13,019 matches
-
fragmente; unui Marcian i-a fost totodată atribuit în tradiția manuscrisă un opuscul Despre toate armele, închinat călugărilor, existent și în corpusul grec al lui Efrem, pe care Kirchmeyer îl consideră o operă posibilă a lui Marcian din Betleem. A. van Roey insistă însă asupra incompatibilității dintre tezele teologice din tratatele 4 și 8 care, în opinia sa, nu pot să aparțină aceluiași autor; tratatul 4 este compus, crede cercetătorul, după controversa nestoriană. Bibliografie. Repertoar de texte în CPG II, n.
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
n. 3885-3900. J. Lebon, Le moine saint Marcien. Étude critique des sources; édition de ses écrits, Spicilegium sacrum Lovaniense, Leuven, 1968; J. Kirchmeyer, Le moine Marcien (de Bethléhem?), în Studia Patristica V (TU 80), Akademie-Verlag, Berlin 1962, pp. 341-359; A. van Roey, Remarques sur le moine Marcian, în Studia Patristica XII (TU 115), Akademie-Verlag, Berlin 1975, pp. 160-177. d) Marcu Monahul Sub acest nume (care apare în aproape toate manuscrisele vechi; în Occident s-a impus mai degrabă apelativul Marcu Sihastrul
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
V. Alecsandri, pref. edit., București, 1997; Mateiu I. Caragiale, Sub pecetea tainei, text întregit și încheiat de edit., București, 1999. Antologii: Masca (Antologie de proză fantastică românească), pref. edit., București, 1982; Proza umoristică românească, pref. edit., București, 1985. Traduceri: Phillippe van Tieghem, Marile doctrine literare în Franța, București, 1972; Villiers de l’Isle-Adam, Povestiri crude și insolite, pref. trad., București, 1973; Jean Starobinski, Relația critică, pref. Romul Munteanu, București, 1974; Remy de Gourmont, Eseuri, pref. trad., București, 1975; Salvatore Battaglia, Mitografia
GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
After The Road to A Free Economy”, în Annual World Bank Conference on Development Economy 2000, Edited by Boris Pleskovics and Nicholas Stern,World Bank, Washington D.C. Kydland, Finn E, 2005, Economic Policy and Growth, Stavanger, September Lawick-Goodall, Hugo & Jane van, 1975, Din viața animalelor, Editura Enciclopedică Română, București Lawick-Goodall, Jane van, 1985, În umbra omului, Editura Meridiane, București Lăzărescu, Dan A., 1996, Introducere în istoria liberalismului european și în istoria Partidului Național Liberal din România, Editura Viitorul Românesc, București Linden
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Conference on Development Economy 2000, Edited by Boris Pleskovics and Nicholas Stern,World Bank, Washington D.C. Kydland, Finn E, 2005, Economic Policy and Growth, Stavanger, September Lawick-Goodall, Hugo & Jane van, 1975, Din viața animalelor, Editura Enciclopedică Română, București Lawick-Goodall, Jane van, 1985, În umbra omului, Editura Meridiane, București Lăzărescu, Dan A., 1996, Introducere în istoria liberalismului european și în istoria Partidului Național Liberal din România, Editura Viitorul Românesc, București Linden, P, Vidal, D, Wuttke, B, „Germany: Ostalgia for the GDR”, în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
trad., București, 1980; Maurice Renard, Omul trucat și alte trei „istorii ciudate”, București, 1991; Roberto Bonadimani, Stăpânii viselor, București, 1994. Repere bibliografice: Pierre Versins, Encyclopédie de l’utopie, des voyages extraordinaires et de la science fiction, Lausanne, 1972, 430, 779; Jacques van Herp, Panorama de la science fiction, 1973, 308; Dana Dumitriu, Anticipația românească, RL, 1976, 45; Manolescu, Literatura SF, 263-265; Cornel Ungureanu, Ion Hobana - 50, O, 1981, 7; Ov. S. Crohmălniceanu, Ion Hobana, SXX, 1985; Adrian Marino, Valoarea specializării, TR, 1987, 23
HOBANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287436_a_288765]
-
