3,596 matches
-
În continuarea satului Ruși-Ciutea se află satul Siretu, fost "Fundu lui Bogdan".. Despre întemeierea acestui sat există o legendă. Se spune ca Bogdan, fiul lui Ștefan cel Mare, plecat fiind la o vânătoare, s-a rătăcit în desișul luncii de la vărsarea Bistriței în Siret. De atunci acest loc a căpătat denumirea de Fundu lui Bogdan, denumire ce s-a păstrat până în 1969, cănd satul a primit denumirea de Siretu. În prezent această localitate numără 438 locuitori. Planul pământurilor locuitorești și proprietăți
Comuna Letea Veche, Bacău () [Corola-website/Science/300679_a_302008]
-
Târgu Trotuș este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Târgu Trotuș (reședința), Tuta și Viișoara. Comuna se află în vestul județului, pe malurile râului Trotuș, în amonte de vărsarea în acesta a afluentului Caraclău, la est de orașul Târgu Ocna și la nord-vest de municipiul Onești. Este traversată de șoseaua națională DN12A, care leagă Oneștiul de Miercurea Ciuc, precum și de calea ferată Adjud-Comănești-Siculeni, pe care este deservită de stațiile Trotuș
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
Cașin este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Cașin (reședința) și Curița. Vatra satului Cașin este așezată pe valea Cașinului la vărsarea pârâului Curița în râul Cașin ocupând valea pe întreaga ei lățime, din dealul Lăzii, peste apa Cașinului, și până sub coastele dealurilor Buciumi și Podu Mare. Privit de pe unul din dealurile înconjurătoare, satul apare într-un cadru de verdeață, format
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
lor secând mai totdeauna. Numai ploile abundente le mai reînvie albia amintindu-ne uneori cu neplăcere de prezența lor căci, produc stricăciuni gospodăriilor aflate în jur. Pârâul Curița izvorăște din spatele muntelui „Măgura Cașinului”, din coastele dealului „Chioșuri” și adună până la vărsarea în Cașin afluenți de dreapta, pâraiele: Bulziș, Sârbul, Sihastru, Brăduleasa, Corbu, Lărguța și pârâul Stânii. Din partea stângă, pârâul Curița adună afluenți pâraiele: pârâul Popii, pârâul Barbului și pârâul Sărat. Comuna Cașin, fiind situată la ieșirea din munți pe o vale
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
Crețescu, care a a primit danie acest pământ, de la domnitorul Ștefan al II-lea al Moldovei, prin hrisovul tocmit de acesta la data de 20 iulie 1443. „Cotul Vlașca” este amplasat într-o mică depresiune formată în cadrul văii Cașinului, la vărsarea pârâului Curița în râul Cașin. Zona este astfel înconjurată din trei părți de aceste ape curgătoare, trecerea făcându-se pe un pod care dă la un pripor ce urcă mica depresiune până la strada principală, în dreptul punctului comercial „Cimpoia”. Înspre răsărit
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
Pochița, fiind despărțite de apa râului Cașin, iar în toate celelalte direcții, are ca vecin satul Cașin, cu care este despărți pe o lungime considerabilă de pârâul Curița. Majoritatea zonei Vlașca cuprinde un relief jos, fiind aflată aici confluența de vărsare a pârâului Curița în râul Cașin. Zona fiind de o suprafață restrânsă, agricultura nu a putut fi exploatată prea intens în această zonă. Straturile de sol sunt asemeni întregii comune, având în componență straturi argilo-nisipoase. Datorită faptului că este o
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
este cel mai mare lac din lume, așezat la hotarul Europei și Asiei și este numit mare datorită dimensiunilor sale foarte mari. reprezintă un lac lipsit de scurgere, iar apa în el este salină, de la 0.05 % la gura de vărsare a râului Volga până la 11-13 % în partea sud-estică. Nivelul apei variază de la un an la altul, în prezent fiind aprox. 28 m sub nivelul Oceanului Planetar. Suprafața Mării Caspice (fără Kara Bogaz Gol) măsoară 371.000 km², iar adâncimea ei
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
Caspică se varsă în Kara-Bogaz-Gol 8 - 10 km³ de apă (după alte date - 25 de mii km³) și circa 150 mii tone de sare. În Marea Caspică se varsă 130 de râuri, dintre care doar trei formează la gura de vărsare delte. Cele mai mari râuri care se varsă în Marea Caspică sunt: Cel mai mare râu care se varsă în Marea Caspică este Volga, debitul anual de apă fiind de 215 - 224 km³. Volga, Ural, Terek și Emba dau Mării
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
35 - 40 m/s. Teritoriile cele mai bătute de vânt sunt peninsula Apșeronski și periferiile zonelor Mahacikala și Derbent. Tot acolo a fost înregistrată cel mai înalt val: 11 m. Circularea apei în Marea Caspică este influențată de gurile de vărsare a râurilorși de vânturi. Întrucât cele mai numeroase estuare se găsesc în Caspica de nord, predomină curenții nordici. Curenții intensivi de nord transportă apa de-a lungul malului vestic până la peninsula Apșeronski, unde curentul se desparte în două ramuri, una
