3,478 matches
-
America), imperiul se îmbogățește cu cel mai de preț bun - ființa umană - și își păstrează viteza de înaintare și expansiune specifică modernității. Dacă pentru occidentali, de exemplu, prosperitatea și civilizația devin plicticoase și motive de saturație și apatie, cei nou veniți aduc prospețimea atât de mult dorită. Ei păstrează segmentarea corectă a pieței forței de muncă ocupând spații și meserii pe care ,,localnicii" le evită pentru că nu le mai consideră demne de ei (dacă sunt pe treapta de jos a pieței
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
imigranți. Ultimul val imigraționist a declanșat o mare emoție pe continentul nostru. A fost multă emoție, dar și multe întrebări. Cea mai importantă o consider a fi cea legată de măsura în care spațiul european va reuși să asimileze noii veniți, dar fără a-și pierde identitatea, valorile. La prima vedere, cel puțin teoretic, răspunsul nu este dificil de dat. Da, Europa poate să asimileze acești oameni fără a-și pierde identitatea. Reversul ar fi intrarea într-un posibil proces de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
teoretic, răspunsul nu este dificil de dat. Da, Europa poate să asimileze acești oameni fără a-și pierde identitatea. Reversul ar fi intrarea într-un posibil proces de disoluție identitară. Cheia stă în măsurile și strategiile de integrare a noilor veniți, dar și în forța pe care o mai au valorile de tip occidental, în primul rând pentru omul occidental. Cât de puternici mai suntem în credințele noastre? Din acest ultim punct de vedere, momentul pare a nu fi unul favorabil
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
nevoie și are nevoie de acest ,,aer proaspăt". Este o condiție obligatorie chiar pentru păstrarea sensului și vitezei civilizației occidentale. Pare paradoxal ceea ce spun, dar stagnarea și saturația unei civilizații este un proces mai periculos chiar decât contactul cu noii veniți și problemele pe care acest contact le ridică. Știm din istorie că echilibrul dinamic al unei civilizații nu este o stare pe care aceasta să și-o asigure prin sine însăși și că totul este sinteză, împrumut și devenire prin
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Șansa civilizației vestice stă deci în două condiții și anume căutarea permanentă a noi actori pe care să-i aducă în jocul expansiunii economice și civilizaționale și în același timp păstrarea pattern-ului de tip occidental și impunerea sa noilor veniți, cu o viteză cât mai mare. Multiculturalismul este un eșec, iar recunoașterea diversității nu poate fi nelimitată fără pericolul pierderii ,,sufletului" occidental. Rezultatele sintezei nu trebuie să ducă la pierderea identității, pentru că astfel jocul nu ar mai avea sens. Soluțiile
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
iar pe bani". Platon, Republica, Editura Teora, București, 1998, vol. I, p. 223. 229 Tommaso Campanella, Cetatea soarelui, Editura Științifică, București, 1959, p. 58. 230 Pascal Bruckner vorbește despre fața urâtă a individualismului: ,,Lumea modernă și-a pierdut sufletul (...). Iată venită așadar vremea individului suveran, fremătător și nerăbdător, căruia piața îi dă permisiunea să acționeze după cum îl taie capul, îi flatează până și cele mai mici înclinații. Astăzi în occident, el nu este amenințat decât de propria lui trufie, să-și
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
mai multe persoane, pentru fiecare persoană 4.150 4. Înscrierea ulterioară în pașaport a unor copii sub 14 ani, de fiecare persoană 2.100 B. Vize pentru trecerea frontierei sau de ședere temporară 1. Vize de ieșire pentru cetățeni străini veniți temporar, care nu mai dispun de documentul de călătorie cu care au intrat în România 8.300 2. Viza de ieșire definitivă acordată cetățenilor străini domici- liati în România 12.500 3. Pentru prelungirea dreptului de ședere temporară cetățenilor străini
