14,506 matches
-
nu are gustul dulce al unei promisiuni/ acadele (minciună), ci "doare" din cauza vârfului ascuțit al tepei (realitate). Folosind opoziții binare explicite și implicite, cei doi actori politici pot fi catalogați prin două mărci axiologice contrare: vânzător necinstit vs vânzător cinstit: Variabile Actori politici PSD Electorat Alianță D.A. Simt gustativ/ tactil dulce (acadea) rigid (țeapă PSD-ului) Simt vizual (culoare) Albastru portocaliu Valori abstracte Minciună adevăr Mărci axiologice vânzător necinstit cumpărător (aparent) credul vânzător cinstit Paradoxal, desi cromemul /albastru/ (Chevalier, Gheerbrant, ([1969
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
un agent primar" care se naște cu anumite trăsături pertinente (sex, fizionomie, trăsături fizice) sau care îi sunt impuse la naștere (nume, clasa socială sau context situațional geografic IlvaMică, un sat în județul Bistrița-Năsăud). Aceste trăsături pertinente sunt trăsături sociodemografice (variabile latențe) și se încadrează în ceea ce Ricœur (apud Floch, [1995] 2000: 30-32) numește "caracter", o parte din identitate narativa binara, axată pe continuitate și sedimentare. Dacă Ileana pierde prin apartenența la o clasă inferioară, câștigă o valentă superioară prin elementele
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
cel de-al doilea element al identității narative binare, si anume "adevărul pentru alții" (parole tenue), care presupune o evadare din realitate. Ileana va deveni "un agent corporatist" (Fairclough 2003: 160), o nouă poziționare identitara, care va activa trăsături atitudinale (variabile latențe), precum avariția, goana după lux, lipsa onoarei: Nimic nu-mi lipsește ... în afară de cinste. E! Parcă toate fețele tinere și frumoase au cinste!..." Capabilă să producă schimbări sociale, Ileana va activa diferite roluri actanțiale (soția baronului ungur și femeia ușoară
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
a Siretului, în interfluviul Moldova-Siret, în dreptul actualului sat Săbăoani. Pentru delimitarea întregii necropole s-a cercetat o suprafață de 2473 de mp, prin deschiderea unui număr de opt secțiuni. Fiecare din aceste secțiuni, în funcție de poziția lor, a oferit un număr variabil de morminte, care fac parte din cele două rituri de înmormântare - de incinerație și de înhumație. Cele mai multe sunt de incinerație - 78 de morminte (53%) și se împart, la rândul lor, în două categorii - de incinerație în urnă, în număr de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
municipiul București. JUNGLĂ pădure scundă și deasă dezvoltată în albiile fluviilor (în sudul Asiei). LAIKA prima ființă vie care a ajuns în Cosmos, cu naveta spațială „Sputnik II” (Rusia), la 3 noiembrie 1957. LAC suprafață depresionară de teren, de întindere variabilă, ocupată permanent de apă; după geneză, lacurile sunt de două categorii: naturale și antropice (artificiale); lacul natural cu cea mai mare suprafață este Marea Caspică: 371.000 km2; lacul natural cel mai adânc este Lacul Baikal (Rusia asiatică): 1.620
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
2.159 .033 Suport social perceput prieteni -.131 .207 -.110 -.635 .527 Suport social perceput persoane importante -.135 .256 -.103 -.528 .598 Orientare religioasă global .041 .132 .028 .314 .754 a. Variabila dependentă : Implicare comunitară nonformală Tabel 8. Variabile excluse Variabile exclused Model Beta In t Sig. Corelație parțială Coliniaritate statistică Toleranță 1 Suport social perceput familia .105a .688 .493 .066 .321 Suport social perceput prieteni -.071a -.477 .634 -.046 .339 Suport social perceput persoane importante -.031a -.189 .850 -.018 .273
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
convenționale sunt realizate prin acțiunea de tip farmaceutic (biochimic), naturist inclusiv sau prin proceduri de stimulare artificială: electrică (prin diverse proceduri de inducție a unor curenți electrici din biofizica - fizioterapie medicinei alopatice), magnetică (prin introducerea bolnavului într-un câmp magnetic variabil în același mod) și/sau pulstonică (bio/laserterapie, fitoterapie, homeopatie etc.). Prin aceste practici toate efectele BEMP (biochimice, electrice, magnetice, pulstonice) pe care ILBE le evidențiază pot fi utilizate de organismul uman cu valoare terapeutic optimizatoare. Efectele acestor practici sunt
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
regulate, în care membrii care au ajuns până la acest nivel devin maturi și prezintă un nivel ridicat al implicării în aplicarea sistemului de reguli al grupului și în comunicare, utilizând frecvent și corect limbajul specific. După o perioadă de durată variabilă, membrul matur poate deveni lider al comunității, mediind interacțiunile sau conflictele, propunând reguli noi de interacțiune sau reafirmându-le pe cele vechi, susținând participarea membrilor mai noi. Ultima fază a ciclului de participare a unui membru la comunitățile virtuale este
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