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
se produc acumulări sub formă de bancuri submerse. La reflux nivelul apei coboară, eroziunea devine predominantă, antrenând spre larg aluviunile aduse de râuri, dar și pe cele aflate pe platforma litorală. La țărmurile unde mareele sunt foarte puternice, gurile de vărsare ale fluviilor sunt mult lărgite prin eroziune. Aceasta se realizează atât la flux cât și la reflux. Forma rezultată de „pâlnie” a gurii de vărsare poartă numele de estuar (Tamisa, Sena, Elba, Sf. Laurențiu). Procesele cu rol secundar însoțesc acțiunea
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
pe cele aflate pe platforma litorală. La țărmurile unde mareele sunt foarte puternice, gurile de vărsare ale fluviilor sunt mult lărgite prin eroziune. Aceasta se realizează atât la flux cât și la reflux. Forma rezultată de „pâlnie” a gurii de vărsare poartă numele de estuar (Tamisa, Sena, Elba, Sf. Laurențiu). Procesele cu rol secundar însoțesc acțiunea apei marine. Procesele mecanice au o largă desfășurare pe țărmurile înalte și se manifestă prin alunecări, prăbușiri, sufoziune. Ele sunt intensificate de acțiunea valurilor și
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
special pe plaja superioară, datorate acțiunii vânturilor asupra materialelor aduse de mare. Apar asimetrice, perpendiculare pe direcția vântului, dispuse în șiruri longitudinale aproape paralele, sau cu aspect de mici barcane (în regiunile litorale aride). Estuarele și deltele reprezintă forme de vărsare ale fluviilor în mare. Estuarele reprezintă guri de vărsare sub formă de pâlnie, ale fluviilor ce debușează în mări cu flux și reflux puternic, capabile să transporte în larg aluviunile cărate de fluviu. Fluxul înaintează uneori adânc în interiorul continentelor (1700
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
aduse de mare. Apar asimetrice, perpendiculare pe direcția vântului, dispuse în șiruri longitudinale aproape paralele, sau cu aspect de mici barcane (în regiunile litorale aride). Estuarele și deltele reprezintă forme de vărsare ale fluviilor în mare. Estuarele reprezintă guri de vărsare sub formă de pâlnie, ale fluviilor ce debușează în mări cu flux și reflux puternic, capabile să transporte în larg aluviunile cărate de fluviu. Fluxul înaintează uneori adânc în interiorul continentelor (1700 km la Amazon, 500 km la Sf. Laurențiu, 200
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
se produce o decantare a sedimentelor în suspensie. La reflux acțiunea mării și a râului se însumează, formând un puternic curent de descărcare, care înlătură materialele depuse în timpul fluxului. Deltele sunt forme de relief de acumulare, formate la gurile de vărsare ale marilor fluvii; sunt alcătuite dintr-un ansamblu de grinduri, canale, lacuri. Trăsătura cea mai importantă o reprezintă înaintarea uscatului în mare. Apariția și înaintarea deltei este legată de îmbinarea mai multor condiții: În acest complex de împrejurări are loc
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
deltei este legată de îmbinarea mai multor condiții: În acest complex de împrejurări are loc îmbinarea acțiunii a doi agenți principali - fluviul și marea - la care se adaugă vântul și chiar omul. Micșorarea bruscă a vitezei apei la gura de vărsare determină acumularea de materiale, în urma căreia se realizează o micșorare a pantei, împărțirea ulterioară în brațe, apoi micșorarea ritmului înaintării frontale, paralel cu creșterea în înălțime. O parte din materialele ce ulterior ajungeau în largul mării, sunt depuse în bancuri
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
și depuse în timpul undelor de viitură, formează pe patul uedurilor un pavaj greu de înlăturat. Din această cauza, energia uedului este consumată în exercitarea eroziunii laterale, care cu timpul duce la nivelarea glacisului. Divagările pe conurile aluviale lărgesc gura de vărsare a uedului la piciorul muntelui, dându-i o formă de pâlnie. Dezagregarea activă pe versanții lipsiți de vegetație, șiroirea și scurgerea în pânză, care transportă sfărâmăturile de roci, migrările laterale ale uedurilor, permit menținerea unor versanți puternic înclinați la marginea
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
Săpoca este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Mătești și Săpoca (reședința). Comuna se află la vărsarea râului Slănic în Buzău, în Subcarpații de Curbură. Ea este traversată de ramura nord-vestică a șoselei județene DJ203K, ce duce spre sud pe malul stâng al Buzăului spre Mărăcineni (DN2) și spre nord, pe valea Slănicului spre Vintilă Vodă, Mânzălești