în 1995 și 1996, editată de Universitatea „Lucian Blaga” (prin Facultatea de Litere, Istorie și Jurnalistică) în colaborare cu Editura Thausib. Colegiul de redacție e alcătuit din Ion Dur (redactor-șef), D.-I. Cenușer, Ilie Guțan (redactor-șef adjunct), Eugène van Itterbeek, Margareta Kamla. În articolul-program Nădejdea unei biruințe, scris cam prețios și semnat Saeculum, se arată, raportat la periodicul omonim condus de Lucian Blaga, că „nu despre vreo (im)posibilă continuare e vorba”, deoarece „astăzi existăm, desigur, în alveolele unui
SAECULUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289426_a_290755]
-
semnatari pe Alexandru Boboc (care scrie despre paradigma stilistică a poetului), Gheorghe Pavelescu (care lansează o ipoteză de natură biografică privitoare la geneza „spațiului mioritic”), Ioan Mariș (cu articolul Extazul în teatrul lui Blaga) ș.a. La rubrica „Fețele veacului” Eugène van Itterbeek întreprinde o analiză amănunțită a modului în care a fost tradusă poezia lui Blaga Sufletul satului în limbi europene de circulație, oferind și el două variante, în franceză și în neerlandeză. În cadrul unei rubrici noi, „Generația ’30”, Ion Dur
SAECULUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289426_a_290755]
-
la Academia Română ținut de Ștefan Augustin Doinaș (referitor la Cercul Literar de la Sibiu), un studiu al lui Ilie Guțan despre D. Ciurezu, două articole de istoria religiei semnate de Lucian Grozea și Vasile Avram, precum și o pledoarie a lui Eugène van Itterbeek privind transgresarea frontierelor culturale. După cum arată editorialele revistei (scrise de Ion Dur), S. a urmărit să se impună ca o publicație de ținută academică, distanțându-se în egală măsură de cultura „de mase”, de vulgaritatea gazetărească și de exaltările
SAECULUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289426_a_290755]
-
europa.eu.int"www.europa.eu.int, Comisia Europeană, 2003, p. 2. 25. Gordon, Robert J., „Two Centuries of Economic Growth: Europe Chasing the American Frontier”, Economic History Workshop, Northwestern University, 17 octobrie 2002, p. 126. 26. McGuckin, Robert H., van Ark, Bart, „Performance 2002: Productivity, Employment, and Income in the World Economies”, HYPERLINK "http://www.conference-board.org/publications/describe.cfin?id=649"www.conference-board.org/publications/describe.cfin?id=649, The Conference Board, martie 2003, pp. 3, 7. 27. Ibidem
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Computing Infrastructure, CA: Morgan Kaufman Publishers, San Francisco, 1999, p. XIX. 31. Ibidem. 32. Ibidem. 33. Markoff, John, Schenker, Jennifer L., „Europe Exceeds U.S. in Refining Grid Computing”, The New York Times, 10 noiembrie 2003. 34. Ibidem. 35. Ibidem. 36. McGuckin, Robert H., van Ark, Bart, „Performance 2002: Productivity, Employment, and Income in the World Economies”, p. 5; „Progress on the Lisbon Strategy”, Comisia Europeană, 2003, p. 2. 37. Honore, Carl, „A Time to Work, a Time to Play: France’s 35-hour Week: Shorter
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ie/2002/02/inbrief/BE0202305N.html"www.eiro.eurofound.ie/2002/02/inbrief/BE0202305N.html, European Industrial Relations Observatory, februarie 2002. 50. Ibidem; „Changeover from Career Breaks to Time Credits Proves Complex”, European Industrial Relations Observatory. 51. McGuckin, Robert H., van Ark, Bart, „Performance 2002: Productivity, Employment, and Income in the World Economies”. 52. Scheier, Lee, „Call it a Day, America”, Chicago Tribune, 5 mai 2002. 53. Ibidem. 54. „Main Economic Indicators: Purchasing Power Parities”, HYPERLINK "http://www.oecd.org"www
