3,060 matches
-
de necurăție păcătoase făcute fără intenție: „Când va păcătui cineva din neștiință împotriva vreuneia dintre poruncile Domnului și va face ceea ce nu se cuvine încălcând vreuna dintre ele [...] să aducă Domnului pentru păcatul său pe care l-a săvârșit un vițel fără cusur ca jertfă pentru păcat” (Lev 4,2-3, cf. 5,2-6; 12,6). Datorită rolului său purificator și față de ceea ce este făcut din neștiință, el este frecvent întâlnit în celebrarea sărbătorilor, oferit înainte ca preotul să facă alte sacrificii
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
ciorbă rusească numită soleanka (numele vine de la solenia, „varză acră“), descoperită de către Radu Anton Roman și în Basarabia, deși într-o formă oarecum diferită de original. Întâlnim aceeași dezordine și incongruență în materie de ingrediente (rinichi de vită, carne de vițel, de vită, de porc, cârnați, șuncă, ciuperci, ceapă, castraveți murați, pește afumat, varză acră, ardei, măsline și încă multe altele...), dar în acest caz haosul este voit, căci el provine dintr-un belșug asumat, din refuzul conștient al oricărei posibilități
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
care, de fapt, s-a suprapus peste străvechile haluște slavo-române). Cum și-au depășit sarmalele noastre sursa de inspirație? Prin inovație și diversitatea umpluturilor (omițându-le pe acelea de post, umpluturile pot fi din carne de găină, curcan, rață, gâscă, vițel, porc, vită, miel sau ied, din pește 17, din brânză etc.), dar și a învelișurilor (foi de varză acră sau dulce, frunze de viță, de ștevie, de tei, de hrean, ba chiar și de... leuștean!). Pe vremuri, umpluturile se mai
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
volum), i-au zis patsas. Originea cuvântului ar putea fi turcească, din paça, ceea ce înseamnă picior de animal, termen din care s-a născut și denumirea unei străvechi rețete românești, astăzi dispărută, paceaua, un fel de tuslama din picior de vițel, în care uneori se punea și burtă de vită. Ciorba noastră de burtă are câteva note originale față de rețeta-mamă. De pildă, dresul cu ou și smântână este preluat de la varianta grecească. Folosirea morcovului ras și prăjit în ulei, pus în
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
traductibil prin ceva de genul „chebapurimici“. Sunt mititeii (tot un diminutiv...) sârbești, croați, sloveni, bosniaci, herțegovini, muntenegreni (dar și albanezi!), făcuți de parcă ar fi pregătiți pentru vreun Mitică de pe malul Dâmboviței. Carnea folosită e un amestec, în cantități egale, de vițel, miel sau oaie și porc, de condimentat se condimentează cu usturoi (ca la noi), dar și cu ceapă (ca în cazul kebabcetelor), cu sare și piper (evident!), iar aspectul lor este identic celui al mititeilor... Noi îi servim cu muștar
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
noi mai există ghiveciul „măcelăresc“ (cu măruntaie, cum ar fi măduvioare, momițe, și cu bucăți de carne grasă), compoziția fiind de data aceasta unică printre ghiveciurile balcanice. Avem și un ghiveci „național“ (fără măruntaie, dar cu trei feluri de carne: vițel, miel, porc), mult mai puțin original. Tot „națională“ avem pretenția că este și tocana, deseori românizată prin diminutivare („tocăniță“). Radu Anton Roman ne oferă nu mai puțin de douăzeci de variante ale acestei rețete, maghiare 91 la origine. Ungurii cunosc
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Ardeal, și cei mai buni mititei și patricieni, la București, Ploiești și în alte orașe din Muntenia. Bucătarilor și gospodinelor din Moldova, însă, le revine meritul că, în afară de (fiindcă vorbim de tocături) pârjoale de pasăre, de carne amestecată (porc și vițel) [...], chifteluțe marinate în oțet de vin (nu cu tarhon, ci numai cu măsline), praz umplut ș.a., le revine meritul, zic, de a fi născocit perișoarele cu smântână, care făcute după rețeta clasică, sunt suficiente pentru a face gloria oricărei bucătării