Comuna Săpoca, Buzău () [Corola-website/Science/300790_a_302119]
-
Vădeni este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Baldovinești, Pietroiu și Vădeni (reședința). Comuna se află în extremitatea nord-estică a județului, la vărsarea Siretului în Dunăre, între orașele Brăila și Galați, cu care se învecinează. Este traversată de șoseaua națională DN2B, ce leagă Brăila de Galați, precum și de șoseaua națională DN22B, care îndeplinește același rol. Din DN2B, lângă satul Vădeni se ramifică șoseaua
Comuna Vădeni, Brăila () [Corola-website/Science/300789_a_302118]
-
comună se află Rezervația Vulcanii noroioși. Centrul său este destul de dezvoltat, având un aspect urban. Comuna se află în zona centrală a județului, pe ambele maluri ale Buzăului (deși principalele zone locuite se află pe malul stâng), în zona de vărsare a râul Sărățel în acesta, în Subcarpații Curburii. Comuna este străbătută prin partea sa sudică (satul Sătuc), pe malul drept al râului Buzău de șoseaua națională DN10 care leagă Buzăul de Brașov; pe celălalt mal, comuna este străbătută de șoseaua
Comuna Berca, Buzău () [Corola-website/Science/300795_a_302124]
-
din 2011, populația totală a comunei era de de locuitori. La alegerile din 2012, Nicolae Curelea-Nedelcu a fost ales primar al comunei. Comuna se află în nord-vestul județului, aproape de limita cu județul Prahova, pe cursul inferior al Bâscăi Chiojdului, aproape de vărsarea ei în râul Buzău la Cislău. Comuna este străbătută de șoseaua județeană DJ102B care o leagă spre est de Cislău și DN10 care duce spre Buzău, și spre vest de Vălenii de Munte (județul Prahova) și DN1A care duce la
Comuna Calvini, Buzău () [Corola-website/Science/300802_a_302131]
-
Cernătești este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Aldeni, Băești, Căldărușa, Cernătești (reședința), Fulga, Manasia, Vlădeni și Zărneștii de Slănic. Comuna se află în Subcarpații de Curbură, în centrul județului, pe valea Slănicului, în apropiere de vărsarea acestui râu în Buzău la Săpoca. Comuna este străbătută de șoseaua județeană DJ203K ce o leagă spre sud, de-a lungul Slănicului și apoi al Buzăului de (DN2) și Buzău, și spre nord de-a lungul râului Slănic de comunele
Comuna Cernătești, Buzău () [Corola-website/Science/300808_a_302137]
-
spre muntele Pitulatu și mai departe spre vest până la muntele Podu Calului și apoi la Seciul Bâsceanului, unde ajunge pe valea pârâului Păltiniș până în punctul denumit "Pietrele Albe", de unde trece muntele până la Izvorul Rupturii, al cărui curs îl urmează până la vărsarea în râul Bâsca Roziliei. În direcția cealaltă, de la pichetul Cocianu, limita comunei pornește pe Izvorul Hânsarului, apoi leagă Vârful Ciubotarului, Dealul lui Vodă, înălțimile Fulgerișului, Muntele La Brad, apoi ajunge la Izvorul Varlaamului. La nord-vest, Gura Teghii se învecinează cu
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
perioada Halstatt (secolele al XII-lea-al V-lea î.e.n.), două necropole din epoca migrațiilor (secolul al IV-lea e.n.) și o așezare medievală din secolul al XVI-lea; pe Valea Proștii la sud-vest de aceluași sat, până la punctul de vărsare al pârâului, s-au descoperit alte două așezări, una din Epoca Bronzului și alta din perioada migrațiilor (secolul al IV-lea e.n.). Al cincilea monument de interes local este clasificat ca monument de arhitectură. Este vorba de biserica „Sfânta Treime
Comuna Năeni, Buzău () [Corola-website/Science/300833_a_302162]
-
greco-catolica, construită în stil neoromanic, este una din cele mai mari biserici rurale din țară și a fost sfințită în anul 1922 de Iuliu Hossu, episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla. Satul Telciu este situat pe cursul mijlociu al Văii Sălăuței, la vărsarea râului Telcișor în Sălăuța, la S-E de masivul vulcanic al Țibleșului și la S-V de munții Rodnei. Se învecinează cu: Cele două râuri ce străbat localitatea sunt: Râul Sălăuta, străbate satele Romuli și Fiad colectând apele Văii Strâmbei
Telciu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300899_a_302228]
-
Fiad ,precum și alte izvoare din munți; Telcișorul izvoraște de pe versantul sudic al munților Rodnei și adună în avale o serie de pâraie că: V.Nisipului, V.Seacă, V.Poienii, V.Luștii,V.Tisei, V.Prisăcele, V.Stejarului și foarte aproape de vărsarea în Sălăuta celebra Vale a lui Stan zisă și Valea Dragostei. Localitatea Telciu dispune de o mare întindere montană și deluroasa Păduri de foioase, conifere, pășuni, fânețe, floristica. Fauna este reprezentată de câteva exponate de urși, lupi, căprioare și iepuri
Telciu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300899_a_302228]