3,414 matches
-
lor lungi și ascuțite. Plecară. Făcură loc celei de-a treia echipe. Uruitul macaralelor încetă. Începea tăierea boilor. Marin Pisică își încercă pe limbă tăișul cosorului său, cu lama subțire, albastră. O liniște desăvârșită coborî deasupra locului. Mulțimea murdară și zgomotoasă se potoli. Până și parlagiii, speriați de lipsa țipetelor înfiorătoare ale animalelor, vorbeau în șoapte. O gură de cișmea curgea năvalnic și curăța cimentul umed de sângele porcilor. 145 În capătul sălii, sub poarta de fier care semăna de departe
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
piele cu plumbi în vârf. Pocnea să audă toată mahalaua că se întorcea de la drum cu marfă nouă. Muierile ieșite la pompă priveau după el cu mâna la gură. Copiii se feriră din calea cailor și câinii lătrau după convoiul zgomotos. Cârciumarul era falnic, cu părul în vânt, crăcănat pe șleauri, îndemnînd animalele. 329 La poartă, strigă deodată: - Lino, deschideți, mă, porțile! Îi plăcea să vadă casa în picioare. Băieții de prăvălie dădură porțile la o parte. Convoiul intră va-lvîrtej. Stere
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Radu Ionescu, autorul presupus al Don Juanilor din București, care, după ce recunoaște că nu are forța și talentul unor Balzac, Dickens ori Thackeray, Îi mărturisește redactorului său, descriind o adunare de tineri bucureșteni: „Ei sunt eleganți și parfumați, veseli și zgomotoși, Îndrăzneți și nesocotitori. Sunt ei purtați d-o idee generoasă? Sunt ei purtați de entuziasm și Însuflețiți de amor pentru ceea ce este mare și frumos? Vorbesc ei despre lucrurile cari Înalță și Înnobilează inima? Acești tineri stau Împrejurul unei mese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Îndrăznelile unei femei. XLVII Pedestrașul are Întotdeauna de Înfruntat o prejudecată. Prin urmare, iată axioma care va trebui să reglementeze toaletele prozaicilor plimbăreți: XLVIII Tot ce urmărește obținerea unui efect este de prost gust, la fel ca tot ce este zgomotos. De altminteri, Brummell ne-a lăsat cea mai admirabilă maximă În această privință, consacrată de asentimentul de care s-a bucurat În Anglia: XLIX Dacă oamenii de rând te privesc cu atenție, nu ești Îmbrăcat bine: ești Îmbrăcat prea bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
cărei perfecțiune mă făcea să-i și văd coada de brocart a hainei de gală și dantela revârsându-i-se pe deasupra manșetelor. — Totuși, următorul meu rol e Edmund, la Național. Mi-au spus azi de dimineață. —Bravo! Sally îl pupă apăsat și zgomotos. Felicitări! Hugo afișă un aer ușor îngâmfat. — Întotdeauna e bine să-ți planifici ce faci mai departe. Păzea că vin nenorociții. Abia aștept să joc un tânăr armăsar malefic după Regina duhurilor - scuze, drăguților, Regele. Îmi aruncă o privire pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Sophie foarte mult. Dacă ar fi putut trece peste pasiunea ei pentru Violet, lucrurile ar fi fost mult mai ușoare pentru ea. Sophie se urcă într-un autobuz și dispăru, lăsându-mă de izbeliște pe trotuar, cu mașinile care treceau zgomotos prin spatele meu. M-am trezit uitându-mă lung în vitrina casei de amanet, simțindu-mă puțina cam singură, acum că plecaseră toți, și încercând să nu mă gândesc la Hugo. Nu amanetasem nimic în viața mea, dar, nu știu cum, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
n-avea să uite nicicând imaginea care se oferea ochilor ei de fetiță înfricoșată, după cum nu aveau s-o uite nici cei ce se aflau în ziua aceea blestemată de Paradă la Granada. În valea în care de obicei curgea zgomotosul, dar altminteri liniștitul Darro, iată că acum se formase un torent înspământător, care mătura totul în cale, părăduind grădini și livezi, scoțând din rădăcini mii de copaci, ulmi tineri și majestuoși, nuci bătrâni de sute de ani, frasini, migdali și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
aștept ani buni până să pot cunoaște adevărul despre cele petrecute în ziua aceea. Îmi amintesc doar că, plecând de acolo, mama și cu Sara bombăneau necontenit, dar că, între două izbucniri de furie, făceau schimb de glume și râdeau zgomotos. Îmi mai aduc de asemenea aminte că auzisem vorbindu-se în încăpere despre al-Amira, Prințesa. Era un personaj bizar. Văduvă după un văr al sultanului, meșteră în toate științele oculte, ea întemeiase o ciudată confrerie alcătuită doar din femei, unele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
