4,489 matches
-
influența a ceea ce se numește directiva Languedoc-Roussillon, apoi conform regulamentului comunitar nr. 458/80 al Consiliului din 18 februarie 1980 care a extins aplicarea dispozițiilor pe întreg teritoriul francez, restructurarea podgoriilor a cuprins, în 12 ani, 70 000 ha de viță de vie. Acțiunile de restructurare au vizat în anul 1991 aproximativ 14 000 ha. Dacă se ține cont de un cost mediu pe ha de 21 000 de franci și de o subvenție națională de 70 %, valoarea creditelor s-a
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
de un cost mediu pe ha de 21 000 de franci și de o subvenție națională de 70 %, valoarea creditelor s-a ridicat la aproximativ 200 de milioane de franci. În ceea ce privește defrișările indemnizate, mai mult de 200 000 ha de viță de vie au fost eradicate din anul 1976, când măsura a început să fie aplicată. Din anul 1981, defrișările se desfășoară sistematic și se încadrează într-o "normă" anuală de la 10 până la 12 000 ha. Cât despre consecințele politicii de
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
defrișările se desfășoară sistematic și se încadrează într-o "normă" anuală de la 10 până la 12 000 ha. Cât despre consecințele politicii de tăiere a podgoriilor asupra producției vinicole franceze, se estimează, de exemplu, că eradicarea a 150 000 ha de viță de vie, soiuri de masă, timp de zece ani, echivalează cu 10 milioane de hectolitri de vin retrași de pe piață (pe baza aproximării cu 70 de hectolitri la hectar). De exemplu, pentru campania din anii 1989-1990, experții sunt de părere
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Greciei la Comunitatea Europeană în anul 1981, apoi a Portugaliei și mai ales a Spaniei în 1986, modifică profund economia viticolă comunitară. Întinzându-se din Attica până la Oceanul Atlantic, spațiul viticol european reprezintă în prezent aproape jumătate din suprafața mondială de viță de vie, 58 % din producția de vin de pe glob, o piață potențială de 350 de milioane de consumatori. Europa celor 15 state membre numără șapte țări viticole, dintre care patru sunt mediteraneene. Odată cu expansiunea Europei viticole, se produce și dezvoltarea
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
țărănească de carafe, ulcioare, tigve și sticle cu vin provenit din vastele vii milenare... CONCLUZII "VINUL" CARE A URMAT VINULUI Vinul are un trecut și un prezent, dar o fi având oare viitor? În definitiv, vinul va fi întotdeauna viitorul viței de vie? Țările din sudul Europei se confruntă în prezent cu problema supraproducției de vin și se caută obținerea unor produse noi care să poată utiliza mustul. În acest scop, există mai multe soluții pentru viticultură: fie se fabrică produse
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
oferindu-i o etichetă comună în cadrul Uniunii. În afara faptului că multe dintre aceste produse numite ecologice sunt neconforme sub raport calitativ și că uneori capătă o nuanță folclorică pentru consumatori, în Franța nu se poate aminti de cultura ecologică a viței de vie fără să se folosească și expresia "vin ecologic", înțelegându-se, desigur, că această reglementare specifică nu trebuie să interfereze cu cea a sectorului vitivinicol, mai ales în ceea ce privește condițiile de producție și de etichetare. Nu se intenționează sub nicio
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
apă și hrană; era adesea reprezentată ca având cap de vacă. (n. trad.) 6 Un cântec popular din secolul al XIX-lea redă episodul biblic: Noe, Patriarhul nostru, E faimos doar datorită Arcei? Nu, el este și mai cunoscut Că viță de vie a plantat, Așa că, spuneți dumneavoastră, E bine că n-a pierit pe apă! 7 Etimologic vorbind, simbolul este la origine "un semn de recunoaștere alcătuit din două jumătăți complementare ale aceluiași obiect. Prin extensie, el califică o entitate
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
un concept, un obiect, o persoană sau o povestire care întruchipează o altă entitate, în virtutea unei analogii esențiale sau a unei convenții arbitrare." (L. Benoist, Signes, symboles et mythes, Paris, "Que sais-je?", nr. 1605, 1975, p. 124). 8 În Biblie, vița de vie și vinul sunt menționate de 441 de ori, iar dintre cele 24 de parabole ale lui Hristos, 4 dintre ele evocă această temă. 9 Religiile de mistere, fenomen tipic civilizației elene, care au luat ființă prin contaminarea cu
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
