7,806 matches
-
a fost drept că s-a stabilit un stipendiu pentru militari pentru ca aceștia să nu se dedea la tâlhării. Soldatul care ucide în luptă, poate fi instrumentul voinței lui Dumnezeu, care adesea se servește de vreun război, pentru a extirpa viciile unui popor și de a purifica o națiune de moravurile sale corupte: Războaiele vor fi purtate cu blândețe de către cei buni, dacă este posibil, astfel încât, prin potolirea dorințelor nestăpânite, să fie distruse aceste vicii care trebuie ori nimicite, ori ținute
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de vreun război, pentru a extirpa viciile unui popor și de a purifica o națiune de moravurile sale corupte: Războaiele vor fi purtate cu blândețe de către cei buni, dacă este posibil, astfel încât, prin potolirea dorințelor nestăpânite, să fie distruse aceste vicii care trebuie ori nimicite, ori ținute în frâu de puterea cea dreaptă. Din acest motiv, un război care aparent pare nedrept, devine drept în planurile lui Dumnezeu, astfel Augustin apăra paginile Vechiului Testament, contra atacurilor maniheilor, justificând agresiunile poporului izraelit
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
care și le face auzite din adâncul deșertului Chaltris sunt într-adevăr puternice, și le lansează pentru a-i trezi din nepăsare, din insensibilitate și inconștiență pe cetățenii romani, fii denaturați ai unei mame atât de mari, dedați chefurilor și viciilor, cu sufletul golit de Dumnezeu și de patrie. Nu-i mai trezea nici un orgoliu, nici un apel nu-i mai mișca, nici o voce nu-i mai atrăgea, ba chiar spre surprinderea sfântului, cât de slabi rămăseseră în fața seducției răului, abandonând calea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
filozofic, le lăuda buna intenție și simultan îi compătimea ironizând gesturile care aveau, în viziunea sa, expresivitatea unui pietism resemnat și a unui fanatism vulgar. Acele gesturi creștine, considerate parte a teatralității și dulcegăriilor, condamnate în Memorii, erau interpretate drept vicii ale sufletelor fără demnitate, atitudini ce îi ostraciza de stoici, bărbații cu adevărat virili. Contrar acestei atitudini, a fost impresionat de rugăciunea profundă a soldaților creștini, astfel încât, atunci când îi sfătuia și îi învăța pe soldații săi modul demn de a
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
mai înverșunat în acest domeniu. Ca cetățeni, trebuie să fim vigilenți, dar suntem mai tentați să criticăm decât să lăudăm. A critica este ușor, a acționa este greu. Orice virtute cere și măsură. În cazul lipsei de măsură, virtutea devine viciu. Să luăm câteva exemple de spirit critic care a deviat. Cunoașteți, cu siguranță, în anturajul dumneavoastră, pe cineva care găsește mereu defecte. Când face cunoștință cu cineva, remarcă mai întâi defectele celuilalt. Poate deveni chiar periculos din cauza bârfei sau a
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
statelor membre reuniți în Consiliu. Procedura consultării este reglementată de art. 308 din Tratatul CE. Rolul Parlamentului intervine în momentul în care Comisia, care deține inițiativa, trimite P.E. proiectul legislativ. Chiar dacă Parlamentul emite doar o opinie facultativă, nerespectarea consultării constituie viciu de formă, ce poate conduce la anularea actului normativ adoptat fără respectarea procedurii ascultării 403. Parlamentul poate întârzia procedura legislativă dacă trimite anumite propuneri de modificare ale proiectului legislativ de către Comisia Europeană, dând drumul opiniei de-abia după ce Comisia se
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
spre cratiță și au ales ca să îmbrace măcar la figurat nădragii politici. Din păcate respectivele excepții de la cratiță, au uitat doar atât, folosirea cratiței, încolo toate celelalte chestii, mai ales cele pe care bărbații le consideră ca un fel de viciu, au rămas intacte, ba încă au devenit și mai costisitoare. Să luăm, de exemplu, una dintre cele mai controversate femei din România, Elena Udrea, care într-o publicație centrală (Libertatea), declară cu zâmbetul ei blond că are rețete secrete pe
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
ei tata. Sînul tînăr în dreptul bărbii albe iată scenă cea mai nouă. Acest nou sîn filial este Cordelia... Tatăl este pretextul fiicei. Această minunată creatură umană, Lear, servește de suport creaturii nespus de divine, Cordelia. Tot haosul de crime, de vicii, de nebunii și suferințe se justifică prin splendida apariție a virtuții. Shakespeare, purtînd-o pe Cordelia în închipuirea să, a creat această tragedie că un zeu care, doar pentru a găsi un loc unui răsărit de soare, ar zidi o lume