de la hegira (8 august 1499 27 iulie 1500) — Când mă gândesc că toți oamenii ăștia se spală cu bălegar... Mi-au trebuit câteva clipe ca să-mi dau seama ce voise Harun să zică. Am izbucnit apoi amândoi într-un râs zgomotos. Prietenul meu nu greșea, căci, într-adevăr, cu bălegar era încălzită apa băilor turcești din Fès. În ziua aceea chiar eram în măsură s-o știm, pentru că patronul băii ne trimisese, cu două catârce după noi și înarmați cu câțiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Ai făcut o prostie? — Nu este vorba de mine. Mi-am luat inima-n dinți: — De când oamenii au aflat că sora mea se va căsători cu Zeruali, vin adesea să-mi povestească lucruri de necrezut. Ducând castronașul la buze, sorbi zgomotos. — Ce fel de oameni? Orașul ăsta nu duce lipsă de pizmași! M-am făcut că nu aud. — Se spune că mai multe dintre nevestele lui au murit sugrumate. Dacă îți mai spune cineva una ca asta, ai să-i răspunzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Harun stătea în spatele meu, uitându-se când la firul de apă, când la paznic. Surorii mele nu-i adresase decât un gest de salut timid și furiș, dând impresia că nu-l interesează schimbul nostru de cuvinte. Brusc, își drese zgomotos glasul și se uită țintă în ochii lui Mariam: — Dacă reacționezi astfel, dacă cedezi în fața descurajării, ai să ieși de aici nebună de legat, iar eliberarea ta n-o să mai aibă nici un rost. Fratele tău a venit să-ți aducă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
tamburine, cât și de un mare număr de făclii, înălțate de slujbașii de la maristan și de foștii mei camarazi de școală. Aceștia mergeau alături de mine în fața lecticii miresei; îndărătul ei veneau soții celor patru surori ale sale. Defilaserăm mai întâi zgomotos prin suk - dughenele se închideau deja, străzile se goleau - înainte de a ne opri în fața Marii Moschei, unde câțiva prieteni ne stropiseră cu apă de trandafiri. La acest punct al parcursului, cel mai vârstnic dintre cumnații mei, care îl înlocuia pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Chiar în noaptea aceea, cineva mi-a bătut la ușă. Tumanbay venise singur, lucru de necrezut în acel oraș unde nici celui mai mărunt comandant peste zece soldați nu-i trecea prin cap să se deplaseze fără o abundentă și zgomotoasă escortă. Era un bărbat de vreo patruzeci de ani, înalt, elegant, cu piele albă, cu mustața alungită după moda circaziană, cu barba scurtă și îngrijt ajustată. De la primele cuvinte de bun venit, s-a întunecat la față. Accentul meu îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
propriei mele decăderi. Nu mai departe decât ieri, bubuia mândru pe puntea caravelei sale, împărțind râsete și lovituri cu piciorul, și marea întreagă părea că nu-i ajunge, iar hula părea că nu e destul de dezlănțuită pentru el. Am oftat zgomotos. Tovarășul meu de nenoroc, pe care-l credeam adormit, mi-o întoarse, fără măcar să-și deschidă ochii: — Alhamdulillah! Alhamdulillah! Să-I mulțumim Domnului pentru binefacerile Lui! Nu mi se părea că e momentul potrivit pentru o blasfemie. Așa că m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
ar da prin minte să vină astăzi aici, ar fi huiduit și îmbrâncit. De altfel, o știe foarte bine. Dar nu e asta patria voastră? — Ah! prietene, Florența e o iubită ciudată pentru Medici! Când suntem departe, ne cheamă înapoi zgomotos; când îi venim alături, ne blestemă. — Astăzi, ce dorește oare? Păru îngrijat. Își opri calul în mijlocul drumului, chiar la intrarea pe Ponte Vecchio, pe care mulțimea se dăduse la o parte spre a-i face loc și dinspre care veneau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
grav, cu o figură încordată de atâta hotărâre. Verifică interiorul jachetei: încă mai era acolo. Pe platforma construită temporar în acest scop se afla un șir de reporteri care descriau scena telespectatorilor din întreaga lume. Un corespondent american era mai zgomotos decât ceilalți. Însoțiți-ne la Tel Aviv pentru ceea ce se anunță a fi o noapte istorică atât pentru israelieni, cât și pentru palestinieni. În doar câteva zile, conducătorii celor două state se vor întâlni la Washington - pe peluza Casei Albe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
