15,959 matches
-
ei, ia, ea, ești: Tu ...... elev în clasa a III-a. Sora ta ...... lecții de pian. ...... este mai mare decât tine. Tu ...... lecții de flaut? Da, împreună cu prietenii mei. Mă întâlnesc acolo cu ...... 6. Rebus: Soluția pe verticala A - B (VERBE) Orizontal: Elevii merg la școală pentru ... ................... noțiuni noi. A 1. A ...... (învăța) 2. A ...... (repeta) 3. A ...... (scrie) 4. A ...... (vorbi) 5. A... (înțelege) B 7. Pentru verificarea cunoștințelor despre părțile de vorbire aplic „metoda cubului”: Pe fiecare față a
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
și găsește adjective potrivite pentru substantivul „pădure”. 3. Definește pronumele personal și spune formele lui la numărul singular și la numărul plural la toate cele trei persoane. 4. Definește numeralul și alcătuiește două enunțuri unde să existe numerale. 5. Definește verbul și dă exemple de: verb la numărul plural, persoana a II-a; verb la numărul singular, persoana I (alcătuiește enunțuri). 6. Analizează părțile de vorbire din propoziția: „Noi plecăm în tabără la mare”. După ce fiecare elev află cerința pe care
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
substantivul „pădure”. 3. Definește pronumele personal și spune formele lui la numărul singular și la numărul plural la toate cele trei persoane. 4. Definește numeralul și alcătuiește două enunțuri unde să existe numerale. 5. Definește verbul și dă exemple de: verb la numărul plural, persoana a II-a; verb la numărul singular, persoana I (alcătuiește enunțuri). 6. Analizează părțile de vorbire din propoziția: „Noi plecăm în tabără la mare”. După ce fiecare elev află cerința pe care o are de rezolvat, individual
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
formele lui la numărul singular și la numărul plural la toate cele trei persoane. 4. Definește numeralul și alcătuiește două enunțuri unde să existe numerale. 5. Definește verbul și dă exemple de: verb la numărul plural, persoana a II-a; verb la numărul singular, persoana I (alcătuiește enunțuri). 6. Analizează părțile de vorbire din propoziția: „Noi plecăm în tabără la mare”. După ce fiecare elev află cerința pe care o are de rezolvat, individual formulează răspunsul, apoi pentru verificare sunt prezentate colegilor
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
care vorbește; a II-a - cu care se vorbește; a III-a - despre care se vorbește. Numărul pronumelui: singular: eu, tu, el, ea; 90 plural: noi, voi, ei, ele. 9 NUMERALUL este partea de vorbire care arată un număr. 9 VERBUL este partea de vorbire care arată acțiunea, existența și starea obiectelor. Numărul verbului: singular: eu văd; tu vezi; el/ea vede; plural: noi vedem, voi vedeți, ei/ele văd. Persoana verbului: I (eu învăț, noi învățăm); a II-a (tu
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
care se vorbește. Numărul pronumelui: singular: eu, tu, el, ea; 90 plural: noi, voi, ei, ele. 9 NUMERALUL este partea de vorbire care arată un număr. 9 VERBUL este partea de vorbire care arată acțiunea, existența și starea obiectelor. Numărul verbului: singular: eu văd; tu vezi; el/ea vede; plural: noi vedem, voi vedeți, ei/ele văd. Persoana verbului: I (eu învăț, noi învățăm); a II-a (tu înveți, voi învățați); a III-a (el/ea învață, ei/ele învață). Predarea
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
este partea de vorbire care arată un număr. 9 VERBUL este partea de vorbire care arată acțiunea, existența și starea obiectelor. Numărul verbului: singular: eu văd; tu vezi; el/ea vede; plural: noi vedem, voi vedeți, ei/ele văd. Persoana verbului: I (eu învăț, noi învățăm); a II-a (tu înveți, voi învățați); a III-a (el/ea învață, ei/ele învață). Predarea - învățarea părților de propoziție În clasa a III-a elevii înțeleg definiția propoziției, iar cuvintele care intră în
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
propozițiile (analiză morfologico-sintactică): a. Nică a cules cireșe. b. Cânepa a fost dată la pământ. Nică - substantiv propriu, numărul singular, îndeplinește funcția de subiect. Cânepa - substantiv comun, numărul singular, îndeplinește funcția de subiect. B. PREDICATUL 1. Cer elevilor să identifice verbele din propozițiile: a. Copiii merg în excursie la munte. b. Ei au dormit la cabană. c. Grivei aleargă pe potecă. Elevii folosesc întrebările „ce face?” și „ce se spune despre?” și observă că verbele „merg”, „au dormit” și „aleargă” îndeplinesc
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