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
și mă cam tem să mă gîndesc la asta. CORNWALL: Acum îmi dau seama că nu numai aplecarea spre rău a fratelui tău l-a facut să-i caute moartea, ci că răutatea condamnabila a acestuia a fost provocată de viciile aceluia. EDMUND: Ce perfida mi-e soarta, că trebuie să mă căiesc de-a fi drept! Aceasta-i scrisoarea de care vorbea, si care dovedește că e un partizan secret al intereselor Franței. O, ceruri! dacă acesta trădare n-ar
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
un cîine în funcție e ascultat. Aprod mișel, oprește-ți mîna cruntă. Ce bați cu biciul tîrfa? Biciuie-te tu: Tu arzi s-o folosești în felul pentru care O biciui. Cămătarul spînzura pe-escroc. Prin haina-n zdrențe-apare orice viciu; Mantii și blănuri ascund tot. Puneți păcatu-n aur, Si lancea tare a dreptății, blînd, se frînge; În zdrențe, paiu-unui pigmeu îl și străpunge. Nimeni nu face rău, nimeni, spun, nimeni. Li-s garant. Află-asta de la mine, prietene, ce poți Gură
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
mad: how stiff is my vile sense, That I stand up, and have ingenious feeling Of my huge sorrows! Better I were distract: Șo should my thoughts be severed from my griefs, EDGAR: Te cunosc bine: un mișel slugarnic, La viciile stăpînei-atît supus, Pe cît dorea răutatea-i. GLOUCESTER: Ce, e mort? EDGAR: Stai jos, tăicuța, odihnește-te. Să văd în buzunar: scrisorile-acelea-mi Pot fi prieteni. Mort e. -Mi pare rau Doar că n-avu alt gîde. Să vedem. Dă-mi
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
iert. EDGAR: Schimb de iertări să facem. Nu-s de-un mai mic neam decît ești tu, Edmund. Și de-s mai mult, mai mult mi-ai făcut rău. Edgar mă cheamă, -al tatălui tău fiu. Zeii sînt drepți: din vicii ce-ndrăgimîși fac unelte spre-a ne pedepsi. Locul de beznă, vicios, und' te-a născut L-a costat ochii. EDMUND: Drept ai vorbit, așa-i. Roată și-a mers tot cercul: iată-mă. ALBANY: Părutu-mi-a că mersul tău vestește-un
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
ca unii care au trecut prin el, câștigându-l. S-au îmbogățit în virtute, s-au iluminat și au atins desăvârșirea și așa ne învață cum să ne curățim, iluminăm și desăvârșim. „A vedea că trebuie să ne curățim de vicii - spune Sfântul Grigorie de Nyssa - este deja o premisă și o pregătire a victoriei contra dușmanului, căci noi avem să ducem în viața noastră o luptă continuă împotriva duhurilor răului care se află în spațiu”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
nu este curată?”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Împotriva celor care se opun vieții monahale, 1, 6, P. G. XLVII, col. 327. footnote>. Având pavăza dreptei credințe și atingând prin virtuți și rugăciune culmile unirii dumnezeiești, rămânând nebiruiți de viciu nici în timpul odihnei trupești, Sfinții Părinți au plămădit sufletul creștinilor cu florile cele alese ale virtuților. Erau oameni de care te foloseai numai dacă le vedeai mișcările, chiar dacă nu așteptai nici un răspuns. Așadar, instructiv și binefăcător pentru noi toți este
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
în absența virtuților; el devine un coordonator neutru, detașat, obiectiv și rațional al unor activități cerute de roluri. Sistemul îi determină pe cei care interpretează de fapt aceste roluri adică pe oameni să se comporte ca și când nu ar avea nici vicii, nici virtuți. Există presiuni în sensul neutralizării personalității umane, astfel încât rolurile să fie interpretate cu tot mai multă precizie. Fără îndoială, această presiune venită din partea structurilor raționale nu-și produce efectul totdeauna și deplin. Ar fi imposibil ca lucrurile să
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
se referă, de pildă, la procedeul "alternării" dintre planul oniric și cel al percepției conștiente element de construcție narativă întâlnit de altfel și în romanele anterioare, și ilustrând invariabil configurația "schizoidă" a psihologiei eroului lovinescian -, Șerban Cioculescu îl consideră un "viciu tehnic" ce ar conduce la acea gravă "eroare psihologică", de care au făcut caz majoritatea recenzenților (chiar dacă nu toți s-au referit la același lucru): "Lovinescu a scris romanul scenă cu scenă (și nu printr-o "creștere organică", după cum afirma
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
specifice unor asemenea inițiative, intrigile ori conflictele din interiorul Societății Studenților Români din Bruxelles (cu deosebire de la Universitatea Liberă), înființată în 1904 de Florian Becescu ne-au dezvăluit niște fragmente de viața cotidiană, care trimiteau mai degrabă la slăbiciunile și viciile omenești ale tinerilor studioși, decât la efortul lor de a atinge performanță academică sau de a-și construi o cultură a unei activități asociative. Dar asupra lor am stăruit mai îndeaproape în capitolul următor! În fine, am evocat, la încheierea
