4,773 matches
-
fiind bancherul Ouvrard, cel ce îi subvenționa petrecerile și fanteziile. În salonul lui Paul Barras a cunoscut multe persoane, printre care și pe tânărul locotenent corsican Napoleon Bonaparte. Excentrică și frivolă, doamna Tallien mergea la teatru costumată în zeița Diana, zeița vânătorii. Era supranumită frumoasa ateniană, și în timpul revoluției, Notre Dame Thermidor. Thérèse a avut faima de a fi avut numeroși amanți de ai căror bani și influențe profita, faima de a da naștere copiilor în afara căsătoriei. Jean Lambert Tallien, scandalizat
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
moartea. Epuizat de petreceri și de desfrâu, Ximen Qing s-a îmbolnăvit și din cauza bolilor venerice a murit, la treizeci și trei de ani. S-au desfășurat procesiuni, ritualuri în temple, s-au efectuat sacrificii în mai multe temple și în Templul Zeiței Milei, Guanyin. Soțiile și slugile l-au bocit în fața tăbliței funerare puse la loc de cinste în casă. După încheierea comemorării morții marelui mandarin, unele soții și slujitoarele lor au fost vândute altor bărbați, altele au murit, unele s-au
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ci îi pune în situații de incertitudine, de căutare, de dorință de cunoaștere, de aspirație la perfecțiune și ating un plus de cunoaștere care-i separă de cei din jur. Tinerii se iubeau predestinat, încă de pe tărâmul visului vegheat de zeițe. Baoyu, (Cristalul sclipitor), fiul lui Jia Zheng, este un tânăr frumos, înzestrat cu inteligență și sensibilitate, care, spune legenda, s-a născut cu o nestemată în gură, trăiește între realitatea banală și iluzia lumii perfecte a zeițelor, pe tărâmul cărora
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
visului vegheat de zeițe. Baoyu, (Cristalul sclipitor), fiul lui Jia Zheng, este un tânăr frumos, înzestrat cu inteligență și sensibilitate, care, spune legenda, s-a născut cu o nestemată în gură, trăiește între realitatea banală și iluzia lumii perfecte a zeițelor, pe tărâmul cărora ajunge prin vis. Aflându-se în apropierea zeiței Jing Huan, în vis, Baoyu o roagă să-i spună numele zeițelor nemuritoare; nu i le-a spus, în schimb află secretele iubirii în compania zeiței Keqing cu care
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
este un tânăr frumos, înzestrat cu inteligență și sensibilitate, care, spune legenda, s-a născut cu o nestemată în gură, trăiește între realitatea banală și iluzia lumii perfecte a zeițelor, pe tărâmul cărora ajunge prin vis. Aflându-se în apropierea zeiței Jing Huan, în vis, Baoyu o roagă să-i spună numele zeițelor nemuritoare; nu i le-a spus, în schimb află secretele iubirii în compania zeiței Keqing cu care s-a inițiat în practica erotică, numită metaforic "nor și ploaie
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
s-a născut cu o nestemată în gură, trăiește între realitatea banală și iluzia lumii perfecte a zeițelor, pe tărâmul cărora ajunge prin vis. Aflându-se în apropierea zeiței Jing Huan, în vis, Baoyu o roagă să-i spună numele zeițelor nemuritoare; nu i le-a spus, în schimb află secretele iubirii în compania zeiței Keqing cu care s-a inițiat în practica erotică, numită metaforic "nor și ploaie". În familia reală, Baoyu este răsfățat în lumea gineceului, în lumea feminină
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
lumii perfecte a zeițelor, pe tărâmul cărora ajunge prin vis. Aflându-se în apropierea zeiței Jing Huan, în vis, Baoyu o roagă să-i spună numele zeițelor nemuritoare; nu i le-a spus, în schimb află secretele iubirii în compania zeiței Keqing cu care s-a inițiat în practica erotică, numită metaforic "nor și ploaie". În familia reală, Baoyu este răsfățat în lumea gineceului, în lumea feminină ce roiește în jurul lui: bunica Jia Mu, întruchiparea autorității absolute, Feng Jie, adevărata stăpână
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
publicat în 1880, este plasată în perioada lui Napoleon al III-lea. O tânără frumoasă, ambițioasă, dar fără voce și talent, aspiră să urce pe scena teatrului. Bordenav, directorul Teatrului de Varietăți a distribuit-o pe tânăra Nana în rolul zeiței Venus din piesa Blonda Venus. Parisul literelor, al finanțelor și al plăcerilor, ziariști, scriitori, mai multe cocote decât femei cinstite, după cum evidențiază autorul, au venit la spectacolul căruia i se făcuse mare reclamă. Publicul a recunoscut-o pe tânăra de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