comunismului tot ar trebui să le mulțumim. Ar putea fi ză bighining ov ă biutiful frendșip, vorba altui balcanic, mai vesel: Emir Kusturica. A, da: și pentru țigările BT! LA LOC teleCOMANDA Sângele colorat în turnesol Alex SAVITESCU Boierul de viță veche este un fetiș intelectual post-revoluționar. Un loc comun, călduț, în care te poți - scuzată fie-mi expresia! - bălăci în sânge albastru. Un bun prilej de a ne căuta și, când e cazul, inventa origini aristocrate. Boierul de viță veche
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
de viță veche este un fetiș intelectual post-revoluționar. Un loc comun, călduț, în care te poți - scuzată fie-mi expresia! - bălăci în sânge albastru. Un bun prilej de a ne căuta și, când e cazul, inventa origini aristocrate. Boierul de viță veche upgradat modernității a apărut, ca un certificat de calitate, în mii și mii de momente publice ale României de după 1989. A fost adoptat fără ochi critic, fără nici un semn de întrebare. Și-a făcut simțită prezența la reuniuni simandicoase
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
judecată. Dacă și graseia puțin, cu atât mai bine! Am asistat, urmărind acest tipar, cum personaje absolut onorabile și care aveau ceva de spus în viața publică s-au amestecat cu indivizi mai plați decât Deșertul Sahara. Imaginea boierului de viță veche upgradat a devenit un loc comun în cultura noastră urbană. În mentalul colectiv, aducea culoare! E ca într-un film alb-negru, în care apare, la un moment dat, în cadru, o mașină vopsită roșu-aprins. Nimeni nu se uită dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
să-ți completeze un aer vag de aristocrat; să nu porți ceas la mână, ci la buzunar, fixat cu un lanț; să nu uiți să ții o batistă la rever și, categoric, să îți cultivi barba mai abitir decât oenologii vița de vie. Toate aceste detalii superficiale ne conduc, scurt, la ideea că suntem încă o nație de suprafață. Țin minte câteva discuții de acest fel din urmă cu șase-șapte ani, din redacția „Opiniei studențești“. Acolo unde discutam, cu unii dintre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
cereale să acopere consumul intern și să existe chiar și disponibilități de export. În sectorul vitivinicol s-a obținut recunoașterea întregii suprafețe cultivate cu viță-de-vie, precum și o perioadă de tranziție de 8 ani pentru replantarea a 30.000 ha cu viță nobilă. Plafoanele negociate la bovine și ovine, ca și cota de lapte sunt superioare producțiilor și efectivelor înregistrate de România în 2003. Pentru dezvoltare rurală vom primi 2,4 miliarde de euro, la care se adaugă 249 milioane de euro
Profeții despre trecut și despre viitor by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2139_a_3464]
-
Curtea de Argeș care s-a ridicat peste sărmana victimă. Refugiul tăcut din munte constituie un cadru grandios pentru veche arhitectură în care o friză grecească foliolată deasupra ferestrelor cu ancadrament sirian. Un rând de trefle arabe subliniază temelia; la cornișe atârnă vița euharistică, din care ciugulește porumbelul mistic. Cele patru cupole se etajează descrescător în jurul corului, naosului și pronaosului. În interior, baptisteriul aduce o notă persană în acest tablou bizantin. Dincolo de pronaos, peristilul susținut de douăsprezece coloane cu nervuri verzi precede naosul
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
încet până în via înflorită și o nimicește, smulgând, rupând și tăind butucii. Trece atunci un călăreț, care întreabă: "Ce-o fi, Doamne, și asta? Cine-a prăpădit via? Moșule, ce s-a-ntâmplat Și de ce te-ai supărat, De tai viță Din mlădiță, De mi-o tai de la tulpină Și mi-o seci din rădăcină, De tai bieții strugurei Albi ca niște mielușei, De tai negri strugurași Ca și negri țigănași, Și pe care cum îi tai Peste garduri îi tot
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Nici la masă n-am rămas, Ci d-acolo m-am sculat, Tot la Domnul m-am rugat, Târnăcop am apucat, Sapa-n mână am luat, Și la vie c-am venit Să urăsc ce-am fost iubit: Și tai viță Din mlădiță, Strugurași Cu buturași, Și-i tai, măre, din tulpină Ca să-i sec la rădăcină!". Michelet spunea că iubirea ocupă întregul folclor românesc. Nu-l cunoștea bine. îi acorda un loc prea mare folclorului. Cel care-i rămâne este
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Praga“. Cele două femei, Anne și Patricia, părăsiseră Canada și „umblau haihui prin Europa“. Anne Wellington este numele canadian al româncei Ana-Cristina, fugită din țară după examenul de licență. La Toronto, Ana-Cristina îl întâlnește pe Tom Wellington, un bărbat de viță nobilă, cu o avere uriașă, care-i devine în scurt timp soț. Ana găsește alături de Tom liniștea și bunăstarea după care tânjea în România. Relația celor doi soți este una nonconformistă, în care Anne se poate bucura de toate libertățile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
