3,815 matches
-
câteva oi și capre, cât să-și poată hrăni familia. Dar nu s-a lăsat bunicul, a luat-o iarăși de la capăt, nevoințele sale le-a spulberat pe apa Călmățuiului, Dumnezeu i-a dat din nou jgheab, pentru că era om vrednic și credincios, cu trecere printre semeni și avea acea zestre genetică care-l capacita. Și-a mărit astfel gospodăria, a cumpărat mai multe oi și s-a ocupat de educația copiilor săi. Când venea în Brăila să ne viziteze era
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
acestui bun român, și acum când se împlinește un sfert de veac de la moartea lui, să ne îndreptăm gândurile cătră acela ce a fost Badea Cârțan, neobosit apostol pe căile destinului său. Nimic mai nobil pentru o națiune, nimic mai vrednic pentru acei cari l-am cunoscut, decât faptul împlinirii unei sfinte datorii ce o avem față de consăteanul nostru. Descrierea pe scurt a faptelor sale, rămâne pentru fiecare suflet, un imbold de respectare a oamenilor mari și a înaintașilor cari cu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
venit la Roma în portul lui național de cioban român» Ziarul Fanfula din 12 octombrie 1899 consemnează de asemenea : «Congresul Orientaliștilor. Coroana de Bronz a Românilor. Delegația e foarte numeroasă... cei mai mulți aparțin societății înalte, dar între ei e un om vrednic de amintit și de admirat, pătruns de un adânc simț al latinității. Nu-i decât un cioban din Carpați, se numește Cârțan. A-nvățat să citească numai pentru a cunoaște istoria Romei, l-a citit pe Tit Liviu și e
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Badea Cârțan îl profețise cu mulți ani înainte spunând : «Luați aminte domnilor ! Eu voi închide ochii, dar curând după aceea o să se ridice aci în răsărit un regat mare și puternic condus de limba noastră românească și de un nepot vrednic, de-al lui Vodă Carol. Țineți minte vorbele mele : Virtus romana rediviva.»” Cam asta ne-au lăsat, știre despre el, intelectualii Cârțișoarei care la anul de grație 1936, un sfert de veac după trecerea în neant a eroului, a patriotului
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
înfierbântau imaginația copiilor. Câteodată, uitând de griji, tatăl, cu un talent actoricesc înnăscut, imita persoane cunoscute și hazul era în toi. A doua zi, cu noaptea în cap, o pornea din nou spre treburile moșiei, fiindcă altminteri Eminovici era om vrednic, zbătându-se să agonisească pentru numeroasa-i familie. Și pe copii îi va călăuzi tot spre meserii practice. Mai târziu, student la Berlin, Mihai îi va spune deschis într-o scrisoare: dacă nu ți-am scris până-acum cauza a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
primăvara și până prin noiembrie, toamna târziu, când cădeau primii fulgi. Umblam cu oile, cât era ziulica de lungă. Colindam toată țarina din jurul satului, până hăt departe. Umblam zi de zi cu un prieten de nădejde, Ursu. Un câine mare, ciobănesc, vrednic, zdravăn, puternic, cu blana albă cum îi helgea și cu două pete negre în frunte și pe gât. Era în stare să se lupte cu un urs. Cât despre lupi, el n-avea treabă cu nici unul, era în stare să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
elegantă a orașului, spre a căpăta în locul funcției sale de partid și de stat, o destinație nouă în rândul instituțiilor culturale? 4 Maestrul a intervenit. A stăruit. A revenit. N-a fost tocmai ușor. Primarul urbei, Costică Artenie, un om vrednic, gospodar, răzbătător, care-a fost ales și reales în mai multe legislaturi, s-a lăsat înduplecat cel dintâi. Ba chiar s-a declarat entuziasmat de-o astfel de idee. Câte orașe din țară și chiar din străinătate se puteau lăuda
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
am nădăjduit și-am râvnit și nu te mânia pe noi foarte și nu pomeni fărădelegile noastre și necuprinsa noastră trufie. Casa aia de bani era un fel de decor care să-i amintească ori de câte ori ar fi simțit nevoia ce vrednic de respect a ajuns, măcar că de mic copil și toată viața lui a bătut la tuburi până s-a demolat definitiv, uh, futu-te-n cur, spate. Așa-i trebuie, Își merită soarta, deși după spusele lui nici la CEC
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
versuri, dar uite că n-a fost să fie... Păi bineînțeles că o stresau și-i consumau din energia care-o ajută să se mențină, dar ei n-aveau cum să-și ea seama de asta, deoarece sunt niște bestii vrednice de compasiune și niște onaniști Învederați, prin chiar specificul formației lor spirituale. Altminteri, cu mici excepții, toți sunt niște tipi de ispravă, care la vremea aceea au făcut tot ce s-a putut și tot ce au putut. Fără ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
