cibil și etern, se dovedise a fi fost o jalnică utopie. O uto pie de care nu se putuse agăța nicicum în instopabila lui cădere. Merse înspre mare, atras de zvâcnetele ei. Dar valurile nu se zăreau, se zărea doar spuma albă licărind ici și colo, în ritmul zvâcnetelor regulate ale
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
culca, noaptea târziu, ultimul gest reflex era să-și pună la îndemână cârjele. Cârjele erau simbolul perfect pentru ce era el acum: un nimeni. Minunata lui idee despre sine, că este invincibil și etern, fusese în mod evident o jalnică utopie. O utopie de care nu se putuse agăța nicicum în instopabila lui cădere. Acum se agăța cu disperare nu de o utopie, ci de niște bețe amărâte care să-l mențină într-o poziție bipedă și să-i redea statutul
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
târziu, ultimul gest reflex era să-și pună la îndemână cârjele. Cârjele erau simbolul perfect pentru ce era el acum: un nimeni. Minunata lui idee despre sine, că este invincibil și etern, fusese în mod evident o jalnică utopie. O utopie de care nu se putuse agăța nicicum în instopabila lui cădere. Acum se agăța cu disperare nu de o utopie, ci de niște bețe amărâte care să-l mențină într-o poziție bipedă și să-i redea statutul de om
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
un nimeni. Minunata lui idee despre sine, că este invincibil și etern, fusese în mod evident o jalnică utopie. O utopie de care nu se putuse agăța nicicum în instopabila lui cădere. Acum se agăța cu disperare nu de o utopie, ci de niște bețe amărâte care să-l mențină într-o poziție bipedă și să-i redea statutul de om. Cârjele îi aminteau mereu că, în credința lui stupidă că este invincibil și etern și că se poate înfrupta fără
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
vadă singur suferința imensă, inutilitatea și mai ales, dincolo de orice manifestare propagandistică, lipsa unor învingători reali într-un război. Aceasta va fi piatra de încercare a umanității în viitor. Spiritul luminat deasupra instinctelor. Eliberată de tenebre, omenirea intră în lumină. Utopie? Poate, dar cu siguranță o aspirație care de fapt nu a dispărut niciodată. Hitler este cel mai bun exemplu că lumea trebuie să descopere valoarea creației și nu regresul distrugerii. Un avion vâjâie pe cer și deși Marius îl caută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
integrarea deplină, dar mai mult decât „Parteneriatul pentru Pace”. Ar fi, în esență, o garanție de securitate. Lumea după căderea zidului de la Berlin arată altfel, dar nu și „socotelile” celor puternici. Ieșirea de sub autoritatea Kremlinului nu înseamnă decât emancipare de utopiile comunismului leninist și o oarecare slăbire a presiunii militare a Rusiei, confruntată în interior cu tensiuni insurmontabile. Pe plan economic și logistic, Rusia constituie încă un potențial de care ar trebui să se țină cont. Problema cea mai gravă este
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
mă aflam cu el la tata - uite ce iese, - ești judecător - ni se pregătește o societate ipocrită, bazată pe ură și crimă, pe Înfricoșare, avînd ca rezultat sărăcirea maselor și Îmbuibarea păturii conducătoare, asta peste tot, În toate țările. O utopie, sau o Înșelare. Oricum, continuă el, se dovedește că oamenii nu-s capabili să creeze raiul. O teorie neaplicabilă În practică pentru că ignoră natura umană, cei ajunși la putere uită de unde-au plecat, și devin corupți și corupători, se golesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
lui Alexandru Busuioceanu; în timp ce, pe meleagurile noastre, la Dunărea de Jos, ea a rodit luxuriant, împlîntată în orațiile care deschid anul și ciclurile lui statornice, inaugural proteguite de "bădica Traian". Dacă mai degrabă ne intrigă paradoxul constituit de o întreagă "utopie getică", de regăsit în tradiții respectabile, pînă la Alfonso el Sabio, - paradoxul confuziei dintre Geții autohtoniei noastre și Goții din Plămada Evului Mediu hispanic -, în schimb, pentru noi "dreptatea lui Traian" rămîne altfel presantă, - mai mult decît o aluzie iconografică
Roma Embleme și principii by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/8343_a_9668]
-
un vis. Nu o iluzie! Nu începe iar cu cearta! Mai am voie să visez un pic? Ce zici? E pur și simplu ridicolă gelozia asta a ta față de toate și nimic. Cât de săraci am rămâne fără imaginar și utopie! Atunci n-aș mai avea voie să dau drumul creionului să tragă trei curbe pe hârtia albă. Atunci artei nu i-ar mai fi permis să spună decât da și iar da. Te rog, Ilsebill, fii și tu, măcar o dată
Günter Grass by Corneliu Papadopol () [Corola-journal/Journalistic/8688_a_10013]
-