continua săpăturile în Beitin și cererea de donație, prin care cerșea banii lichizi de care avea nevoie. Huda avusese grijă de toate contactele cu lumea exterioară. Îl lăsase singur, fără elemente care să-l distragă - fără telefoane, e-mailuri, fără zgomotoasele radiouri sau sforăitoarele televizoare -, astfel încât să se poată îngropa în muncă. Dacă s-ar fi concentrat puternic, ar fi putut să se izoleze total de modernitate. Asta făcuse tot weekendul. Și ar fi continuat s-o facă întreaga săptămână dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Mergeau pe drumuri aglomerate, trecând pe lângă o cafenea plină de femei cu baticuri negre. Lee ocoli câteva căruțuri trase de niște băieți tineri, pline cu fructe: pere, mere, căpșuni și kiwi. Toată lumea folosea șoseaua: oameni, mașini, animale. Era lentă și zgomotoasă, claxoanele răsunând fără întrerupere. — Am ajuns. Au parcat lângă o clădire care părea diferită de celelalte. Era masivă, cu piatra curată și sticlă groasă la geamuri. Văzu un indicator în care se mulțumea guvernului Japoniei și Uniunii Europene. Un minister
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
sheshbesh; unii din ei trăgeau dintr-o narghilea; în jurul televizorului se strânsese un grup care se uita la un reportaj despre dărâmarea statuii lui Saddam, ce părea să se deruleze cu încetinitorul. Nu erau decât bărbați și discuțiile păreau mai zgomotoase decât de obicei, dar nu exista nimic din acea euforie gălăgioasă pe care își închipuise întotdeauna că o va aduce această zi. Eliberarea! Căderea dictatorului! Își imaginase țipete și dansuri frenetice; îmbrățișări spontane între străini pe stradă; se văzuse pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
asigura că descoperirea fiului său mai era încă înăuntru. Se afla acolo cam de cincisprezece minute când un bărbat mai tânăr, probabil de vreo treizeci și cinci de ani, intră zâmbind încrezător. —Bună ziua, frații mei! spuse el radiind. Cum merge treaba? Râse zgomotos. Unii dădură din cap în direcția lui, alții chiar îi întinseră mâna. —Mahmud, bine ai venit, spuse un bărbat în semn de salut. Mahmud. Abdel-Aziz tuși. Ăsta trebuie să fie. Ar fi bine să nu scap momentul și să vorbesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
îngroapă-l, îi ordonă fiului său. Imediat. Jaafar Naasri ridică geanta, verificând dacă sigiliile și tabla de lut se aflau acolo și intră iarăși. Descuia cea de-a doua dintre cele trei încuietori când îl auzi pe fiul său râzând zgomotos. Se întoarse și îl văzu pe Nawaf aplecat asupra proaspătului cadavru, bâțâindu-se de bucurie. Naasri veni înapoi și se opri lângă fiul său. La început nu pricepu ce era de râs, dar atunci fiul său arătă cu degetul înspre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
mare valoare: Jaafar nu ar fi investit atâta efort ca să le ascundă dacă nu ar fi fost așa. O sună pe Lucinda de la Sotheby’s, o mutare care avusese întotdeauna un iz de disperare. Bună, iubitule, îi răspunse tărăgănat, expirând zgomotos fumul de țigară. Ce vrei de data asta? — Ce te face să crezi că vreau ceva? — Pentu că nu mă suni absolut niciodată dacă nu vrei ceva. Nu-i adevărat, spuse Henry, chiar dacă era. În afară de o regretabilă tăvăleală la petrecerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
de oră și totuși se simțea de parcă ar fi călătorit prin timp. Dacă Ierusalimul era un oraș cioplit în piatra cenușie din vremurile biblice, fiecare cărămidă, fiecare drumeag pietruit fiind învăluit în aerul stătut al istoriei antice, Tel Avivul era zgomotos, iritant, sufocant de modern. La orizont luceau zgârie-norii, etajele de sus strălucind ca niște table de șah, iar drumul era mărginit de rânduri-rânduri de blocuri din beton, având pe acoperiș panouri solare și cilindri bulbucați, care erau, îi explică Uri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Nu se afla acolo ca să jelească doi tineri, un evreu și un arab, care fuseseră împușcați în timp ce beau împreună. În realitate, nu era deloc acolo ca să jelească. Venise să afle ce naiba se întâmpla. Casa era plină, după cum se aștepta. Era zgomotoasă, un murmur pătrunzător se înălța dinăuntru ca un val. Își dădu seama în curând care era sursa acestuia, un grup de femei înghesuite în jurul alteia mai bătrâne, înveșmântată într-un negru amorf, înzorzonat. Chipul ei părea umflat de lacrimi. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
cuvintele lui. Acum două zile am făcut cea mai mare descoperire arheologică din cariera mea. Din cariera oricui, de fapt. Ar fi de-ajuns ca să-i facă faimoși pe cei care o posedă și, bineînțeles, foarte, foarte bogați. Uri respiră zgomotos. — Aceste motive ar fi suficiente ca să mă tem pentru viața mea, acum că a ajuns în posesia mea. Dar mai e ceva. Cum se întâmplă de fiecare dată când vine vorba de tatăl tău, acest ceva în plus e o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]