ORDONANŢĂ nr. 10 din 4 august 1993 privind actualizarea, în funcţie de rata inflaţiei, a unor taxe stabilite în sume fixe pentru serviciile prestate în favoarea unor persoane fizice sau juridice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109078_a_110407]
-
pentru cinematografia românească să nu fi reușit să aibă nici un festival longeviv; nici Mamaia de pe vremuri n-a rezistat, nici Costineștiul, nici vreun festival bucureștean național, nici măcar festivalul filmului studențesc; în sistemul de stat, cînd se schimbă conducerea mustăriei, noii veniți se simt obligați fie să distrugă prin lipsă de interes ceea ce a fost pînă la ei, fie să schimbe neapărat denumirea evenimentului, fie să-i schimbe locul, și în orice caz să reia neapărat numărătoarea de la început! Să sperăm că
Și eu am fost în Deltă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12569_a_13894]
-
domnului prim-ministru Tăriceanu... Într-adevăr, fiindcă în studioul știrilor intră grupa mică formată din Gheorghe Seculici (șeful grupei) și membrii: Ene Dinga, Sulfina Barbu, Ionuț Popescu, Mircea Cinteză, iar la urmă de tot Mona Muscă zâmbind ironico-perceptibil câtorva alegători veniți tocmai de prin zona Munților Călimani, cu securile și țapinele pe umăr... Sfinte Dumnezeule! Ce mai e și asta? Vedenie? Realitate? Ei, și cam toată lumea, ca într-un reportaj teve de pe vremea lui Ceaușescu, ia brusc poziția de drepți, fiindcă
Fantezi pe teme date... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11396_a_12721]
-
de la nivelul mării, guvernanții își pot permite să tragă de timp, pe ici pe colo, deci în chestiunile esențiale. Un an de întârziere la intrarea în U.E. pare mai degrabă bine venit și, în orice caz nu produce panică. Bine venite ar fi alegerile anticipate, dar și fără ele se găsesc modalități de bună-viețuire. Urmând duhul locului, dl. Tăriceanu nu a dizolvat parlamentul, nu a inițiat alegeri anticipate, așa cum, nu cu prea mulți ani înainte, nu a făcut-o nici dl.
Râdem, sau ce facem? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11398_a_12723]
-
genii La vârsta voastră, toți ar trebui să fiți Iar dacă totuși știți că nu sunteți, cum de vă mai vine să râdeți cu gura până la urechi?" Am și scris o tabletă în România liberă pe această temă, dar protestele venite nu din partea elevilor, ci ale părinților lor m-au descurajat, făcându-mă să înțeleg că în România devastată cultural și moral de comunism există un cult al mediocrității, mai grotesc și mai primejdios decât cultul lui Ceaușescu. Adepților și practicanților
O carte pentru cei care scandează: “Nu suntem genii!” by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13653_a_14978]
-
ale cărții (dar nu singura) este turismul sexual și problemele morale pe care le ridică. Eroul romanului - Michel, 40 de ani, celibatar, funcționar obscur în Ministerul Culturii - pleacă în Thailanda, paradis al acestui gen special de turism. Printre alți occidentali veniți să-și „depună lapții“ (formula aparține unui personaj), Michel s-ar distinge cel mult prin cinismul și luciditatea lui, dacă nu ar întîlni aici mai mult decît sexul: IUBIREA pe care nu o mai credea posibilă, și femeia care i-
Michel Houellebecq - Platforma () [Corola-journal/Journalistic/13645_a_14970]
-
le consumă ca atare sau sub formă de supă de tăiței de casă; 2. Trebuie să o facem urgent, că altfel vor începe să fure și să se dea la coruperi; 3. Nu vom organiza alegeri anticipate, fiindcă și noii veniți vor proceda la fel ai notat? Adică, cum? am întrebat. Așa, cum îi vezi pe la televiziuni... Între timp, a apărut binefăcătoarea, salvatoarea întru toate, și divina Ordonanță de urgență care, pre Legea anticorupție călcând, liniștește totul. Pe mine, nu.
