5,522 matches
-
solidar cu oricine ar lupta pentru revenirea la numele tradițional al orașului lor, că ar renunța cu plăcere la statuia lui Stalin din centrul vechii cetăți, că ar fi gata să participe la ștergerea numelui "tătucului" implantat cu brazi pe versantul cel mai semnificativ al Tâmpei. După numai câțiva ani, în 1956, când la Budapesta s-au manifestat primele semne ale anticomunismului, în Brașov au fost dese cazuri de solidaritate activă cu revoltele din Ungaria. Printre cei arestați erau și câțiva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
să mergem să vedem „Baia lui Zeus”, de care mai citisem prin niște cărți. De fapt era vorba de niște chei abrupte care îmi aduceau aminte de Cheile Carașului din România, județul Caraș-Severin, singura deosebire era dată de faptul că versanții erau mai înalți, dar firul apei era cam la fel de mare ca și râul Caraș. Bineînțeles că am avut în Costel Iftinchi un însoțitor foarte activ pe perioada acestei zile, el fiind doritor să fotografieze și să filmeze cam toate noutățile
Muntele Olimp. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1084]
-
Zeletinul, sunt colectate succesiv de către Valea Bârladului. Spre Valea Siretului de la vest se orientează doar pâraie scurte, torențiale, mai importante fiind Răcătăul (din mica Depresiune Parincea) și Polocinul. În general (cu excepția parțială a Tutovei), văile sunt strâmte și adânci, cu versanții puternic înclinați, săpate în roci moi (lutoase și argiloase cu intercalații de nisipuri și pietrișuri). Pantele mari și substratul geologic de roci neconsolidate sau slab consolidate, corelate cu acțiunile negative ale omului prin tăierea vechilor păduri (în vederea extinderii pășunilor și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
umane ale părții central-nordice a Colinelor Tutovei. * Natura. Substratul geologic este alcătuit din sedimente marine terțiare (sarmato-miocene) argilo-nisipoase (cu subțiri și discontinui intercalații grezoase), în care s-au adâncit văile, plus depozite cuaternare continentale, de alunecare locală (pornituri) pe unii versanți, și de acumulare aluvială (luto-nisipoasă sau nisipo-pietroasă) pe fundul văilor curgătoare. Relieful este reprezentat prin culmi deluroase paralele N-S, cu înălțimi de 300-450m (maximum de altitudine fiind de 485m în D.Măngălăriei și de 481m în D.Țâioara din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
maximă de 485m, o amplitudine a reliefului comunei de 350m, fapt ce explică adânca și deasa lui fragmentare în dealuri și văi, coeficientul de fragmentare fiind printre cele mai mari din întreaga regiune a Colinelor Tutovei. Este motivul pentru care versanții văilor sunt afectați de intense alunecări de teren și/sau erodați de râpi și ravene, în timp ce șesurile văilor (local însoțite lateral de fragmente de terase joase, zvântate), pot fi supuse, temporar și parțial, inundațiilor și înmlăștinirilor. Harta administrativă a județului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
o vegetație forestieră de stejereto-carpinete cu arțar, jugastru, tei etc., doar parțial conservate pe culmile deluroase mijlocii, și de goruneto-făgete cu paltin, mesteacăn ș.a., sub formă de masive aproape compacte pe culmile mai înalte, în timp ce pe culmile mai joase și versanții văilor domină o vegetație de silvostepă (pajiști cu rare pâlcuri sau fragmente de pădure), înlocuită aproape în totalitate prin culturi agro-viti-pomicole, ce exprimă caracterul economic de bază al comunei Voinești. O statistică a utilizării teritoriului comunal din ultimile decenii ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
absolută la punctul de confluență cu pârâul Iezer. Datorită adâncirii accentuate și stratelor de roci moi: argile, luturi și nisipuri (cu rare și subțiri intercalații de gresii și pietrișuri slab consolidate) (de vârstă sarmatică și meoțiană) pe care le secționează, versanții văii au pante puternic înclinate, afectate de erodarea superficială a solului și de eroziune torențială în adâncime (ravene, râpi), asociate pe alocuri cu alunecări de pământ. Toate aceste procese negative explică caracterul agro-viti-pomicol al economiei locale, cu producții ce abia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
arbori de mare utilitate directă, gospodărească, dar și indirectă, pentru protecția solului și ameliorarea climatului. Stejarul, gorunul, arțarul, jugastrul, paltinul, ulmul, teiul, carpenul, fagul și numeroase esențe de arbuști făceau fala acestor păduri de culme, care adesea coborau și pe versanți, cu rol de stăvilire a eroziunii terenului și alunecărilor. Trecerea de la proprietatea în devălmășie la proprietatea privată, individuală s-a făcut cu atribuirea nu numai de loturi agricole, ci și de suprafețe limitate de pădure spre îngrijire și satisfacerea nevoilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
