17,513 matches
-
de control exhaustive în comparație cu cercetătorii experimentaliști ai creativității. Într-un experiment prototip în științele exacte, multe variabile cu potențial perturbator sunt menținute constante sau sunt eliminate grație mediului experimental (de laborator) sau metodei de eșantionare. În studiile de creativitate, controlul variabilelor cu efect perturbator se referă deseori, aproape în exclusivitate, la alcătuirea grupurilor de subiecți, la eșantionare și uneori la colecția (covariația) datelor despre trecutul lor ș.a.m.d. Controlul mediului experimental este rareori utilizat (de exemplu Jausovec și Bakracevic, 1995
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cu numeroase metode de administrare și un grad ridicat de fidelitate a inferențelor sesizate. Este însă posibil să existe critici care pun la îndoială creativitatea unor astfel de comportamente inovatoare. În realitate, cea mai frecventă întrebare cu privire la cercetarea experimentală vizează variabilele dependente și validitatea lor predictivă: cum relaționează creativitatea din mediul natural cu variabilele dependente - indicatorii creativității? Dintr-o perspectivă optimistă, creativitatea poate fi alcătuită din acești indicatori: ei pot constitui părți componente ale complexului creativ sau pot fi, cel puțin
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
sesizate. Este însă posibil să existe critici care pun la îndoială creativitatea unor astfel de comportamente inovatoare. În realitate, cea mai frecventă întrebare cu privire la cercetarea experimentală vizează variabilele dependente și validitatea lor predictivă: cum relaționează creativitatea din mediul natural cu variabilele dependente - indicatorii creativității? Dintr-o perspectivă optimistă, creativitatea poate fi alcătuită din acești indicatori: ei pot constitui părți componente ale complexului creativ sau pot fi, cel puțin, indicatori ai potențialului creativ, presupunându-se că în condiții adecvate, potențialul va fi
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
din acești indicatori: ei pot constitui părți componente ale complexului creativ sau pot fi, cel puțin, indicatori ai potențialului creativ, presupunându-se că în condiții adecvate, potențialul va fi fructificat și ulterior finalizat prin performanță creativă. Dintr-o perspectivă pesimistă, variabilele dependente indică o formă de creativitate manifestată doar în mediul de laborator, iar apariția și valoarea unor comportamente similare nu este fezabilă în condiții naturale. Perspectiva pesimistă stipulează că o cercetare experimentală a creativității utilizează prea mult control, fapt care
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
sau simbolice asupra intervențiilor, însă consecințele lor pot fi înțelese mai bine prin intermediul stărilor emoționale trăite. Studiile care întrebuințează arta ca formă de intervenție au, de asemenea, un rol important deoarece constituie singurul mod de cercetare care tratează creativitatea ca variabilă independentă. Tot la fel cum creativitatea poate fi generată de anumite stări sau fenomene afective specifice - toate studiile care au întrebuințat ca variabilă dependentă un indice al creativității sugerează acest lucru -, există anumite stări afective ce pot fi generate de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
intervenție au, de asemenea, un rol important deoarece constituie singurul mod de cercetare care tratează creativitatea ca variabilă independentă. Tot la fel cum creativitatea poate fi generată de anumite stări sau fenomene afective specifice - toate studiile care au întrebuințat ca variabilă dependentă un indice al creativității sugerează acest lucru -, există anumite stări afective ce pot fi generate de creativitate (Rothenberg, 1990; Runco și Richards, 1998). O astfel de ipoteză lipsește aproape cu desăvârșire din cercetări, poate cu excepția studiilor care abordează creațiile
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de creativitate (Rothenberg, 1990; Runco și Richards, 1998). O astfel de ipoteză lipsește aproape cu desăvârșire din cercetări, poate cu excepția studiilor care abordează creațiile artistice. Pe lângă potențialul bias din cercetările care recurg la manipulări informaționale, există tendința de centrare pe variabilele dependente ce îi solicită subiectului rezolvarea unor probleme. Variabile dependente cel mai des întâlnite în cercetarea experimentală par să implice rezolvarea unor probleme, probabil pentru că operaționalizarea soluțiilor reușite la problemele administrate este relativ facilă. Deseori problemele sunt elaborate astfel încât soluțiile
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
astfel de ipoteză lipsește aproape cu desăvârșire din cercetări, poate cu excepția studiilor care abordează creațiile artistice. Pe lângă potențialul bias din cercetările care recurg la manipulări informaționale, există tendința de centrare pe variabilele dependente ce îi solicită subiectului rezolvarea unor probleme. Variabile dependente cel mai des întâlnite în cercetarea experimentală par să implice rezolvarea unor probleme, probabil pentru că operaționalizarea soluțiilor reușite la problemele administrate este relativ facilă. Deseori problemele sunt elaborate astfel încât soluțiile și răspunsurile pot beneficia de o evaluare calitativă și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