speriată, o bufniță zbura orbește și se prăbuși printre crengi huruind. „ .. Doamne Dumnezeul nostru, cela ce cu înțelepciunea Ta cea negrăită, ai făcut pe om din țărână..!”, Tudosă rostea, rar, molcom rugăciunea pentru morți.. „ - Oare, mai este pe lume ceva vrednic de prețuit, atâtor dorințe.. de prețul atâtor zbateri, de vreme ce aici se opresc toate ?!”, se întrebă Baltă transfigurat... „ - Ce știm despre moarte... ori, despre viață ?!.. Nimic !”, „Chiar de-am ști... judecata nu e bună de nimic... cu ce te-ajută ?!. Știai
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
vadă agonizând... asta vroia. Maiorul se opri, la câțiva pași în fața lui, văzându-i în privirea ochilor atât de liniștită, o resemnare care-l uluia.. În ochii căruia i se putea citi, doar, un dureros regret că n-a fost vrednic să-și îndrume camarazii și să-i ducă la izbândă. Nu-i mai rămăsese decât să moară și el. În obrajii lui palizi, sângele năvălea în unde calde... trupul îi era scuturat de spasme... retrăia și clipele crâncene alături de morții
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Să trăiți dom’ elev !”. Cuvântul Evangheliei ne stăruia în minte... „Pocăiți-vă, pentru că s-a apropiat Împărăția Cerurilor”, propovăduia Ioan Botezătorul în pustiul Iudeii, mai spunând: „Eu vă botez cu apă, cel care vine după mine, căruia eu nu sunt vrednic să-I dezleg cureaua sandalei, va boteza cu Duh Sfânt” Și Evanghelia după Matei, completează... „Pentru că acesta este cel despre care s-a spus prin Isaia profetul care zice:”.. Țara de dincolo de Iordan Galileea; poporul care stătea în întuneric a
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
sigur Duh ca să alcătuim un singur trup, fie Iudei, fie Greci, fie robi, fie slobozi. Astfel, trupul nu are un singur mădular, ci mai multe [...] Mădularele trupului care par mai slabe sunt de neapărată trebuință. Și părțile trupului, care par vrednice de mai puțină cinste, le Îmbrăcăm cu mai multă podoabă. Așa că, părțile mai puțin frumoase ale trupului nostru capătă mai multă frumusețe, pe când cele frumoase n-au nevoie să fie Împodobite. Dumnezeu a Întocmit trupul În așa fel, ca să
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
dacă nu era văduvită de cei mai buni gospodari, de tineret, prin deportări, masacre sângeroase, condamnări la ani grei de detenție, la muncă silnică, prin executări fără cercetări și judecată. Tăvălugul politicii staliniste a trecut și peste satul său de vrednici gospodari. O altă marturisire din jud. Starojneț- Bucovina descrie: „Mama mea avea 30 de ani când ne-a pierdut. Când crescusem mari destinul ne-a Împrăștiat. Sora Olga a ajuns În România, fratele Iordache În Germania, Toader a ajuns În
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
acțiune, manieră de a fi, dar și rezultat al unei acțiuni, consecință. În înțelesul pe care îl are în perspectivă bizantină, înseamnă urcușul către 0swQia, adică suma acelor purificări pe care omul trebuie să le săvârșească pentru a se face vrednic primirii harului. Este, de fapt, calea virtuților creștine, smerenia fiind atitudinea mereu și pretutindeni căutată în împlinirea efortului de curățire. Această perspectivă bizantină asupra cunoașterii este de fapt o perspectivă asupra filosofiei. Se dovedește că filosofia câștigă un dublu caracter
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
și singura valoare a articolelor citate (O cercetare critică asupra poeziei române de la 1867, Direcția nouă în poezia și proza română ș.a., n.n.Ă este aceea care decurge din acțiunea lor: adică acordarea autorității unor scriitori care s-au dovedit vrednici de această onoare.” 2 Vladimir Streinu admite cu hotărâre că Maiorescu a fost cu adevărat critic literar, nu numai critic al culturii în genere, exercitându-și competent nobila magistratură „atât față de literatura epocei cât și față de sine însuși, modificânduși adesea
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
o placă de bronz sunt gravate versurile din Mi ultimos adios, nemuritor poem Închinat patriei sale de Rizal, În celula sa, Înainte de execuție: Adio patrie adorată, țărm pururi Îndrăgit de soare, Perlă a mării Orientului, paradis pierdut. Mai străluciți și vrednici, mai În floare, O, triștii-mi ani aș vrea să fi putut Cu-adâncă bucurie a-ți pune la picioare... Poposim câteva clipe În metaforica grădină chinezească, apoi Încercăm să descifrăm simbolistica și farmecul grădinii japoneze. Aleile simetrice ale parcului
