6,121 matches
-
nici o moașă pricepută acolo și multe femei mureau. Meryt avea să fie o cetățeană de onoare dacă ar fi vrut să vină și să locuiască acolo. Prietena mea era tentată de idee. De la călătoria dezastruoasă la On, începuseră să circule zvonuri despre moașa străină și tovarășa ei. Preotul pe care îl blestemasem își pierduse glasul după aceea și apoi rămăsese șchiop. Erau tot mai puține solicitări de a asista la nașteri în casele nobililor, deși nevestele servitorilor și ale negustorilor încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Po-ti-far îl iubea pe băiatul canaanit și-l folosea pentru propria plăcere. Dar nevasta lui Po-ti-far, o frumusețe de femeie pe nume Nebetper, pusese și ea ochii pe el și cei doi au devenit amanți chiar sub nasul stăpânului. Sunt zvonuri despre cine ar fi tatăl ultimei fiice. Oricum, Po-ti-far i-a prins până la urmă în pat și n-a mai putut să se prefacă că nu știe. Așa că, într-un spectacol de furie și răzbunare, l-a trimis pe Stick
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
spus că și el are doi băieți, chiar de vârsta noastră, și de aceea o să ne spună nouă ce-o să ne spună, dar dacă îndrăznim să povestim cuiva despre asta, atunci ne bagă la școala de corecție pentru răspândire de zvonuri false, iar mamele și tații noștri vor fi trimiși la închisoare, ați înțeles, ne-a întrebat, iar noi am dat din cap că da, dar el ne-a spus că vrea un răspuns clar, așa cum se cuvine, și atunci noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
ei să-și ia rămas-bun de la el, oricum auzise ea că circulă tot felul de bârfe, cum că el și-ar fi zburat creierii și că de-aia sicriul e închis, și ea ar vrea să se termine cu aceste zvonuri de rea credință, trebuie să se infirme bănuiala unui suicid, să nu mai existe nici măcar umbra unei astfel de bănuieli, și ea e sigură că și bunicul meu ar fi vrut asta, să se deschidă, dacă nu, atunci o să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
plîns, cerîndu-i iertare. Era destul de tîrziu În cursul dimineții cînd ea ajunse la fabrica de faianță, unde vestea morții lui Gildas făcuse deja Înconjurul atelierelor. La fel ca vestea despre menhirul care picura sînge. Gwen puse În mod ferm capăt zvonurilor care mai de care mai aiuritoare care Începeau deja să circule. - Primul pe care-l mai aud spunînd că s-au Întors jefuitorii de corăbii se va duce să-și facă pontajul la ANPE! le declară ea cu glas puternic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Pe cît restul castelului aducea cu un mormînt gotic, pe atît magnifica bibliotecă se arăta fascinantă. Rafturile de lemn gemeau de cărți vechi, plutea În aer o aromă de hîrtie și de ceară de albine. PM reîncepuse să trăncănească despre zvonurile care Îi ajunseseră la urechi În legătură cu sosirea comandantului Fersen și cu faptul că acesta Îi retrăsese ancheta Mariei. Conchidea așadar că ea se afla acolo ca persoană privată... Marie Îl Întrerupse mergînd drept la țintă. - Yves Pérec afirmă că voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
se Învîrtejiră și căzură Împrăștiindu-se pe jos. Tocmai Își trecea mașinal mîna prin părul scurt și ciufulit Încercînd să-l disciplineze cînd Morineau ieși din spălătorie trăgîndu-l pe Loïc după el. Inima i se strînse la vederea cătușelor. Așadar zvonul era Întemeiat. - Ți-ai pierdut mințile, Stéphane? șuieră ea azvîrlindu-i o privire de gheață tînărului jandarm. Scoate-i-le imediat.! - Nu pot, doamnă Gwen, replică el, mîhnit, făcînd un vag semn cu capul În urma lui. Am ordin... Pentru că nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
bărbăție Încît să conduci ancheta la moartea lui Gildas, n-am fi ajuns aici! Și ieși la rîndul ei, chinuită de Îndoiala pe care Loïc i-o strecurase. În ciuda violentei vijelii, numeroși erau cei ce se adunaseră În fața hotelului de Îndată ce zvonul arestării lui Loïc se răspîndise, iar acum asistau, neputincioși, la plecarea mașinii jandarmeriei, care-l transporta pe fratele Mariei la postul de poliție. O tăcere apăsătoare, tulburată doar de șuierul rafalelor de vînt, Însoți ieșirea lui Lucas. Acesta Înfruntă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