1968; Runco, 1991, 1992a). Desigur că testele de gândire divergentă nu constituie instrumente perfecte de evaluare a creativității, ci mai curând estimează eficient potențialul gândirii creative; accentul trebuie pus pe estimare și pe potențial (întâmplător, modul adecvat de a descrie variabilele implicate în cercetarea experimentală, deoarece definesc potențialul și estimează posibilele lui manifestări în mediul natural, fără a prezice manifestarea lor concretă). Fiindcă numai unele tipuri de probleme solicită creativitate, putem afirma că doar unele metode creative presupun rezolvare a unor
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
atunci ultima denumire este, de asemenea, valabilă, iar distincția este dată de semnificația informațiilor furnizate. Dețin ele rolul de a instrui subiecții, după cum sugerează termenul instructaj? 2 Ne vom referi la evaluările din cadrul cercetării cu sintagma teste de creativitate sau variabile de creativitate numai în scopul abrevierii, fiind conștienți de faptul că o asemenea denumire denotă că testele sau variabilele reprezintă indicatori valizi ai fenomenului creativ sau că însuși comportamentul solicitat de teste este un comportament creativ. În orice caz, o
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a instrui subiecții, după cum sugerează termenul instructaj? 2 Ne vom referi la evaluările din cadrul cercetării cu sintagma teste de creativitate sau variabile de creativitate numai în scopul abrevierii, fiind conștienți de faptul că o asemenea denumire denotă că testele sau variabilele reprezintă indicatori valizi ai fenomenului creativ sau că însuși comportamentul solicitat de teste este un comportament creativ. În orice caz, o astfel de supoziție poate fi contracarată odată ce comportamentul nu este spontan, ci impus. Se delimitează, astfel, încă o fațetă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
problemei criteriilor, care se pune în definițiile actuale ale sindromului creativ. 6 Unul dintre aspectele interesante ale cercetării creativității îl reprezintă creațiile ca modalitate de intervenție. În majoritatea cercetărilor descrise în capitolul de față, creativitatea era factorul evaluat - abordată ca variabilă dependentă. Alte studii, precum cele ale lui Wikstrom și ale colaboratorilor săi (1994), precum și ale lui Pennebaker, Kiecolt-Glaser și Glaser (1997) s-au concentrat asupra efectelor contribuțiilor creative și s-au dovedit remarcabile. Pennebaker, de exemplu, a semnalat progrese semnificative
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
creatori de renume au fost supuși unor examinări in extenso cu teste cognitive, scale de personalitate, inventorii biografice, interviuri și alte instrumente de evaluare. Scorurile la teste au fost apoi corelate cu scorurile obținute de un grup de control cu variabile similare de vârstă, nivel de pregătire și alte variabile pertinente. Scopul general constă în decelarea diferențelor individuale dintre acele variabile care relevă performanța creativă în condiții naturale. În al treilea rând, psihologii sunt capabili să examineze acei subiecți creativi cu
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
extenso cu teste cognitive, scale de personalitate, inventorii biografice, interviuri și alte instrumente de evaluare. Scorurile la teste au fost apoi corelate cu scorurile obținute de un grup de control cu variabile similare de vârstă, nivel de pregătire și alte variabile pertinente. Scopul general constă în decelarea diferențelor individuale dintre acele variabile care relevă performanța creativă în condiții naturale. În al treilea rând, psihologii sunt capabili să examineze acei subiecți creativi cu statut creator indubitabil din moment ce s-au bucurat de o
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
alte instrumente de evaluare. Scorurile la teste au fost apoi corelate cu scorurile obținute de un grup de control cu variabile similare de vârstă, nivel de pregătire și alte variabile pertinente. Scopul general constă în decelarea diferențelor individuale dintre acele variabile care relevă performanța creativă în condiții naturale. În al treilea rând, psihologii sunt capabili să examineze acei subiecți creativi cu statut creator indubitabil din moment ce s-au bucurat de o reputație considerabilă datorită contribuțiilor originale la dezvoltarea civilizației umane (Simonton, 1984d
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
1982); analizele cantitative reprezintă condiția sine qua non a studiului istoriometric. Cuantificarea se realizează în două modalități: pentru început, cercetătorul trebuie să preschimbe multitudinea de date istorice ambigue și în mare măsură calitative în valorile numerice precise și clare ale variabilelor bine definite, relevante pentru ipotezele nomotetice în discuție. De exemplu, cercetătorul poate analiza nivelul de inteligență, motivația sau traumele din perioada copilăriei în funcție de un factor anume, iar rezultatul obținut constă într-un ansamblu de valori numerice pe o scală care
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
factor anume, iar rezultatul obținut constă într-un ansamblu de valori numerice pe o scală care va exprima valoarea factorului sau intensitatea experienței investigate. Odată ce a obținut aceste rezultate cantitative, istoriometristul poate trece la următoarea etapă a analizei, când supune variabilele la o analiză statistică ce îi permite confirmarea sau infirmarea ipotezei de lucru. Cele mai utilizate metode statistice în istoriometrie sunt regresia multiplă, analiza factorială, ecuația structurală, modelul variabilelor latente și analiza secvenței temporale; subiecții evaluați în investigația istoriometrică sunt