nici frate. >R1 = E1 Prieteni? Q2> Te slujești de un cuvînt al cărui înțeles mi-a rămas pînă acum necunoscut. >R2 = E2 Patria? Q3> Nu știu la ce latitudine se găsește. >R3 = E2 Frumusețea? Q4> Aș iubi-o cu adevărat, zeiță și fără de moarte. >R4 = E4 Aurul? Q5> Îl urăsc cum îl urăști tu pe Dumnezeu. R5 = E5 Ei! atunci ce iubești tu, străinule fără de seamăn? Q6> Iubesc norii... norii care se călătoresc... acolo... acolo departe... minunații nori! >R6 = E6 (Trad
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
din tot Și nimic. Prin negrul irisului meu Am întors o aripă Deasupra timpului pierdut În curcubeul Sufletului meu. Pașii mei În urma urmelor Lăsate de lupii albiă Trecut, Prezent, Viitoră Între palma stângă Și palma dreaptă Am spiritul Unei mici zeițe Dansând ritmuri Pierdute în tăceri. Șoapte neînțelese Decât de alb și negru. Am împletit lumina Și mi am făcut scară Către cerul unde exist. O lume, un Univers absent În privirile lupilor albi. Alfa, Omega, Început, Revoltă, Candoare, Duioșieă. TOT
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
Mijlocelu-i ca inelu’, / L-a cerut și colonelu’ / Nu ți-l dau!...» Plutește parfum de raia cu sictir și un «cânticel» de altădată îți stăruie în creieri pe ulițele desfundate din Făurei. Elena Roșca de pe strada Păcii este o jună zeiță care și-a tras gene lungi, negre și false, că nu mai scapi. Alunița aia de deasupra buzei face să sară epoleții și pistolul. «S-o auzi cum spune că a făcut sex total cu șefu’, ca în secolu’ nouășpe
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Zeul este un om perfect, prezentat prin o simetrie a corpului zeului masculin și feminin, prezent la început, în trunchiurile de arbore xoanon ale primelor statui (cca 1900-1800 î. Hr.). Din secolul al VI-lea î. Hr. s-au păstrat zei și zeițe asemănătoare cu cele ale lui Praxitele. Tipul ideal era al băiatului gol (cuor)și al fetei îmbrăcate (core). Stăpânul Discobolului și al Conducătorului de care este timpul, iar în formele și atitudinile realiste din imaginea frumuseții Purtătorului de lance a
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
despre lume și om decât aceea încifrată în labirint (este vorba de labirintul din palatul cretan al lui Minos). „Appolo era un zeu aparținând celei de-a doua generații de Olimpieni, fiul lui Zeus și al muritoarei Leto și fratele zeiței Artemis. Hera, geloasă pe Leto, o urmărise pe tânăra femeie în jurul întregului pământ. Obosită să mai rătăcească, Leto căută un loc unde să aducă pe lume copiii pe care îi purta în pântece și toată lumea refuza să o primească, temându
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
lumii grecești și i-a dat numele Delos, adică Strălucitoarea. Acolo, sub un palmier, singurul copac din toată insula, Leto a așteptat momentul nașterii timp de nouă zile și nouă nopți. Hera o ținea pe lângă ea, pe Olimp, pe Ilitia, zeița care asigura nașterile fericite. Toate zeițele, dar mai ales Atena, erau alături de Leto, dar nu puteau face nimic fără consimțământul Herei. Ele au hotărât să o trimită pe Iris să-i ceară soției lui Zeus permisiunea ca nașterea să aibă
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
numele Delos, adică Strălucitoarea. Acolo, sub un palmier, singurul copac din toată insula, Leto a așteptat momentul nașterii timp de nouă zile și nouă nopți. Hera o ținea pe lângă ea, pe Olimp, pe Ilitia, zeița care asigura nașterile fericite. Toate zeițele, dar mai ales Atena, erau alături de Leto, dar nu puteau face nimic fără consimțământul Herei. Ele au hotărât să o trimită pe Iris să-i ceară soției lui Zeus permisiunea ca nașterea să aibă loc, oferindu-i, pentru a-i
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
imaginar pentru prima oară la Jocurile Olimpice organizate în onoarea lui Zeus. Căldura și soarele din prezent primesc murmurul spectatorilor ce fremătau aici odinioară. Imaginea Marelui Templu, înfrumusețat cu statui din marmură, domnește și veghează asupra celor sosiți. Alături stă templul zeiței Hera, unde Ler și prietenii ovaționează sosirea lui Diagoras, cel mai puternic dintre concurenți. Fiii acestuia aranjează cununile de măslin pe fruntea tatălui și admiratorii îl poartă pe umeri. Triumful întregii vieți se simte și o voce din mulțime strigă
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
transformați în idoli de către poeți, care dedicau ode în cinstea triumfătorului atlet, iar sculptorii îi imortalizau în bronz și marmură. Femeile nu aveau voie să intre pe stadion, nici măcar ca spectatoare, deoarece bărbații concurau goi. Singura femeie din stadion era zeița agriculturii, Demetra, care avea voie să se uite la jocuri stând în partea de nord a stadionului. Femeile care încălcau această regulă erau omorâte. Nu se cunoaște, însă, să se fi aplicat vreodată această pedeapsă, cu toate că se cunoaște legenda Kalipateirei