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Florian Becescu, scriitorul, jurnalistul, studentul boem, prea puțin cunoscător al amfiteatrele și bibliotecilor, foarte familiarizat însă cu birturile de joasă condiție, tânărul cu porniri generoase, dar și cu patimă mai mult sau mai putin romantică a amorului neconvențional ori cu viciul pariurilor la cursele de cai. Alături de aceștia, la cumpăna dintre anii 1903- 1904, hazardul l-a adus și pe fostul ofițer Vasile Butză, student politehnist, inițial la Liège, apoi la Bruxelles, căutător neobosit de subvenții pentru studii. Nu știm dacă
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
scrie că e apt de a trece examen, atuncea voiu trimite taxa. Acest copil e fórte deștept, ast-fel că póte să fie de trebuința țerei; iar de va fi lăsat în voea întâmplărei póte să se dedea la tóte viciile, să ajungă în mizerie și la urmă să se ucidă. Dnii care stau cu el sunt trecuți de 30 de ani și au făcut un mare păcat de au ajutat un minor și l-au luat de unde-lu plasasem eu
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
a permis, credem noi, o înțelegere mai nuanțată, măi consistentă a intereselor și a obiectivelor ce ii animau pe tinerii români plecați la studii în străinătate. Problemele cotidiene, cu farmecul sau cu anodinul lor, grijile și suferințele "umane", slăbiciunile sau viciile personajelor prezentate în acest capitol, au reînviat fragmente din viața obișnuită, fiind mărturii prețioase pentru o mai bună descriere a practicilor sociale ale acelui timp și ale acelei comunități. Ce însemnă, la sfârșitul veacului al XIX-lea, să fii student
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
mai aproape, dar exemple se pot da și în legătură cu alte asemenea culte. V. N. : Chestiunea e destul de veche. Înainte de '45'50, baptiștii din Banat, care reprezentau o minoritate, erau știuți ca fiind gospodarii cei mai serioși, cei mai lipsiți de vicii, capabili de ași construi independent propriile lor lăcașuri de cult, fără să ceară ajutorul nimănui. Și exista o anumită solidaritate între ei. Repet, vorbesc ca un om care este complet în afara acestor culte, dar meritele lor trebuie să fie recunoscute
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
ce se întâmplau în jurul nostru, adică de crunta realitate, la un moment dat, am dat bir cu fugiții, o luasem razna, ca proștii prin volbură. Tentații multe... Care de care mai atractive... Înfruptându-ne din ele, involuntar ne întreceam în vicii: fete frumoase, din licoarea lui Bahus gustam cam des și mai mult decât era necesar, cafele peste cafele preparate în nisip sau direct pe jar, fumam ca turcii, nopți nedormite, sacrificate în numele celui mai nestatornic și adorat zeu "Amor". Colac
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
ei, la eforturile disperate depuse de propria sa mamă, precum și la toate insistențele noastre de a ne împăca, răspunsul era unul și același: un refuz categoric. În timp ce discuta cu soția Bidaru simți nevoia să-și potolească nervii, apelând la binefacerile viciului de care, în ciuda atâtor eforturi, încă nu putea scăpa. În ciuda gerului de afară, ieși în balcon să fumeze. Nu avea de gând să-și afume soția și cei trei copii care se jucau liniștiți în camera lor. După primul fum
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
îmbătat... Sunt cel mai prost profesor din oraș!... Cu o mimă de om blazat i se destăinui el încă din primul moment. Bănuind că s-a întâmplat ceva neobișnuit și știind sigur că persoana din fața lui este lipsită de asemenea vicii distructive, îl întrebă mirat: Cum așa? Acesta, dornic de a-și descărca amarul în fața cuiva, ar fi vrut să spună totul dintr-o singură răsuflare și văzând că nu reușește făcu un semn a pagubă. Dacă vă spun ce am
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
toate bunurile” (Galateni 6, 6). Metode de educație întâlnite în opera Fericitului Augustin și actualitatea lor Lucrare metodico-științifică pentru obținerea Gradului didactic I în învățământ 38 Activitatea catehetică a Sfinților Apostoli urmărea, mai ales, să-i îndepărteze pe catehumeni de vicii, de păcate și să-i pună în situația morală favorabilă practicării virtuților creștine. Păcatele întunecă sufletul omului, pe când virtuțile creștine îl luminează și îl împodobesc pe acesta. Dacă primul mod de viețuire, acela de vicii și păcate, este asemenea întunericului
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]