care i-o arăta pe Gwen, cu gluga trasă peste ochi, venind spre ei cu pas hotărît și trecînd fără jenă peste banderolele galbene Înainte de a se proțăpi În fața polițistului. Fără măcar să-l salute, se interesă rece de adevărul unui zvon care circula În legătură cu o eventuală Închidere a sitului. Lucas se miră Încă o dată de repeziciunea cu care informația dăduse deja ocol insulei, și dădu din cap afirmativ. - E chiar așa, și Închid și insula. Doar rezidenții vor avea dreptul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
mai mică idee cum se vede toată treaba asta ? mă întrerupe Guy. Mai întâi intri în panică, după care dispari total de pe fața pământului. Lumea a început să zică că ai clacat, că ai o cădere nervoasă... există chiar și zvonuri cum că ai fi plecat din țară... În momentul în care adevărul mă izbește în față cu putere, mă cuprinde o panică fierbinte, care mă sufocă. Nu-mi vine să cred ce aiurea m-am purtat. Nu-mi vine să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
zilei m-a privit cu neîncredere. După care a lăsat un număr al revistei Marie Claire deschis ca din întâmplare la o reclamă cu textul „Însărcinată ? Ai nevoie de sfaturi confidențiale ?” Pe bune acum. Trebuie să am grijă să sugrum zvonul ăsta din fașă, altfel o să-l împrăștie rapid prin tot satul și-o să mă trezesc că Iris a început deja să croșeteze botoșei. Mă uit din nou la ceas și simt că mă trece un nou val de nervozitate. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Ziariști ? Trish se uită siderată la el. Dar ce naiba să caute niște ziariști aici ? — Poate că avem vreun vecin celebru ? sugerează Eddie, turnându-și berea într-un pahar. Instantaneu, Trish își duce mâna la gură. — Joanna Lumley ! Auzisem eu un zvon cum că s-ar gândi să-și cumpere o casă în sat ! Samantha, tu ai auzit ceva de genul ăsta ? — Ăă... nu, murmur, cu fața în flăcări. Trebuie să spun ceva. Haide. Zi ceva. Dar ce ? Cu ce să încep
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
piept adînc, Închid ochii, fac cîțiva pași În departamentul de marketing, apoi deschid ochii. În jurul biroului lui Artemis e mare agitație și nu se vede nici urmă de Jack Harper. — Poate că reorganizează Întreaga companie, spune cineva. Am auzit un zvon cum că ar avea un proiect secret... — Nu poate să centralizeze tot marketingul, spune Artemis, Încercînd să ridice glasul deasupra tuturor. — Unde-i Jack Harper ? spun, străduindu-mă să-mi iau un ton cît mai firesc. — A plecat, spune Nick
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
fiindcă am văzut asta În Splash. Doamne, sînt deja În pană de idei. Ce porcărie ! Mă uit În gol la foaia de hîrtie, Înregistrînd pasiv frînturi din conversația relaxată din jurul meu. — ... chiar lucrează la nu știu ce proiect secret sau sînt doar zvonuri ? — ... compania Într-o nouă direcție, se pare, dar nimeni nu știe exact ce anume vrea să... — ... e tipul ăsta Sven ? Vreau să spun, ce funcție are ? — ... e cu Jack, nu ? spune Amy, care lucrează la departamentul financiar și e Îndrăgostită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
un tip cu perucă peste cheliuță ? — Păi bine atunci, va trebui să inventezi tu ceva, spune Jemima. Știi, Înainte de relația cu cercetătorul, mama a fost cu un politician, care s-a purtat urît cu ea. Așa că i-a lansat un zvon că ar lua mită de la partidul comunist, pe care l-a răspîndit În Camera Comunelor. Vorba ei, i-a ieșit pe nas lui Dennis ! — Nu cumva e vorba de ... Dennis Llewellyn ? spune Lissy. — Ăă, da, cred că așa-l chema
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
tot. Vreau să spun că e cazul să nu exagerăm. N-a fost chiar așa o chestie care să zguduie lumea din temelii. N-a fost chiar așa de interesant. Mai mult ca sigur că, Între timp, a apărut cine știe ce zvon mult mai palpitant. Precis că toată lumea va vorbi despre... fotbal. Sau despre politică sau chestii din astea. Exact. Împing ușa de sticlă cu optimism și intru, cu capul sus. — ... o cuvertură Barbie ! aud imediat În jurul meu, din partea opusă a holului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