considerate valoroase sunt împărtășite și apoi discutate cu prietenii. Una dintre contribuțiile importante ale studiului menționat mai sus este conturarea unui profil al utilizatorului religios ca fiind o persoană puternic atașată de biserica și/sau credința sa, cu un nivel variabil al experienței online și care se încadrează într-unul din următoarele tipuri: * Căutătorii activi, care petrec cel mai mult timp căutând conținut spiritual sau religios. Aceștia caută materiale religioase zilnic sau de câteva ori pe săptămână, și-au încorporat activitățile
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
și evoluția acesteia. VI.8. Concluzii Prima etapă de observație a comunităților virtuale religioase de limba română a condus la o estimare brută a dimensiunilor acestui teritoriu din spațiul virtual și la o descriere a principalelor lor caracteristici. De dimensiuni variabile, focalizate pe subiectele religioase, cu o tematică de discuții axată pe teologie, dogmatică, apologetică și spiritualitate, comunitățile virtuale religioase de limba română sunt organizări sociale ce reunesc persoane din locații geografice diferite care împărtășesc nu numai interesul pentru anumite orientări
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
o sursă de dezbateri și o motivație pentru crearea de noi structuri, forme de manifestare sau culte/denominațiuni. De la schimbările formale până la cele structurale și de fond, nicio transformare a comunităților religioase nu se realizează fără a întâmpina un nivel variabil de rezistență, justificat prin nevoia de stabilitate dar și prin imuabilitatea valorilor și credințelor care au stat la baza constituirii bisericii. Adesea bisericile istorice și-au validat autenticitatea și calitatea de deținătoare a Adevărului tocmai prin lipsa schimbărilor de-a
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
formale contribuie la îmbogățirea vieții spirituale și intelectuale a membrilor. Graficul 10. Diferențe între comunitățile religioase locale și virtuale în ceea ce privește deschiderea la idei noi Dincolo de aceste evaluări cu un grad ridicat de generalitate, în comunitățile virtuale religioase există un nivel variabil al deschiderii față de ideile religioase noi. Unul dintre tipurile de astfel de comunități cu cel mai ridicat nivel al deschiderii este reprezentat de comunitățile non-denominaționale, cu tematică generală creștină. Acestea creează spații de discuție pentru orice ideologie cu caracter creștin
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
ideile religioase noi. Unul dintre tipurile de astfel de comunități cu cel mai ridicat nivel al deschiderii este reprezentat de comunitățile non-denominaționale, cu tematică generală creștină. Acestea creează spații de discuție pentru orice ideologie cu caracter creștin și valorizează contribuțiile variabile. La polul opus, comunitățile care au corespondent în timp și spațiu real vor fi mai puțin deschise la idei divergente față de orientarea grupului și vor trata cu reticență abordările care nu par să conducă la consolidarea unității și consensului. Evaluările
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
realizare a lecției, o categorie a lecției ce reprezintă o unitate structurală cu valoare orientativă; - varianta de lecție: structura concretă a unei lecții impusă, pe de o parte, de tipul căreia îi aparține, iar pe de altă parte, de factorii variabili ce intervin - evenimentele lecției (Gagné, R., Briggs, L., 1977, p. 138): - captarea atenției elevului; - enunțarea obiectivelor; - reactualizarea cunoștințelor; - prezentarea conținutului; - dirijarea învățării; - obținerea performanței; - feed-back-ul; - evaluarea performanței; - retenția și transferul PREDARE - prezentarea tipurilor de lecții (Dumitriu, Gh., Dumitriu, C., 2003
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
a fi manageri mai buni. Ipoteza 2 Subiecții care au un stil didactidc predominant modern sunt adaptabili/ flexiibili, în sensul că manifestă un nivel al adaptabilității- flexibilitatii ridicat în calitatea lor de manageri. Ipoteza 3 Există o relație pozitivă între variabila adaptabilitate/ flexibilitate și nevoia de relaționare, în sensul că subiecții adaptabili și flexibili au nevoie de un climat socioprofesional care să le rezolve nevoia de apartenență și buna relaționare cu cei din jur. Ipoteza 4 Există o corelație semnificativă între
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
dascălii adepți ai stilului modern. Relația dintre stilul didactic și nivelul adaptabilității ( Nivelul adaptabilității este mai ridicat la cadrele didactice ce practică un învățământ modern p = 0,000) Ipoteza de cercetare se confirmă. Ipoteza 3 Există o relație pozitivă între variabila adaptabilitate/ flexibilitate și nevoia de relaționare, în sensul că subiecții adaptabili și flexibili au nevoie de un climat socioprofesional care să le rezolve nevoia de apartenență și buna raleționare cu cei din jur. Pentru a verifica acestă ipoteză am calculat
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
în funcție de variabilele ,,adaptabilitate/ flexibilitate” și ,,nevoia de relaționare”. Am obținut un coeficient de corelație r = 0,573 și un prag de semnificație p < 0,001. Aceasta înseamnă că există o corelație puternică și la un nivel de semnificație mare între variabila ,,adaptabilitate/ flexibilitate” și variabila ,,nevoia de relaționare” în sensul că persoanele care au o capacitate mare de adaptare au și o mai mare nevoie de relaționare. În opinia noastră, capacitatea mare de adaptabilitate presupune flexibilitate și mobilitate în gândire, în