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
cazurilor sunt fripte pe grătar, tehnică simplă recomandată încă de către Platin (Bartolomeo Sacchi), în 1474, în celebra sa carte De honesta voluptate, apărută la Roma. Alte elemente tipice gastronomiei Renașterii sunt prezența măruntaielor (creier de oaie, de „râmător“ ori de vițel, „rănichi“, limbă și ficat de vițel ori de „râmător“, „mațul cel gras al vițelului“...), desconsiderate în bucătăria medievală, precum și a plantelor aromatice, cum ar fi măghiranul, ceapa, cimbrul, pătrunjelul, rozmarinul (alături însă de o covârșitoare „armada“ de mirodenii orientale, dintr-
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
simplă recomandată încă de către Platin (Bartolomeo Sacchi), în 1474, în celebra sa carte De honesta voluptate, apărută la Roma. Alte elemente tipice gastronomiei Renașterii sunt prezența măruntaielor (creier de oaie, de „râmător“ ori de vițel, „rănichi“, limbă și ficat de vițel ori de „râmător“, „mațul cel gras al vițelului“...), desconsiderate în bucătăria medievală, precum și a plantelor aromatice, cum ar fi măghiranul, ceapa, cimbrul, pătrunjelul, rozmarinul (alături însă de o covârșitoare „armada“ de mirodenii orientale, dintr-acelea prețuite și în Evul Mediu
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
1474, în celebra sa carte De honesta voluptate, apărută la Roma. Alte elemente tipice gastronomiei Renașterii sunt prezența măruntaielor (creier de oaie, de „râmător“ ori de vițel, „rănichi“, limbă și ficat de vițel ori de „râmător“, „mațul cel gras al vițelului“...), desconsiderate în bucătăria medievală, precum și a plantelor aromatice, cum ar fi măghiranul, ceapa, cimbrul, pătrunjelul, rozmarinul (alături însă de o covârșitoare „armada“ de mirodenii orientale, dintr-acelea prețuite și în Evul Mediu - piper, scorțișoară, nucșoară, cuișoare). Apa de trandafiri, foarte
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Se ung cu ulei de măsline și se rumenesc pe grătar. Se servesc cu sos de iaurt. Sos de iaurt: Se combină toate ingredientele și se servește sosul alături de cevapcici. 450 g carne de miel tocată 450 g carne de vițel tocată 450 g carne de porc tocată 2 cepe galbene mari, curățate și rase 3 căței de usturoi, curățați și pisați 3 linguri boia de ardei iute sau dulce (după gust) 2 linguri piper negru, proaspăt măcinat sare după gust
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
toarnă în oala cu supă, amestecând permanent. Se fierbe încă 15 minute, apoi se adaugă carnea de burtă. Alături de această ciorbă se servește oțet amestecat cu mujdei de usturoi și unt amestecat cu boia de ardei. 500 g burtă (de vițel sau de miel) 1 lingură sare 1 ceșcuță oțet 1/2 linguriță boia de ardei 1/2 pahar făină 2 linguri unt 3 căței de usturoi ȘCHEMBE CIORBA (Ciorbă bulgărească de burtă) Într-o oală mare, ceapa și ardeiul se
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Ecologic În con- Conven versie țional ───────────────────────────────────────────────────────────────────���────────── Producția de bovine ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Vaci de lapte ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Juninci rasă de lapte ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Vaci gestante ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Juninci gestante ─────────────────────────────────────────────────────────────────���──────────── Bovine mascule peste 2 ani ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Bovine mascule între 1 și 2 