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cantitative, istoriometristul poate trece la următoarea etapă a analizei, când supune variabilele la o analiză statistică ce îi permite confirmarea sau infirmarea ipotezei de lucru. Cele mai utilizate metode statistice în istoriometrie sunt regresia multiplă, analiza factorială, ecuația structurală, modelul variabilelor latente și analiza secvenței temporale; subiecții evaluați în investigația istoriometrică sunt individualități istorice, și nu elevi sau sau subiecți voluntari. În eșantioanele istoriometrice sunt incluse personalități care au „schimbat istoria” într-un domeniu important de competență. În cazul particular al
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
1976f, 1988b, 1992c). Mărimea eșantionului trebuie să fie îndeajuns de mare dacă se dorește aplicarea sa la un întreg arsenal de metode statistice complexe. În orice situație, numărul cazurilor din analizele multifactoriale trebuie să depășească într-o manieră convenabilă numărul variabilelor supuse investigației. Chiar mai important, numărul cazurilor trebuie să fie îndeajuns de mare pentru a garanta relevanța rezultatelor empirice în raport cu un statut nomotetic. Intenționăm să abandonăm acele rezultate care se limitează în general la creatorii de renume, fără a putea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
focaliza uneori asupra unui creator prototip, precum Beethoven sau Shakespeare, modele ale unui tip specific de activitate creativă (Derks, 1989, 1994; Ohlsson, 1992; Sears, Lapidus și Cozzens, 1978; Simonton, 1986e, 1987a, 1989b, 1990b). Totuși, chiar și în asemenea cercetări, numărul variabilelor statistice va trebuie să fie îndeajuns de mare pentru a putea permite o analiză statistică mai complexă. Se recurge uneori la trucuri care presupun, de pildă, schimbarea subiectului de analiză de la individ la produsul creativ (compozițiile, piesele de teatru, poeziile
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
eșantion de 100 de subiecți eminenți pentru a efectua o analiză specială în cadrul căreia a evaluat scorurile în funcție de 67 de trăsături de personalitate. De asemenea, Cox a mai corelat scorurile la testele de inteligență și personalitate în relație cu o variabilă de excelență compilată după Cattell (1963). Pentru epoca respectivă, rezultatul final a epitomizat măiestria utilizării metodologiei istoriometrice. După obținerea titlului de doctor în științe, Cox s-a orientat spre alte teme de cercetare relevante pentru elaborarea cărora a fost nevoie
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Kaulins, 1979). O particularitate demnă de remarcat este tendința indivizilor eminenți de fi născuți în primele luni ale anului, o predispoziție care ar reflecta modificări prenatale. Cu toate acestea, marea majoritate a investigațiilor istoriometrice s-au concentrat asupra următoarelor șase variabile de dezvoltare: ordinea la naștere - Galton (1874) a fost primul specialist în științele comportamentului care a asociat performanța creativă cu primul născut al familiei (Schachter, 1983) și multe alte studii au verificat ipoteza apelând la date biografice (Albert, 1980; Bullough
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Psihologia diferențială a creativității excepționale Toți psihologii care au fundamentat metodologia cercetării istoriometrice - precum Quételet, Galton, J.M. Cattell, Thorndike și Cox - au fost interesați, în mod special, de diferențele individuale și au explorat posibilitatea corelației dintre variația transversală a anumitor variabile predictive cu variabilele de criteriu relevante, precum performanța creativă. Investigația istoriometrică a celor mai iluștri creatori ai lumii a permis măsurarea scorurilor extreme ale variabilei criteriu. În orice caz, interesul trezit de psihologia diferențială aplicată la creativitatea superioară a persistat
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
creativității excepționale Toți psihologii care au fundamentat metodologia cercetării istoriometrice - precum Quételet, Galton, J.M. Cattell, Thorndike și Cox - au fost interesați, în mod special, de diferențele individuale și au explorat posibilitatea corelației dintre variația transversală a anumitor variabile predictive cu variabilele de criteriu relevante, precum performanța creativă. Investigația istoriometrică a celor mai iluștri creatori ai lumii a permis măsurarea scorurilor extreme ale variabilei criteriu. În orice caz, interesul trezit de psihologia diferențială aplicată la creativitatea superioară a persistat până astăzi. Unii
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
psihometrice întreprinse asupra creatorilor contemporani (Eysenck, 1995; Simonton, 1994b). Desigur, cercetătorii sunt incapabili să identifice valoarea predictivă a performanței creative în absența unui criteriu adecvat. În mod corespunzător, mulți cercetători și-au dedicat atenția localizării caracteristicilor psihometrice ale celor două variabile de criteriu majore recunoscute de istoriometriști. În primul rând, unii istoriometriști au examinat productivitatea creativă pe parcursul vieții. Pe lângă eforturile de a dovedi că acest indicator comportamental se bucură atât de o validitate aparentă substanțială, cât și de o fidelitate remarcabilă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]