5km și o lățime de circa 200m la capete și 300-400m în partea centrală. Ea ocupă fundul văii din acest sector, care, cum spuneam, în partea centrală se află la înălțimea de 200m față de nivelul mării, și urcă pe ambii versanți până la 250m altitudine (la nivelul bisericii pe versantul drept și la nivelul casei Lemnaru pe versantul stâng). În partea sudică, răzășească, a satului, majoritatea caselor se dispun pe trei trepte de altitudine: treapta joasă dezvoltată exclusiv pe dreapta văii, marcată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
capete și 300-400m în partea centrală. Ea ocupă fundul văii din acest sector, care, cum spuneam, în partea centrală se află la înălțimea de 200m față de nivelul mării, și urcă pe ambii versanți până la 250m altitudine (la nivelul bisericii pe versantul drept și la nivelul casei Lemnaru pe versantul stâng). În partea sudică, răzășească, a satului, majoritatea caselor se dispun pe trei trepte de altitudine: treapta joasă dezvoltată exclusiv pe dreapta văii, marcată de aliniamentul caselor Pălăduță Vrabie Costea Constantinescu Clapa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
fundul văii din acest sector, care, cum spuneam, în partea centrală se află la înălțimea de 200m față de nivelul mării, și urcă pe ambii versanți până la 250m altitudine (la nivelul bisericii pe versantul drept și la nivelul casei Lemnaru pe versantul stâng). În partea sudică, răzășească, a satului, majoritatea caselor se dispun pe trei trepte de altitudine: treapta joasă dezvoltată exclusiv pe dreapta văii, marcată de aliniamentul caselor Pălăduță Vrabie Costea Constantinescu Clapa Ocraim Cezar Albu Jerebie Ouatu (Dascălu) Ouatu (Zugravu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
V., GEANANA M. (1972), Considerații pedogeografice asupra Obcinelor Bucovinei, Lucr.Conf.Naț. de Șt.Solului. BARBU N., IONESI L. (1972), Etapele de evoluție geomorfologică a Obcinelor Bucovinei, Lucr.Simpoz. de geogr.fizică a Carpaților, București. BARBU N., PALADE V. (1973), Tipizarea versanților din Câmpia Moldovei în vederea amenajării și utilizării lor, Lucr.Simpoz.de geogr.aplicată, Pitești. BARBU N., LUPAȘCU GH. (1974), Influența prafului de la Complexul de fabricație a cimentului și a varului din orașul Bicaz asupra solurilor din regiune, An.Șt.Univ. "Al.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
1984), La couverture de sol des Montagnes de Bistrița, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, t.XXX, s.II b. BARBU N., BĂCĂUANU V. (1985), L'évolution de relief dans le Plateau de la Moldavie sous l'action des processus de versant, An.Șt.Univ."Al.I.Cuza" Iași, t.XXXI, s.II b. BARBU N., LUPAȘCU GH., RUSU C., LUPAȘCU ANGELA (1986), Étude pédogéographique sur l'Obtchine de Mestecăniș, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, t.XXXII, s.II b. BARBU N.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Război Mondial. Tot de aici ... din această frumoasă stațiune turistică la Marea Neagră ... am rămas cu o amintire a unei situații care putea fi tragică pentru mine. Pe o vreme însorită de noiembrie ... m-am hotărât să fac o ascensiune pe versantul sudic al M-ților Iaila ... ce domină marea cu ai săi peste 1500m. Fiind obișnuit cu înălțimi mult mai mari ... nu am ținut cont că urc de la nivelul mării (zero metri) și nu pe o pantă oarecare, ci pe un abrupt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
stat decât două zile ... dar pline de învățăminte prin cele două deplasări făcute cu un coleg geograf de la Universitatea locală: prima ... pe cămile ... spre inima pustiului ... cu dune tipice ... cum numai în fotografii mai văzusem; a doua ... am urcat perpedes versantul nordic al Munților Kopetdag de la sud de oraș ... impresionant și el prin peisajul de ariditate pietroasă. Ambele deplasări au fost ... tocmai prin specificul peisajului de simplitate și nuditate ... întipărite definitiv pe retina, în mentalitatea și în începutul instruirii mele în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
e de mirare că orașul era acoperit de zăpadă ... prima zăpadă întâlnită pe acest lung și atât de variat traseu. Cu tot aspectul de iarnă ... am reușit să conving doi colegi geografi a Universității locale să încercăm o ascensiune pe versantul nord-vestic al lanțului muntos Tian-Șan ... pe culmea căruia se situa frontiera dintre Kazahstan și China. În prima zi a plănuitei ascensiuni ... o mașină a Universității ne-a urcat până la o stațiune montană situată la o înălțime de aproape 1200m. A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
oficiale. Este o piață adesea închisă, încărcată cu statui de împărați și de notabili, mărginită de porticuri care pot fi înălțate, susținute pe dedesubt de galerii subterane, *criptoporticuri ca la Arles și la Reims. La Paris, forumul era situat pe versantul vestic al muntelui Sainte Geneviève, între strada Saint-Jacques și Bulevardul Saint-Michel, în axa străzii Soufflot. Monumentele religioase cele mai importante erau construite în acest forum: Casa Pătrată de la Nîmes sau Capitoliul de la Narbonne. Existau alte sanctuare și în afara forumului, amestecînd