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
cât și spectatorii să participe goi. Chiar dacă nu erau lăsate să participe sau să asiste la Jocuri, femeile aveau și ele întrecerile lor, și anume, Jocurile Herei, care aveau loc tot la Olympia, din patru în patru ani și închinate zeiței Hera, însă independente de Jocurile Olimpice. Mitologia spune că aceste jocuri au fost fondate de Hipodamia și de alte 16 femei de origine elenă. Probele la care concurau erau probe de alergări pe trei categorii de vârstă: copii, adolescente și tinere
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
probe de alergări pe trei categorii de vârstă: copii, adolescente și tinere fete. Acestea alergau cu părul despletit, îmbrăcate cu o tunică scurtă, care lăsau umărul drept descoperit. Premiile pentru câștigătoare constau din ramuri de măslin, vaci sacrificate la altarul zeiței Hera și dreptul de a avea o sculptură care să-i imortalizeze chipul. Programul întrecerilor Din 776 î. Hr. și până la a 13-a olimpiadă (728 î. Hr.), singura probă la care s-a concurat în sanctuarul din Olympia a fost alergarea
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
având în minte ecoul cântecelor, imnurilor și poemelor, a dorințelor și încurajărilor. Ceremonialul și probele durau împreună cinci zile la Olympia. În prima zi, încă din zori, o lungă procesiune se îndrepta spre locurile de sacrificiu. În frunte pășea preoteasa zeiței Demeter, înfășurată în peplum, urmată de preoți și de slujitorii templelor. După ei veneau heladonicii în chitoane albe, judecătorii în veșminte roșii, arhonții din Elis, apoi atleții și gymnaștii - goi și unii și ceilalți - și, în sfârșit, rudele atleților și
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
la Atena, medaliații au fost încoronați cu cununa de măslin, pentru a sublinia valoare morală a întrecerilor. La Jocurile antice participau ca sportivi și ca spectatori doar bărbați. Femeile nu aveau voie să participe. Totuși, la Olympia, existau Jocuri închinate zeiței Hera la care participau femeile. Chiar și așa, femeile nu aveau voie în stadion, ele concurând pe hipodrom. Prima femeie care a câștigat coroana de măslin la cursa de care cu patru cai a fost Kyniska. Prezența femeilor în arenă
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
interzis participarea femeii la activități sportive și nici nu le oprea să-și organizeze propriile Jocuri Olimpice Feminine la Paris în 1922. Nu trebuie uitat faptul că femeile participau încă din antichitate la Jocurile Olimpice organizate special pentru femei și închinate zeiței Hera. Femeile au avut reprezentante la Jocurile Olimpice chiar de la începuturile Jocurilor Olimpice moderne. Singura ediție la care nu au participat a fost cea din 1896, tocmai datorită convingerilor exprimate mai sus. În 1900, femeile concurau la golf și tenis; la tir
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
torța olimpică și care va arde în stadionul olimpic pe perioada desfășurării Jocurilor Olimpice. Flacăra olimpică este simbolul soarelui și al vieții, al focului furat de Prometeu. Este aprinsă la Olympia sacră, pe locul vestigiilor olimpice din antichitate, pe ruinele templului zeiței Hera. La fiecare ediție a Jocurilor Olimpice, flacăra se aprinde de la soare cu o oglindă parabolică și apoi este purtată de atleți cale de 350 km până la Atena. De aici ștafeta flăcării olimpice (simbolizând întoarcerea permanentă la origini), parcurge țări, mări
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
sunt PHEVOS și ATHENA, crearea lor fiind inspirată de o veche păpușă a Greciei antice, numele lor fiind legate, de asemenea, de mitologie. Numele lor aduc aminte de divinitățile Olimpului, Phenos sau Apollo, zeul luminii și al muzicii și Athena, zeița înțelepciunii, protectoarea orașului. Phevos și Athena întruchipează valorile olimpismului: participarea, egalitatea, cooperarea, fair-play-ul, evocând totodată egalitatea dintre bărbați și femei în lume Cele cinci mascote ale Jocurilor Olimpice de la Beijing simbolizează cele mai populare patru animale din China - peștele, ursul panda
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
sunt din argint, suflate cu 6 grame de aur pur, pentru locul al II-lea sunt din argint, iar pentru locul al III-lea sunt din bronz. Din 1924 și până în anul 2000 medaliile olimpice au conținut aceleași simboluri: o zeița greacă ce ținea într-o mână deasupra capului cununa de măslin, iar în cealaltă două frunze de palmier, un vas grecesc, cercurile olimpice, un car tras de cai, anul desfășurării, locul și a câta olimpiadă este. Pentru 70 de ani
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]