rog. — OK, spune Jemima cu o privire iritată și-și drege glasul. Numărul unu : Vrea să mute toată corporația Panther În Scoția. S-a dus acolo În recunoaștere și n-a vrut să zică nimic, ca să nu Înceapă să circule zvonurile. Numărul doi : e implicat În cine știe ce fraudă bancară uriașă... — Poftim ? Mă uit la ea ca la nebuni. De ce spui asta ? — M-am interesat În legătură cu contabilii care au făcut ultimul audit financiar la Panther Corporation și am văzut că, recent, au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
era mereu sete, iar munții pe care Îi zăream erau prea Îndepărtați. Înțepenisem, chircit cum eram, prins de bulumacul ăla cu mâinile și cu pășitorii. M-am trântit pe o parte și am dat să Închid ochii când, am auzit zvon de voci venind dinspre sat. Păzitorii mei deodată se Îndreptară și Își ațintiră privirile spre casele din vale. Foc, Își spuseră unul altuia În timp ce ieșeau din peșteră. Fără fulger? Din senin? - se tot Întrebau unul pe altul. Am dat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
de obosiți. Eram morți de foame și de sete, dar Runa ne dădu să mestecăm din ierburile ei de leac și o luarăm iarăși din loc. Soarele se ridicase ca la vreo trei palme pe cer când, deodată, am auzit zvon de glasuri. - Ați auzit? - am Întrebat. Runa și Enkim nu auziseră nimic, dar ne-am și repezit undeva spre vale, unde ne-am pus pe așteptat. După o vreme, am auzit din nou glasurile. Enkim și Runa mi-au spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
și repezit undeva spre vale, unde ne-am pus pe așteptat. După o vreme, am auzit din nou glasurile. Enkim și Runa mi-au spus că ei tot nu auzeau nimic, dar știam eu ce știam - nu auzeam altceva decât zvonul vorbelor spuse În minte, din ce În ce mai tare. Apoi, am simțit și mirosul, Îndepărtat, de sudoare și de om alergând. De data asta l-au simțit și ei. - Sunt de cealaltă parte a culmii, spuse Enkim. Sunt mulți. Mai mulți decât toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
or fi spus vreo poveste de-a neamului lor? - O poveste cu unul Krog? Hm! Aban crede că mergi degeaba. Aban crede că toți Vindecătorii, acolo unde sunt ei, au aflat vestea. Of, of, Aban mai crede că văzduhul duce zvonul Încoace și Încolo. - Pot eu să fiu sigur că-i așa? Sigur?! - se miră Aban. I-am iscodit mintea. Era un noian de vorbe care se Învălmășeau acolo, Îndărătul ochilor lui, iar el nu găsea Înțeles pentru acest cuvânt. - Sigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
trecuse.... ce? De la o vară la alta trecea... ce? De la răsărit până la un alt răsărit trecea... ce? Am dat să-l Întreb pe Logon ce puteau să fie gândurile acelea ce nu-mi dădeau pace, dar În clipa aceea auzirăm zvon de glasuri dinspre Miazăzi și zărirăm o mare mulțime de oameni venind spre noi. Cărau În spate sumedenie de lucruri, târau de altele și mergeau vorbind tare, strigând de la unul la altul, fără să le pese că vreun vrăjmaș ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Krog : - Ba, dacă i-a cuprins frica, să-i mai lăsăm să fiarbă nițel. M-am ridicat. Ceilalți m-au urmat deîndată, iar liniștea Înstăpânită printre neamurile noastre câtă vreme stătusem la sfat, se spulberă cât ai bate din palme. Zvon de glasuri, horcăieli, bubuituri, icnete, chiote - prinseră din nou a se ridica de pe țărm, acoperind mormăitul Mării. Nu mai văzusem niciodată atât de mulți oameni și femei la un singur loc. Unii trebăluiau la luntre, Învățați de Logon ce și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
de două ființe. Iar noi ne-am continuat drumul, fără țel parcă. Din nou Începură cârtelile și supărările și, deja, tot mai puțin Vindecători veneau la mine ca să mă Întrebe una sau alta. Tot mai des Îmi ajungea la urechi zvonul că unii erau gata s-o ia Înapoi spre pământurile acelea lăsate În urmă care duceau la Miazănoapte. Numai că Într-o noapte, pe când gheața prinsese iarăși a se crăpa de parcă dorea să ne dea pierzaniei odată pentru totdeauna, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
un val de mare uriaș care te speriase. Că mâncaseși mațe de vită cu o noapte Înainte. Atunci, iar am Început să-l bănuim pe Logon, pentru că, deși ți-era foarte apropiat, despre el nu era vorba În niciunul dintre zvonurile ce soseau din tabăra ta. Într-o noapte cu lună plină, pe când vegheam asupra lui Gau, am avut norocul să vedem În depărtare cum una dintre iscoadele lui Scept se Întorcea dintr-un loc În care niciunul dintre ai noștri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]