Vreau la eșafod by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13725_a_15050]
-
sau de personaj. Că nume de sărbătoare, cuvîntul e folosit, în mod tipic, în construcția prepoziționala cu de: „de Dragobete, sărbătoare la Grupul Școlar «Traian»” (vlg.sisnet.ro, arhiva 2003); „Atunci cum era de Dragobete?” (gds.ro); „Poate de Dragobete veniți și pe la mine p-aici la Alexandria” (zdob-si-zdub.com). Numele sărbătorii apare și articulat: “A fost Sfîntul Valentin, e Dragobetele” (VIP 8, 2003, 2); „o reiterare a tradiției Dragobetelui” (Timpul liber, 11.02.2002); „Dragobetele, varianta românească a Valentinului” (telegraf
Dragobete bis by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13091_a_14416]
-
sonurile lor de precursori ai morții (întreg amurg și zori, zăbranic și lumină, nenuntire și sacră eflorescență), volumul de față bate monedă pe aforismul elegiac, pe epitaful - artă poetică, pe confesiunea ultimativă emisă parcă dintr-un limb postum. Sunt mesaje venite parcă dintr-un laborator tombal în care poezia se contemplă în emitent în virtutea unui legământ pe viață și pe moarte. „Am venit pe lume/, c’era una sera c’era/, Sub priveghiul Moirei/: Vae-nera, Venera.../ (...) Mi-e refugiu Templul trecutului
Viaticum by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/13108_a_14433]
-
târziu, mi-au turnat apă pe cap. Am tresărit! Voiam să le spun că mă spălase tanti Maria, Însă preotul a Întrebat ceva În șoaptă. Am tăcut. „Se botează, În numele Domnului, Alexandra...“ - a repetat el de trei ori acele cuvinte venite, parcă, dintr-o altă lume! - Alexandra! De astăzi, Alexandra! Ai și tu un nume! - mi-a zis Iva, În timp ce m-a scos din lighean și a Început să mă Îmbrace. Eram pe deplin uimită. Am vrut să Întreb câte În
Mătăniile Alexandrei(continuare). In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/75_a_280]
-
diaspora românească își adună forțe noi prin disidenți că Paul Goma, Gelu Ionescu, Nicolae Breban, cu o situație privilegiată de navetist din lumea concentraționara în lumea liberă, Dinu Flamand, alții și alții. În ce relații vă aflați cu acesti noi veniți? Poziția dumneavoastră rezervată, pur și simplu de scriitor român de limba franceză, are, desigur, explicațiile ei. Care sunt acestea? IC: Față de cei ce s-au exilat în anii următori (ați citat câteva nume, mai sunt și altele) atitudinea mea era
Ilie Constantin - Orgoliul, structură linistită si neagresivă a fiintei mele by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/17608_a_18933]
-
facă greutăți, alții aveau musafiri de Paște, alții erau comozi și indiferenți, alții aveau alte motive... cine știe. Așa am văzut pentru prima dată capitala Canadei. Acolo, tot pentru prima dată în viața noastră, i am întâlnit pe românii demni veniți tocmai de la Toronto și Hamilton în frunte cu farmacistul George Bălașu. Ce oameni mândri, ce oameni frumoși ni s-au părut! Atunci, la palatul de înalți oaspeți ai Canadei și la ambasada RSR am strigat cu toții cât am putut „Ceaușescu
Românii "vechi și noi" din Canada. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_444]
-
poveștile care le-au stat la bază, din această operație am reținut în principal pe cele care urmează. Paradoxal, dar nu inexplicabil, sunt preferate "traducerile fără traducător". Acestea se rezumă, de regulă, doar la modificări de circumstanță - unele, puține, bine venite, altele deloc. Se folosește singularul în locul pluralului sau invers, schimbarea topicii, eliminarea unui cuvânt sau înlocuirea lui cu altul (mă rezum doar la un singur exemplu, dar de tot râsul dacă nu ar fi de plâns: memorabila transformare a eroului
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14319_a_15644]
-
plin mediu diplomatic! - , Virgil Tănase a trimis o depeșă la Externe, așa cum impun uzanțele, în care a relatat grațiosul eveniment. Dar n-a apucat bine să trimită legiuitul semnal, că pe firul (roșu!) l-a chemat blajina voce a Președintelui, venită tocmai de pe dealul Cotrocenilor, care i-a spus că... măi, dragă, știi... sunt sensibilități... adică este de înțeles după...așa că este de evitat ca Hăulică... etc. etc. etc., semn că după ce și-a pus bastonul în cui, reprezentantul de la UNESCO
Cu bîta la Centrul cultural din Paris by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15595_a_16920]