consecințele acesteia pentru regimurile comuniste. Richard Lowenthal (1970) afirma că imperativele progresului economic cereau abandonarea politicilor dogmatice marxist-leniniste și adoptarea de strategii de dezvoltare în concordanță cu modernizarea în sens occidental. Schimbarea de paradigmă a fost descrisă drept una "de la utopie la dezvoltare". Dezvoltarea socio-economică a fost uneori interpretată ca întărind regimurile comuniste, prin ridicarea standardului de viață al supușilor și prin încurajarea liberalizării în cadrul regimurilor cu partid unic (vezi de exemplu Cohen, 1985; Lewin, 1991). În Ungaria, "comunis-mul-gulaș" a fost
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
1968. "The Remaking of the German Party System", Polity, 1, 1, 87-113. Lomax, Bill, 1995. "Impediments to Democratization in Post-Communist East-Central Europe". In Gordon Wightman, ed., Party Formation in East-Central Europe. Aldershot: Edward Elgar, 179-201. Lowenthal, Richard, 1970. "Development versus Utopia in Communist Policy". In Chalmers Johnson, ed., Change in Communist Systems. Palo Alto: Stanford University Press. McDonagh, Peter, Barnes, S. H., and Lopez Pina, Antonio, 1994. "The Nature of Political Support and Legitimacy in Spain", Comparative Political Studies, 27, 3
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
viața noastră internă. Nu e vorba, internaționaliștii din Germania, Franța și Anglia sânt prieteni buni și personali cu d. C. A. Rosetti, cu d. Brătianu, dar ideile politice profesate de cosmopoliții apuseni sânt pentru stadiul de dezvoltare în care trăim, utopii în care nu cred nici cei ce le profesează la noi. Religia, cu credințele ei fericite, care stabilea în mod dogmatic toate răspunsurile la întrebările cele mari ce preocupă o minte omenească, a suferit grele lovituri, însă numai negative - din partea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
anumită măsură, uneori decisivă, dar alteori nu, îi determină conștiința). Determinismul nu e o noutate în filozofie. Nou la Marx este faptul că asemeni lui Rousseau el trage din analiza sa concluzii politice revoluționare. Programul său însă e o imensă utopie. El a numit Anglia ca locul de pe pământ de unde va izbucni revoluția proletară, ignorând, tocmai el, condițiile istorice și sociale în care trăiește proletarul englez, și anume într-un imperiu, într-o țară liberală, cu o mică-burghezie numeroasă, care n-
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
a devenit proletară fiindcă în acel timp nu exista în lume o altă teorie revoluționară mai eficace și mai utopică pe care rușii să și-o însușească. Și-au însușit-o pe-a lui Marx, fiindcă într-adevăr frumoasa lui utopie putea seduce masele și le putea atrage în luptă. Acum, întrebarea care se pune unui om de cultură: poate el să pomenească numele lui Marx fără ca asta să nu însemne adeziune? Nu la marxism, ceea ce ar fi intelectualmente firesc, ci
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
adică împotriva mitului eficienței particulare) și mai ales nu înțelegea că înlăturarea lui, chiar fizică, însemna înlăturarea unui simbol, cel al exploatării omului de către om: patronul, el era acel simbol! Asta înseamnă, zicea el, continuarea în politică și economie a utopiei filozofice. Marxismul e o utopie ca oricare alta, socialismul însă e un vis vechi al oamenilor, care e, dacă stăm să ne gândim bine, un vis al concordiei... Lupta de clasă trebuie să înceteze, și nu cum zice Stalin, că
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și mai ales nu înțelegea că înlăturarea lui, chiar fizică, însemna înlăturarea unui simbol, cel al exploatării omului de către om: patronul, el era acel simbol! Asta înseamnă, zicea el, continuarea în politică și economie a utopiei filozofice. Marxismul e o utopie ca oricare alta, socialismul însă e un vis vechi al oamenilor, care e, dacă stăm să ne gândim bine, un vis al concordiei... Lupta de clasă trebuie să înceteze, și nu cum zice Stalin, că trebuie să fie "ascuțită". Avea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
un moment de eclipsă. „Republica literelor” capătă aspecte noi. A devenit o stare de spirit și o ideologie militantă. Este o mare ambiguitate de idei și semnificații ideologico -politico-sociale-literare. Mitul „cetății ideale” revine în plină mentalitate utopică iluministă. Unde încetează utopia politică și unde începe cea literară este greu de spus. Marele principiu este libertatea. Aspectele practice imediate ale acestei ideologii se văd imediat: comunicarea și difuzarea literelor și literaturii pe scară tot mai largă, cosmopolitismul. Pentru prima dată ideea de
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]