PREDICATUL 1. Cer elevilor să identifice verbele din propozițiile: a. Copiii merg în excursie la munte. b. Ei au dormit la cabană. c. Grivei aleargă pe potecă. Elevii folosesc întrebările „ce face?” și „ce se spune despre?” și observă că verbele „merg”, „au dormit” și „aleargă” îndeplinesc funcția de predicat. Descoperă că predicatul este partea de propoziție exprimată prin verb. O propoziție are un singur predicat și nu există propoziție fără predicat. Din exemplul următor elevii observă că predicatul este înainte
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
dormit la cabană. c. Grivei aleargă pe potecă. Elevii folosesc întrebările „ce face?” și „ce se spune despre?” și observă că verbele „merg”, „au dormit” și „aleargă” îndeplinesc funcția de predicat. Descoperă că predicatul este partea de propoziție exprimată prin verb. O propoziție are un singur predicat și nu există propoziție fără predicat. Din exemplul următor elevii observă că predicatul este înainte sau după subiect. Folosim scrierea prescurtată a predicatului (P). a. Râuri curg zgomotoase. b. Adie vântul de primăvară. Elevii
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
predicatului (P). a. Râuri curg zgomotoase. b. Adie vântul de primăvară. Elevii observă acordul în număr al predicatului cu subiectul. 2. Analizați predicatele din propozițiile (analiză morfologico-sintactică): a. Pictorul redă chipul obosit. b. Artistul a dus o viață grea. redă - verb; persoana a III-a; numărul singular; îndeplinește funcția de predicat; a dus - verb; persoana a III-a; numărul singular; îndeplinește funcția de predicat. 3. Precizați partea de vorbire prin care este exprimat predicatul (analiză sintacticomorfologică): a. A studiat în țară
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
acordul în număr al predicatului cu subiectul. 2. Analizați predicatele din propozițiile (analiză morfologico-sintactică): a. Pictorul redă chipul obosit. b. Artistul a dus o viață grea. redă - verb; persoana a III-a; numărul singular; îndeplinește funcția de predicat; a dus - verb; persoana a III-a; numărul singular; îndeplinește funcția de predicat. 3. Precizați partea de vorbire prin care este exprimat predicatul (analiză sintacticomorfologică): a. A studiat în țară și în străinătate. b. Noi admirăm tablourile. a studiat - predicat; exprimat prin verb
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
verb; persoana a III-a; numărul singular; îndeplinește funcția de predicat. 3. Precizați partea de vorbire prin care este exprimat predicatul (analiză sintacticomorfologică): a. A studiat în țară și în străinătate. b. Noi admirăm tablourile. a studiat - predicat; exprimat prin verb; persoana a III-a; numărul singular. admirăm - predicat; exprimat prin verb; persoana I; numărul plural. 97 4. Din propozițiile următoare elevii observă că părțile principale de propoziție dau înțeles comunicării și formează propoziția simplă. a. Pe alee au înflorit florile
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
3. Precizați partea de vorbire prin care este exprimat predicatul (analiză sintacticomorfologică): a. A studiat în țară și în străinătate. b. Noi admirăm tablourile. a studiat - predicat; exprimat prin verb; persoana a III-a; numărul singular. admirăm - predicat; exprimat prin verb; persoana I; numărul plural. 97 4. Din propozițiile următoare elevii observă că părțile principale de propoziție dau înțeles comunicării și formează propoziția simplă. a. Pe alee au înflorit florile multicolore. Pentru verificarea cunoștințelor despre părțile principale de propoziție aplic metoda
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
PROPOZIȚIE (RECAPITULARE, CLASA A III A) PĂRȚI PRINCIPALE: o subiectul („cine?”, „despre cine?”); o predicatul („ce face?”, „ce se spune despre subiect?”). Subiectul poate fi exprimat prin: substantiv: Ionel aleargă. pronume personal: Ei pictează frumos. Predicatul poate fi exprimat prin verb → predicat verbal: a citi, a rezolva, a cânta, a recita. Părțile principale de propoziție pot avea locuri diferite în propoziție și nu se despart prin virgulă. Subiectul se acordă în număr cu predicatul. 9 PĂRȚI SECUNDARE („care?”, „ce fel de
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
Părțile principale de propoziție pot avea locuri diferite în propoziție și nu se despart prin virgulă. Subiectul se acordă în număr cu predicatul. 9 PĂRȚI SECUNDARE („care?”, „ce fel de?”, „unde?”, „cum?”„când?”, „ce?”) 104 Ele determină un substantiv, un verb și ajută la alcătuirea propoziției dezvoltate. Fac comunicarea mai frumoasă, mai clară, mai concretă.