-
000 lei următoarele fapte: a) desfășurarea, în zonele de protecție a mormintelor și operelor comemorative de război, a manifestărilor care, prin poluarea sonoră sau vizuală pe care o produc, pot impieta asupra respectului datorat celor morți, precum și asupra sentimentelor rudelor venite să se reculeagă; ... b) neprecizarea în certificatul de urbanism a necesității obținerii avizului Oficiului Național pentru Cultul Eroilor pentru lucrările propuse la mormintele și operele comemorative de război sau în zonele de protecție a acestora. ... (4) Constituie contravenții la regimul
LEGE nr. 379 din 30 septembrie 2003 (*actualizată*) privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152696_a_154025]
-
Articolul 32 În zonele de protecție a mormintelor de război este interzisă desfășurarea în aer liber a unor manifestări care, prin poluarea sonoră sau vizuală pe care o produc, pot impieta asupra respectului datorat celor morți, precum și asupra sentimentelor rudelor venite să se reculeagă. Articolul 33 Lucrările de restaurare se execută în scopul eternizării memoriei celor căzuți pentru patrie și au în vedere respectarea, pe cât posibil, a formei și amenajărilor inițiale ale mormântului sau operei comemorative de război. Articolul 34 Principalele
NORME TEHNICE din 29 aprilie 2004 (*actualizate*) privind înfiinţarea şi protejarea mormintelor şi operelor comemorative de război. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157807_a_159136]
-
au făcut obiectul consultărilor tarifare, în astfel de cazuri, beneficiile acordate de acest regulament se retrag transportatorilor aerieni care au participat la consultările privind aceste rute; (îi) punerea în aplicare a art. 3 din prezentul Regulament nu a permis noilor veniți să obțină, pentru aeroporturile aglomerate, sloturile necesare pentru stabilirea unor orare care să le permită acestor transportatori să concureze în mod eficient cu transportatorii stabiliți pe orice rută de plecare și sosire pe aeroport și unde concurența pe aceste trasee
ORDIN nr. 79 din 14 aprilie 2004 pentru punerea în aplicare a Regulamentului privind regimul exceptării, pe categorii de înţelegeri, decizii luate de asociaţiile de agenţi economici şi practici concertate privind consultările pentru tarifele de tranSport de pasageri pentru serviciile aeriene regulate şi alocarea sloturilor în aeroporturi, de la interdicţia prevăzută la art. 5 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996 , cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157815_a_159144]
-
au făcut obiectul consultărilor tarifare, în astfel de cazuri, beneficiile acordate de acest regulament se retrag transportatorilor aerieni care au participat la consultările privind aceste rute; (îi) punerea în aplicare a art. 3 din prezentul Regulament nu a permis noilor veniți să obțină, pentru aeroporturile aglomerate, sloturile necesare pentru stabilirea unor orare care să le permită acestor transportatori să concureze în mod eficient cu transportatorii stabiliți pe orice rută de plecare și sosire pe aeroport și unde concurența pe aceste trasee
REGULAMENT din 14 aprilie 2004 privind regimul exceptării, pe categorii de înţelegeri, decizii luate de asociaţiile de agenţi economici şi practici concertate privind consultările pentru tarifele de tranSport de pasageri pentru serviciile aeriene regulate şi alocarea sloturilor*) în aeroporturi, de la interdicţia prevăzută la art. 5 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996 , cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157816_a_159145]
-
expansiune. Mai mult, creșterea (în viitor) a acestui segment de construcții va fi impulsionat nu numai de planurile de dezvoltare ale lanțurilor de magazine stabilite în România cum ar fi METRO, BILLA, SELGROS însă și de strategiile ambițioase ale noilor veniți (XXL, CORA, CARREFOUR, PRAKTIKER) sau de planurile de intrare pe piața românească a unor noi investitori. Există de asemenea (câteva) perspective de noi centre comerciale; Liebrecht amp; Wood au venit recent pe piața românească, iar primul lor proiect este un
STRATEGIE din 29 aprilie 2004 de restructurare a industriei siderurgice din România pentru perioada 2004-2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157897_a_159226]