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Social Situation in the European Union, 2002”, HYPERLINK "http://www.europa.eu.int"www.europa.eu.int, Comisia Europeană, 22 mai 2002, pp. 23, 26. 13. Beck, Ulrich, What Is Globalization?, Polity Press, Cambridge, 2000, p. 48. 14. Nyberg-Sorenson, Ninna, Van Hear, Nicholas și Engberg-Pedersen, Poul, „The Migration-Development Nexus Evidence and Policy Options”, International Organization for Migration, iulie 2002. 15. Fidler, Stephen și Marsh, Virginia, „Sense of Crisis as Migrants Keep Moving”, Financial Times, 25 iulie 2002. 16. Vitorino, Antonio, „Migratory
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Press, Cambridge, 1950. 12. Stevenson, N., „Globalization, National Cultures and Cultural Citizenship”, The Sociological Quarterly, vol. 38, 1997, pp. 41-66; Yuval-Davis, N., National Spaces and Collective Identities: Borders, Boundaries, Citizenship and Gender Relations, alocuțiune de deschidere, University of Greenwich, 1997; van Steenbergen, B., „Towards a Global Ecological Citizen”, În van Steenbergen (coord.), The Condition of Citizenship, Sage, Londra, 1994; Held, David, Democracy and the Global Order, Polity, Cambridge, 1991; Urry, John, Consuming Places, Routledge, Londra, 1995; Bauman, Z., Postmodern Ethics, Routledge
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
and Cultural Citizenship”, The Sociological Quarterly, vol. 38, 1997, pp. 41-66; Yuval-Davis, N., National Spaces and Collective Identities: Borders, Boundaries, Citizenship and Gender Relations, alocuțiune de deschidere, University of Greenwich, 1997; van Steenbergen, B., „Towards a Global Ecological Citizen”, În van Steenbergen (coord.), The Condition of Citizenship, Sage, Londra, 1994; Held, David, Democracy and the Global Order, Polity, Cambridge, 1991; Urry, John, Consuming Places, Routledge, Londra, 1995; Bauman, Z., Postmodern Ethics, Routledge, Londra, 1993. 13. Urry, John, Beyond Societies: Mobilities for
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
care nu pot fi rezolvate momentan vor fi percepute mai puțin în calitatea lor de dificultăți de către membrii grupului. 13.1.1.14. Tehnica grupului nominaltc "13.1.1.14. Tehnica grupului nominal" Tehnica grupului nominal inițiată de Delbecq și Van de Ven (apud Brilhart, Galanes, 1995) încearcă să alterneze interacțiunea verbalizată și lucrul individual în prezența altora (se observase deja în cadrul brainstorming-ului, mai precis într-o variantă a acestuia - brainwriting -, că activitatea individuală efectuată în co-prezență poate aduce un
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
discuție, care oferă un mod superior de a înțelege fenomenul. 13.1.3. Metode centrate pe rezolvarea problemelor tc "13.1.3. Metode centrate pe rezolvarea problemelor " 13.1.3.1. Problematizareatc "13.1.3.1. Problematizarea" Unii teoreticieni (K. Van Lehn, apud Sprinthall, Sprinthall și Oja, 1994) consideră că atunci când descoperim și învățăm noi concepte, trebuie, în mod obligatoriu, să fim puși mai întâi într-un impas, într-o confruntare între ceea ce cunoaștem până la acea dată și informația nouă, o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
aspecte active (cum pot fi utilizate, ce efecte se vor obține, ce schimbări se vor produce), dar și aspecte pasive (mărime, locație etc.). Această descriere obținută se va constitui într-o rampă de lansare la problema cu care vă confruntați. Van Nostrand Reinhold ne sugerează că analogiile pot fi: (1) apropiate/directe (reprezintă o paralelă funcțională imediată în genul: a vinde cărți este ca și cum ai vinde carne- dacă spre exemplu problema ta este găsirea unor tehnici mai eficiente de a vinde
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
indiană, București, 1941; Școala dragostei, București, 1944; Femei moderne, Bucure;ti, [1944]; Crăiasa Liana, București, [1946]. Traduceri: H.-J. Magog, Misterul cufărului roșu, București, 1936; Honoré de Balzac, Femeia la 30 de ani, București, 1939. Repere bibliografice: [Ovid Densusianu], „Poeme”, VAN, 1910, 11; Chendi, Pagini, 509, 514; N. Davidescu, „Poeme”, FLR, 1922, 39; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., I, 579-580; Perpessicius, Opere, II, 183-185; Călinescu, Ist. lit., (1941), 622, Ist. lit. (1982), 700-701, 1 016; Ciopraga, Lit. rom., 406-407; Micu, Început