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
mesajul sacru. Îmi mai amintesc de locotenentul lui Hemingway (citat de Maurice Blanchot) pentru care cuvintele "străine" Todt, guerre, muerte sînt mai apte să sugereze ideea de moarte decît cuvîntul englez "neaoș", death. N-am ocolit deci tehnicizările (în cazul verbelor to show și to tell), mai ales acolo unde traducerea literală mi s-a părut că ar deranja un anumit uz al limbii române: de a folosi substantive pentru redarea conceptelor; în cazurile citate am urmat, în plus, modelul francez
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
alte personaje): și (2) trăsături semantice (evaluări, interpretări, judecăți, "înțelesuri intenționate" care e mai plauzibil să fie atribuite unui personaj decît naratorului). Atît de dependent este discursul-indirect liber de context, încît el apare cu mai mare probabilitate în vecinătatea unor verbe ale vorbirii sau ale gîndirii, ori aproape de exemple de discurs direct sau indirect, ori în vecinătatea unui personaj din prim-plan. Deși discursul-indirect liber s-ar putea să aibă o afinitate specială cu persoana a treia, el poate să apară
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
un pariu. Mai exact, ele sînt performative explicite (executînd însuși actul ilocutoriu la care se referă), în opoziție cu performative implicite sau primare ca "Am să fiu acolo la ora cinci" și "Pariu pe un dolar", care nu conțin un verb sau o expresie numind actul, dar pot fi folosite pentru a face o promisiune sau a încheia un pariu. ¶Teoria ACTELOR DE VORBIRE se bazează pe distincția lui Austin între performative și CONSTATATIVE (enunțuri ca "Napoleon a cîștigat bătălia de la
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
TIMPUL ISTORIEI, avem scena. Echivalența convențională între segmentul narativ și narat este de obicei marcată de absența (relativă a) medierii naratoriale, de accentul pe acțiunea pas-cu-pas, de detalierea atentă a evenimentelor specifice, de folosirea preteritului în defavoarea imperfectului, de preferința pentru verbe de acțiune în defavoarea verbelor durative etc. ¶Scena (DRAMA) este opusă în mod tradițional rezumatului (PANORAMA). ¶Chatman 1978; Genette 1980; Prince 1982. Vezi și DURATĂ, RITM. schemă [schema]. Un cadru semantic global reprezentînd diverse aspecte ale realității și favorizînd percepția și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Echivalența convențională între segmentul narativ și narat este de obicei marcată de absența (relativă a) medierii naratoriale, de accentul pe acțiunea pas-cu-pas, de detalierea atentă a evenimentelor specifice, de folosirea preteritului în defavoarea imperfectului, de preferința pentru verbe de acțiune în defavoarea verbelor durative etc. ¶Scena (DRAMA) este opusă în mod tradițional rezumatului (PANORAMA). ¶Chatman 1978; Genette 1980; Prince 1982. Vezi și DURATĂ, RITM. schemă [schema]. Un cadru semantic global reprezentînd diverse aspecte ale realității și favorizînd percepția și înțelegerea acestor aspecte (sau
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
cum ar fi convingerile formatoare, dorințele, visele, prezicerile, sau imaginația (Ryan). ¶Doležel 1976; Ryan 1985. Vezi și FUNCȚIE DE AUTENTIFICARE. V vedere din interior [inside view]. Reprezentarea minții unui personaj. ¶Booth 1983 [1976]. Vezi și AUTORITATE. verbum dicendi [verbum dicendi]. Un verb care poate apărea într-o PROPOZIȚIE INCIDENTĂ. Verba dicendi (verbele zicerii) pot să apară în DISCURSUL DIRECT sau INDIRECT, constituind o clasă care este, de obicei, considerată ca incluzînd nu numai verbe de comunicare lingvistică ("a spune", "a întreba", "a
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Ryan). ¶Doležel 1976; Ryan 1985. Vezi și FUNCȚIE DE AUTENTIFICARE. V vedere din interior [inside view]. Reprezentarea minții unui personaj. ¶Booth 1983 [1976]. Vezi și AUTORITATE. verbum dicendi [verbum dicendi]. Un verb care poate apărea într-o PROPOZIȚIE INCIDENTĂ. Verba dicendi (verbele zicerii) pot să apară în DISCURSUL DIRECT sau INDIRECT, constituind o clasă care este, de obicei, considerată ca incluzînd nu numai verbe de comunicare lingvistică ("a spune", "a întreba", "a răspunde", "a jura", "a striga" etc.), ci și verbe ale
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Vezi și AUTORITATE. verbum dicendi [verbum dicendi]. Un verb care poate apărea într-o PROPOZIȚIE INCIDENTĂ. Verba dicendi (verbele zicerii) pot să apară în DISCURSUL DIRECT sau INDIRECT, constituind o clasă care este, de obicei, considerată ca incluzînd nu numai verbe de comunicare lingvistică ("a spune", "a întreba", "a răspunde", "a jura", "a striga" etc.), ci și verbe ale credinței, meditației și sentimentelor ("a gîndi", "a crede", "a simți" etc.) și, mai general, verbele care sînt văzute ca specificînd actul vorbitorului
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
dicendi (verbele zicerii) pot să apară în DISCURSUL DIRECT sau INDIRECT, constituind o clasă care este, de obicei, considerată ca incluzînd nu numai verbe de comunicare lingvistică ("a spune", "a întreba", "a răspunde", "a jura", "a striga" etc.), ci și verbe ale credinței, meditației și sentimentelor ("a gîndi", "a crede", "a simți" etc.) și, mai general, verbele care sînt văzute ca specificînd actul vorbitorului sau gînditorului ("Ce mai faci? zîmbi el"). ¶Banfield 1982; Page 1973; Prince 1978. Vezi și DISCURS ATRIBUTIV
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]