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
mai jos: Înștiințare despre gazeta românească din Ieși Nu se află astăzi în lumea politică neam, mai mic la număr decât românii, carele, întru alte ale sale folositoare instituții, să nu aibă în limba nației un jurnal periodic. Sporiul acel vrednic de mirare în carele acum au ajuns științile, măiestriile și negoțul au răsărit în parte din asemene împărtășitoare mijloace, prin carile lăcuitorii dispărțiți de munți și de mări să fac vecini și, împrumutîndu-se cu rodul cercărilor, îndămînează traiul însoțitori. Luătoriulaminte
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
săptămînă de o coală și jumătate în 4. 3. Ea va cuprinde:politicești și interese novitale din toate țările lumei, buletine de la teatrul războiului, culegeri istorice, literale, morale , filologice, acele despre folositoare aflări, și mai ales se vor împărtăși din vrednici scriitori povățuiri despre economia cîmpului , despre care toate timpurile anului se vor însemna regule după sistema practicită în țările politice , atît despre mai bună lucrarea pămîntului a pometelor ,a viilor,a stupilor, a viermilor de mătasă,a velniților, a pădurilor
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
sfîrșit și asudătorul plugar, și el poate afla aceea ce înlesnește ostenelile sale și face să umple cîmpurile de îmbilșugătoarele sale roduri. Nu este nici o treaptă; nu este nici o vîrstă care să nu afle plăcere și folos într-această aflare vrednică și cuviincioasă cuvîntării omului, adică în Gazetă. Pentru aceasta dar făgăduim că acest „Curier al Bucureștilor”, va coprinde în sine: 1. O culegere de cele mai folositoare și interesante lucruri din gazeturile Evropii; 2. Însemnări pentru creșterea și sporirea literaturii
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
programe și nu se vor atinge de cele mai scumpe punturi ce are fiecare soțietate, adică de religie, de politică și de buna-cuviință. Lucru mai nou totdeodată și mai scump, mai neprețuit, mai neșters din inimile și mințile noastre, mai vrednic de nemurire nu sînt în stare a arăta vrednicilor mei cetitori decît înștiințarea despre însuși foaia aceasta a noastră politică, pentru care în zilele aceste ne veni slobozenia deplin de la înaltul Tron ca să o putem da de aci-nainte nempedecați
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
scumpe punturi ce are fiecare soțietate, adică de religie, de politică și de buna-cuviință. Lucru mai nou totdeodată și mai scump, mai neprețuit, mai neșters din inimile și mințile noastre, mai vrednic de nemurire nu sînt în stare a arăta vrednicilor mei cetitori decît înștiințarea despre însuși foaia aceasta a noastră politică, pentru care în zilele aceste ne veni slobozenia deplin de la înaltul Tron ca să o putem da de aci-nainte nempedecați la o nație, care prin întîrzierea în cultura duhului
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
Austriii parte mare au trecut și prin școale mai înalte, cîteva școale bune, cum este Lițeul și Seminariul din Blaj cu 18 profesori aleși, care mai vârtos de un jumătate de veac încoace au dat și dă pănă astăzi bărbați vrednici în toate părțile și la toată românimea; așa și Gimnaziul de la Beiuș și în Ungaria, școalele de la Arad șcl., dar în Bucovina și în cele două provinții? O mulțime de bărbați într-alte plase cum - ca să tăcem de cîțiva episcopi
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
puterile minții ca și apa stătătoare. Sărăcia o ar pricinui cineva de cea mai mare pedecă a sporirei noastre. Este așa; dar oare unde se află omul acela care, după ce cheltuiește sume pentru trupul său, să nu-și ție duhul vrednic de doi, trei galbini, care ar avea să-i jărfească pe cărți și pe alte mijloace trebuincioase spre înmulțirea cunoștințelor și poleirea sa? După aceste toate ar fi să descoperim la cititorii noștri și planul după care vom purcede lucrînd
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
și o limbă sau rostire didactică și deșteptătoare unde trebuie. În zadar un avocat ar nădăjdui să cîștige inimile judecătorilor, dacă toată elocvența sa de tribunal ar socoti-o numai în niște țesături încurcate și în niște strigări netrebnice și vrednice de osîndă într-un lăcaș însuflător de sfială și icoană a tribunalului ceresc. In zadar un general s-ar încerca să învierșuneze duhurile și inimile soldaților săi arătîndu-le pe vrăjmaș, dacă mișcările sale cele de Tersit nu vor putea să
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]