ani ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Bovine mascule între 6 luni și 1 an ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Viței sub 6 luni ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Producția de ovine Anexa 2 MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR ȘI DEZVOLTĂRII RURALE Direcția Generală ...... *) În cazul în care nu se exploatează în totalitate parcela cadastrală, indicați suprafața exploatată. Anexa 3 MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR ȘI DEZVOLTĂRII RURALE Direcția Generală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210298_a_211627]
-
porcine, │Medici veterinari oficiali. Persoana responsabilă de animale, ● Găini ouătoare, ouă consum; După caz, medici veterinari de liberă ● Directiva 1999/74/ ● Directiva 2002/4/ ● Pui crescuți pentru producția de carne; ● Directiva 2007/43/ ● Porcine; După caz, medici veterinari de liberă ● Viței; După caz, medici veterinari de liberă ● Ordinul președintelui ANSVSA nr. 72/2005 privind│practică sau oficiali. Bunăstarea animalelor de fermă din ● Ecvine, rumegătoare mari și mici, păsări de ● Ordinul președintelui ANSVSA nr. 75/2005 pentru Orice persoană implicată în operațiuni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234545_a_235874]
-
ouătoare, ouă consum; După caz, medici veterinari de liberă ● Directiva 1999/74/ ● Directiva 2002/4/ ● Pui crescuți pentru producția de carne; După caz, medici veterinari de liberă │ │producția de carne ● Directiva 2007/43/ ● Porcine; După caz, medici veterinari de liberă ● Viței; După caz, medici veterinari de liberă ● Ordinul președintelui ANSVSA nr. 72/2005 privind│practică sau oficiali. Bunăstarea animalelor de fermă din ● Ecvine, rumegătoare mari și mici, păsări de ● Ordinul președintelui ANSVSA nr. 75/2005 pentru Orice persoană implicată în operațiuni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234750_a_236079]
-
ouătoare, ouă consum; După caz, medici veterinari de liberă ● Directiva 1999/74/ ● Directiva 2002/4/ ● Pui crescuți pentru producția de carne; După caz, medici veterinari de liberă │ │producția de carne ● Directiva 2007/43/ ● Porcine; După caz, medici veterinari de liberă ● Viței; După caz, medici veterinari de liberă ● Ordinul președintelui ANSVSA nr. 72/2005 privind│practică sau oficiali. Bunăstarea animalelor de fermă din ● Ecvine, rumegătoare mari și mici, păsări de ● Ordinul președintelui ANSVSA nr. 75/2005 pentru Orice persoană implicată în operațiuni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234753_a_236082]
-
jaf ale unor populații atrase de avuțiile Daciei, printre care și produsele vitivinicole. După cucerirea Daciei, romanii au continuat dezvoltarea viticulturii autohtone, mărind suprafețele cultivate, introducând noi soiuri de viță de vie, precum și unele mai perfecționate. În Evul Mediu produsele viței de vie, în special vinul erau atât de apreciate încât după relatările venețianului P.Molmenti - ducele Veneției, Sebastian Zeani, le expediază în 1173 de la prețul maximal impus celorlalte produse similare locale străine. Cărturarul Sebastian Munster, unul din reputații savanți europeni
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
sau triptofan și funcțiunea -NH2 provenită de la un aminoacid nearomatic, din proteinele native cât și din cele denaturate. Chimozina este întâlnită în literatura de specialitate și sub denumirea de labferment, renină sau cheag; este produsă de stomacul animalelor tinere (miei, viței, purcei) și acționează asupra cazeinelor din lapte. Sub acțiunea enzimei, cazeina din lapte este transformată în paracazeină greu solubilă. Într-o primă etapă are loc o ușoară hidroliză, urmată de precipitare sub acțiunea Ca2+ cu formare de cazeinat de Ca.