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
globală a peisajului; un primplan mediocru compromite întreaga perspectivă. Scara peisajului este evaluată în relație cu un reper ale cărui dimensiuni pot fi apreciate și, de aici, necesitatea prezenței reperelor clare, măsurabile, pe care le utilizăm. Conținutul câmpului vizual este variabil, ochiul distinge zone omogene în peisajul format din elemente disparate; aceste zone, diferențiate între ele prin componente vizuale, sunt legate prin raporturi de dominanță care dau specificitate locului. Observarea și analiza peisajului este un ”produs” eminamente cu determinare psihică, efect
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
a fi manageri mai buni. Ipoteza 2 Subiecții care au un stil didactidc predominant modern sunt adaptabili/ flexiibili, în sensul că manifestă un nivel al adaptabilității- flexibilitatii ridicat în calitatea lor de manageri. Ipoteza 3 Există o relație pozitivă între variabila adaptabilitate/ flexibilitate și nevoia de relaționare, în sensul că subiecții adaptabili și flexibili au nevoie de un climat socioprofesional care să le rezolve nevoia de apartenență și buna relaționare cu cei din jur. Ipoteza 4 Există o corelație semnificativă între
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
dascălii adepți ai stilului modern. Relația dintre stilul didactic și nivelul adaptabilității ( Nivelul adaptabilității este mai ridicat la cadrele didactice ce practică un învățământ modern p = 0,000) Ipoteza de cercetare se confirmă. Ipoteza 3 Există o relație pozitivă între variabila adaptabilitate/ flexibilitate și nevoia de relaționare, în sensul că subiecții adaptabili și flexibili au nevoie de un climat socioprofesional care să le rezolve nevoia de apartenență și buna raleționare cu cei din jur. Pentru a verifica acestă ipoteză am calculat
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
în funcție de variabilele ,,adaptabilitate/ flexibilitate” și ,,nevoia de relaționare”. Am obținut un coeficient de corelație r = 0,573 și un prag de semnificație p < 0,001. Aceasta înseamnă că există o corelație puternică și la un nivel de semnificație mare între variabila ,,adaptabilitate/ flexibilitate” și variabila ,,nevoia de relaționare” în sensul că persoanele care au o capacitate mare de adaptare au și o mai mare nevoie de relaționare. În opinia noastră, capacitatea mare de adaptabilitate presupune flexibilitate și mobilitate în gândire, în
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
mai ales termeni polisemantici care creează ambiguitatea, dezvoltând sensuri conotative; - nivelul morfosintactic se constituie ca un „spațiu intern al limbajului“ (Gérard Genette, Figuri) cu mare putere de semnificare a textului liric, în primul rând. Frecvența anumitor părți de vorbire este variabilă, determinată de rațiuni artistice diverse. Sintaxa poetică reliefează cuvintelecheie prin structuri topice neobișnuite în limbajul comun, prin inversiuni, inserții sau dislocări, prin elipse ori „împletiri“ inedite de propoziții. Sintaxa textului narativ își construiește trăsăturile distinctive pe spații mai ample, cea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
găsito, pare atât de naturală, încât te miri cum teai putut gândi la altceva. Conținutul ei, cuvintele, cadența, toate o caracterizează ca fiind singura posibilă și indicată să deschidă poarta unei lumi noi“ (Cum am scris Răscoala). Deși are dimensiuni variabile (de la primul enunț la primul alineat sau la primul grupaj de alineate - având în proză rolul unui prolog), incipitul se recunoaște prin faptul că asociază tema discursului și rema - informația nouă, inedită comunicată lectorului. Enunțul prin care se detaliază o
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
gravă, solemnă, liturgică etc. Aceste versuri sunt marcate de o pauză ritmică (cezură) care le segmentează în două emistihuri, de obicei egale (de exemplu, alexandrinul - versul din 12 silabe, cu ritm iambic - are două emistihuri de câte 6 silabe). Măsura variabilă a versurilor din poezia modernă semnalează grafic impulsurile emoționale, de intensitate și durată diferite, sau fluxul intermitent al ideilor. Rima, element clasic de versificație, rezidă în consonanța sunetelor finale a două sau mai multe versuri, începând cu ultima vocală accentuată
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
aritmic are rimă și pauză finală, dar măsura și ritmul sunt variabile (poliritmie): Mă ridicam din somn ca din mare, / scuturândumi șuvițele căzute pe frunte, visele, / sprân cenele cristalizate de sare, / abisele. (N. Stănescu) - Versul liber este caracterizat prin ritm variabil, măsură inegală, absența rimei, având însă pauză la sfârșit de vers: Se ia o bucată de piatră / se cioplește cu o daltă de sânge, / se lustruiește cu ochiul lui Homer / se răzuiește cu raze / până cubul iese perfect. (N. Stănescu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]