aude Chariots of Fire, piesa trupei Vangelis. Un fel de Haile Gebresselasie, maratonistul african de jumate de buletin, care părea a fi în stare să umilească până și gheparzii. Televizorul meu a fost, îndrăznesc să spun, unul dintre „boierii“ de viță veche, ultimul din seria sa, unul care a prins toată tranziția românească, pe care a redat-o, de la un capăt la celălalt al ecranului, în culori mai calde decât privirile șerpuitoare ale personajelor-cheie din ultimul deceniu și jumătate. A prins
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
pe cea dinspre camera mea, nu pe cea dinspre heleșteul familiei), îmi potrivisem cu clei galben, desprins de pe scoarța prunilor de la balamuc, îmi fixasem un soi de poză decupată atent cu forfecuța de unghii, nu cu foarfecele folosit la curățat vița de vie, o locomotivaportristețe. Nu-i vorba de un giumbușluc, de un cuvânt geamantan, nu! Asta era! O locomotivaportristețe. Și când închideam ușa, desigur, locomotivaportristețea se desfăcea de pe lemnul vopsit în alb-gri și, încet-încet, se deplasa, plutea, năvălea ușurel către
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
și de vizitatori. Pe lângă casele oamenilor mai există și gutui, caiși, zarzări și nu lipsesc nucii. Producția anuală de fructe variază în funcție de zilele de primăvară cu brume și îngheț în perioada înfloririi pomilor și de felul cum sunt îngrijiți. Cultura viței de vie are o veche tradiție în comuna noastră. în anul 1891 suprafața cultivată cu viță de vie era de 26 pogoane din soiuri indigene care dădeau vinuri de bună calitate 1. După primul război mondial a început plantarea de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Producția anuală de fructe variază în funcție de zilele de primăvară cu brume și îngheț în perioada înfloririi pomilor și de felul cum sunt îngrijiți. Cultura viței de vie are o veche tradiție în comuna noastră. în anul 1891 suprafața cultivată cu viță de vie era de 26 pogoane din soiuri indigene care dădeau vinuri de bună calitate 1. După primul război mondial a început plantarea de hibrizi care au înlocuit vița de bună calitate. In prezent există în comună 13 ha plantate
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
veche tradiție în comuna noastră. în anul 1891 suprafața cultivată cu viță de vie era de 26 pogoane din soiuri indigene care dădeau vinuri de bună calitate 1. După primul război mondial a început plantarea de hibrizi care au înlocuit vița de bună calitate. In prezent există în comună 13 ha plantate cu vie aparținând gospodăriilor individuale ale populației din care se culeg struguri pentru consumul propriu și pentru vin. Soiurile existente predominant sunt de Nova, Băsărăbeancă și mai nou Blanc
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
vie aparținând gospodăriilor individuale ale populației din care se culeg struguri pentru consumul propriu și pentru vin. Soiurile existente predominant sunt de Nova, Băsărăbeancă și mai nou Blanc, Otonel și Berbecel. Calitatea strugurilor depinde de numărul de zile cu soare, vița de vie dând rezultate mai bune în anii secetoși. în pădurile din jurul comunei trăiau odinioară multe animale sălbatice între care ursul și lupul, mai există în prezent vulpile, porcii mistreți, căprioarele, iepurii, veverițele, bursucii. Dintre animalele domestice întâlnite din cele
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
băieții de însurat Plugușor cu patru boi, Ia, mai mânați, flăcăi! Hăi! Hăi! sau S-a sculat mai an BădicaTraian Și-a încălecat Pe un cal învățat, Cu șeaua de aur, Cu nume de graur, Cu frâul de mătasă Cât vița de groasă. El în scări s-a ridicat Peste câmpuri s-a uitat, Ca s-aleagă loc curat De arat și semănat S-a sculat într-o joi C-un plug cu 12 boi. Și în încheiere: La anul și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
care se fierb în apă sărată, apoi se prăjesc în unt. MÂNCARE VÂNĂTOREASCĂ 1,5 kg carne de mânzat, fructe, zarzavat, prune uscate, o cană de miez de nucă, fâșii de slănină, un castron de usturoi, unt, ceapă, foi de viță murate și condimente Se taie carnea felii și se împănează cu usturoi și slănină, se condimentează și se învelește în frunze de viță de vie, murate și desărate. Se unge o tavă cu unt; adăugăm 2-3 cepe tăiate peștișori, un
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]