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
îndoială gata să reapară pe mesele sibariților. Gustul pentru vinul bun devine universal și biruie toate vicisitudinile. Mai rămâne de asemenea, așa cum ne avertizează Jean-Paul Gautier, să luptăm contra exceselor și pericolelor pe care le presupune tehnologia triumfală și omniprezentă. Viței de vie trebuie să i se aplice tratamentele cele mai naturale. Creșterea randamentului, abuzul de clone și de drojdii artificiale, culesul mecanizat efectuat cu stângăcie, tescuirile prea brutale, șaptalizarea excesivă, neajunsurile standardizării și uniformizării gustului trebuie interzise mai mult ca
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
înainte de a-l aduce la Sorbona din Paris! Mare tricontinentală a întâlnirilor fecunde și a rupturilor tragice între est și vest, sud și nord! Mare care a fost lumea și care, pentru noi, mediteraneenii, reprezintă lumea noastră!"3 I. Rădăcinile viței de vie "Ampelologiile (tratate privitoare la vița de vie)4 afirmă că vreo patruzeci de vitis (vitis însemnând viță de vie în latină) au fost găsite în formațiunile terțiare ale pământului 5, având o vechime mai mare decât a omului
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
vin a anilor 1992-1994 este de 42,1 milioane hl pe an, însă aproape toată recolta continentului este asigurată de patru țări: Argentina, Statele Unite ale Americii, Chile și Brazilia. În Africa, unde condițiile climaterice sunt în general puțin propice culturii viței de vie și unde numeroase țări au practici religioase care interzic sau limitează consumul băuturilor alcoolice, două țări asigură 90% din producție: Africa de Sud și Algeria. Media anuală a producției africane pentru anii 1992-1994 se ridică la 10,6 milioane de
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
vinului, 1989. Weinold, R., Vivat Bacchus, Une histoire du vin et de la viticulture, Editions Stauffacher SA, Zürich, 1976. CUPRINS Prefață / 5 Introducere De la Attica la Pacific / 9 Partea întâi VECHEA LUME A VINULUI / 11 Capitolul I Marea Mediterană / 13 I. Rădăcinile viței de vie, 14 II. Vinul în cadrul civilizațiilor antice, 20 III. Mare nostrum, 33 IV. Vinul în cadrul civilizațiilor mediteraneene, 44 Capitolul II De la Roma la Bruxelles / 57 I. Inventarea Europei, 59 II. Acolo unde este Biserica, acolo se află Roma, 62
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
1971, p. 7. 5 Mai precis, în eocen, epoca primelor mamifere. 6 H. Arntz, Le vin et les civilisations préhelléniques, Vin et civilisations, Vino e civiltà, Actele colocviului organizat de către Centrul internațional de legătură al organismelor de propagandă în favoarea produselor viței de vie (CILOP), Club des arts et métiers, Paris, 1983, p. 14. 7 M. Lachiver, Vins, vignes et vignerons histoire du vignoble français, Paris, Librairie Arthéme Fayard, 1988, p. 22. 8 Naturalistul și medicul suedez Carl von Linné (1707-1778) a
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
vechi, supraestimând înălțimea munților Atlas, i-au comparat cu un titan care susține lumea. 122 H. Johnson, Vin et civilisation. Le nouveau monde, Vino et civiltà, Actele colocviului organizat de către Centrul Internațional de Legătură a Organismelor de Propagandă în Favoarea produselor Viței de Vie (CILOP), Club des arts et métiers, Paris, 1983, p. 133 și 134. 123 După o luptă de zece ani împotriva Spaniei, Mexicul și-a câștigat independența în 1821. Tratatul de la Guadalupe Hidalgo, semnat la 2 februarie 1848, punea
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
văzut Parisul... Amuțesc. Fabia continuă să se uite țintă la piciorul meu, proptit În ușă. După care se uită și la celălalt. Însă nu picioarele mele o interesează pe ea, ci cizmele mele de cowboy Archie Swann din piele de vițel cu aspect uzat și șnur de piele. Archie Swann e cel mai tare din parcare În materie de Încălțăminte din clipa asta și exact modelul ăsta de cizme a apărut În Vogue săptămîna trecută, la rubrica „Cele mai rîvnite“. Am
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]