STEFANESCU-EST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289909_a_291238]
-
și flamandă. Înființează o editură proprie: Soveja. În 1966 inaugurează la Bruxelles L’Institut Privé „Michel Eminesco” de Langue et de Littérature Roumaines. Sub egida nolui așezământ, iese peste un an periodicul trilingv „Le Journal roumain des poètes - Roemeens blad van de poezie - Jurnalul român al poeților”, care va fi editat până în 1972. În iulie 1968 revine în țară, după o absență de cîteva decenii, fiind primit cu onoruri și cu o explicabilă simpatie din partea presei și a autorităților române. Scrie
STERIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289923_a_291252]
-
Ovid Densusianu, introd. Cezar și Titus T. Stoika, Chișinău, 1928; Poezii, îngr. și pref. D. Murărașu, fișă biobibliografică Titus T. Stoika, București, 1973. Traduceri: Joséphin Sâr Péladan, Oedip și sfinxul, București, 1914. Repere bibliografice: [Ovid Densusianu], Péladan, „Oedip și sfinxul”, VAN, 1914, 8; I.M.R. [I. M. Rașcu], Péladan, „Oedip și sfinxul”, VRP, 1914, 19-20; Densusianu, Opere, VI, 548-549; D. Karnabatt, „Licăriri”, „Renașterea”, 1918, 105; M.I. [Mihai Iorgulescu], „Însemnări din zilele de luptă”, SBR, 1921, 13; Pompiliu Păltănea, „Însemnări din zilele de
STOIKA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289959_a_291288]
-
zece predici. Commento al Vangelo di Giovanni, a doua predică. Intr., trad., note și aparat critic G. Reale, cu textul în latină la început, Rusconi, Milano, 1994. Studii: Ch. Mohrmann, Die altchristliche Sondersprache in den Sermones des hl. Augustin, Dekkers & van de Vegt, Nijmegen, 1932 și retipărit Hakkert, Amsterdam, 1965 (important pentru formularea „Sondersprache”, „limba specială a creștinilor”, despre care cf. vol. I, p. 354 și urm.); J. Oroz, La retorica en los Sermones de San Augustín, Madrid, 1963. Ediții ale
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
1957-1972); BA 33-37, 1959-1960 (G. Bardy, G. Combès); NBA 5, 1-3, 1978 (intr. A. Trapé și alții, trad. D. Gentili); L. Alici (Rusconi, Milano, 1984). Studii: G. Lettieri, Il senso della storia in Agostino d’Ippona, Borla, Roma, 1988; J. van Oost, Jerusalem and Babylon..., Leiden, Brill, 1991. 12. Criza pelagiană: prima fază Printre transfugii care părăsiseră Italia răvășită de invazia lui Alaric se găsea și Pelagius, împreună cu cîțiva dintre protectorii săi aristocrați pentru care Augustin, imediat ce i-a cunoscut, a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
III, Réparation: Cl. Moussy); Satisfactio. Una cum Eugeni recensione edidit F. Speranza, L’Erma di Bretschneider, Roma, 1978; La tragedia di Oreste, sub îngrijirea lui E. Rapisarda, Centro di Studi sull’Antico Cristianesimo, Catania, 1964. Studii: D. Kujper, Varia Dracontiana, van Haeringen, den Haag, 1958; D. Romano, Studi Draconziani, Manfredi, Palermo, 1959; F. Corsaro, „Problemi storico-letterari del cristianesimo africano nel V secolo. Studi su Draconzio”, în Miscell. Studi Lett. Crist. Ant. 11 (1961), pp. 5-32; K. Smolak, „Die Stellung der Hexamerondichtung
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
mare teolog al epocii patristice și pare emblematic faptul că și el a fost fiul acelei Africi care dăduse creștinătății primul mare teolog, Tertulian, și pe cel mai mare, Augustin.” Bibliografie. Ediție: CChr.Lat 90A, 1974 (J.-M. Clement, R. Van der Plaetse). 4. Verecundus de Iunca Un apărător al doctrinei celor Trei Capitole, care s-a situat pe o poziție analoagă cu aceea a lui Fecundus, a fost Verecundus de Iunca. Nici despre viața lui nu știm aproape nimic: doar
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]