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și social-economice ale teritoriului comunei Șipote și să constituie, astfel, o sursă de date folositoare pentru rezolvarea unor probleme specifice teritoriului: amenajarea și sistematizarea localităților comunei, zonificarea funcțională a terenurilor, combaterea eroziunii solurilor și a altor forme de degradare a versanților, valorificarea resurselor naturale și de muncă, organizarea circulației și a transporturilor, echiparea tehnico -edilitară, reabilitarea, protecția și conservarea mediului . Totodată, fără pretenția că acest demers științific a putut epuiza subiectul în cauză, sper ca lucrarea să adreseze un îndemn noilor
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
județean 282 (drum pietruit),spre jud. Botoșani. Teritoriul comunei are în componența sa mai multe sate,răspândite atât pe dreapta, cât și pe stânga văii Miletinului — Iazu-Vechi, Șipote, Mitoc,Hălceni, în bazinele unor afluenți ai Miletinului - Iazu -Nou sau pe versanții săi și la contactul acestora cu șesul - Chișcăreni.(Harta nr. 2 ) Denumirea satului, ,Șipote ” derivă de la numeroasele izvoare alimentate de stratele acvifere de terasă, ce au o adâncime redusă, în unele sectoare putând să ajungă la 1m. ,,Tezaurul toponimic al
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
argiloase, marne și depozite argilo-marnoase (argile de Ungheni cu Cryptomactra).Evoluția subaeriană specifica întregii unități, după exondare, a suprapus acestui substrat depozite mai noi pleistocene (aluviuni de terasă, reprezentate prin prundișuri, nisipuri, luturi loessoide) sau foarte recente (luturi coluviale pe versanți, depozite argiloase și argilo-lutoase, în șesuri). În ceea ce privește resursele geologice și gradul lor de valorificare, M. Brânzilă în lucrarea „Geologia părții sudice a Câmpiei Moldovei”, remarca faptul că „ studiul geologic al depozitelor sarmațiene din sectorul dintre Miletin, Bahlui și
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
formațiunile argilo-nisipoase mai friabile. Ca urmare,suprafața acestora a coborât treptat, schițându-se diverse forme de relief în funcție de rezistența la eroziune a diferitelor sectoare. Cea mai mare parte a teritoriului comunei aparține unor interfluvii largi, cu platouri întinse și cu versanți cu diferite grade de înclinare (pantele sunt cuprinse între 5șși 25ș ), adesea afectate de procese de eroziune și alunecare. Altitudinea reliefului e, în general, redusă, caracteristică părții centrale a Câmpiei Moldovei, valorile medii fiind de 120m, cele maxime de 160-180m
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
anumite trăsături specifice,iar în lungul văilor au fost depuse, prin acțiunea unor factori diverși,importante cantități de materiale,dând naștere reliefului de acumulare. Astfel, în majoritatea sa,relieful este format prin sculptarea câmpiei de către apele curgătoare și prin modelarea versanților de către procesele denudaționale, distingându-se câteva tipuri genetice: Relieful fluvio-denudațional ( sculptural și de acumulare) este reprezentat prin interfluvii sculpturale predominant colinare (D. Urzicani, D.Budu, D.Balș, D. Solovăț),iar pe alocuri cu aspect de platouri (D. Mitoc, D .Viișoara
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de către procesele denudaționale, distingându-se câteva tipuri genetice: Relieful fluvio-denudațional ( sculptural și de acumulare) este reprezentat prin interfluvii sculpturale predominant colinare (D. Urzicani, D.Budu, D.Balș, D. Solovăț),iar pe alocuri cu aspect de platouri (D. Mitoc, D .Viișoara), versanți (care acoperă aproape 2/3 din teritoriu) deschiși fie în eluvii loessoide și marno-argile sarmatice,fie în luturi coluviale și aluviuni de terasă și, respectiv, glacisuri coluvioproluviale,în general de mică extindere, atât pe stânga, cât și pe dreapta Miletinului
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
denudațional este constituit din forme de sculptură specifică: cornișe de desprindere ale alunecărilor de teren, trepte de alunecare și sisteme de padine în cadrul deluviilor), acumulări sub formă de monticuli de alunecare și glacisuri coluviale groase, larg răspândite,care îmbracă baza versanților unor vâlcele (est de D.Coroleuca),racordează tronsoane ale versanților văii principale și ale afluenților cu șesurile (est de Iazu- Vechi,Chișcăreni etc.) sau nivele succesive de terase ale Miletinului(D. Schinăria, Balș,Solovăț, Mitoc). În cadrul reliefului fluvial propriu-zis, sculptura
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
desprindere ale alunecărilor de teren, trepte de alunecare și sisteme de padine în cadrul deluviilor), acumulări sub formă de monticuli de alunecare și glacisuri coluviale groase, larg răspândite,care îmbracă baza versanților unor vâlcele (est de D.Coroleuca),racordează tronsoane ale versanților văii principale și ale afluenților cu șesurile (est de Iazu- Vechi,Chișcăreni etc.) sau nivele succesive de terase ale Miletinului(D. Schinăria, Balș,Solovăț, Mitoc). În cadrul reliefului fluvial propriu-zis, sculptura specifică a modelat canale de albie minoră și canale de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]