30,395 matches
-
la reconstrucția religiei indo-europene. În acest caz, este foarte probabil ca Herakles, deși nici nu este atestat ca zeu, ci doar ca erou, să fi păstrat trăsături ale zeului major de funcție secundă. Există inclusiv elemente iconografice care, după cum au sugerat unii cercetători avizați din secolul al XIX-lea, au o asemănare deosebită cu Indraxe "Indra": amândoi puternici, cu barbă, Înarmați cu măciucă. Mai mult, și În biografia lor se Întâlnesc elemente simetrice (Dumézil, 1970). De exemplu, Indra, după ce Îi jură
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și doi greci. Uciderea galilor ar putea fi Încadrată În represaliile de război, Însă faptul că același tip de jertfă - doi gali și doi greci - este din nou Împlinită În 216, după bătălia de la Cannae, ne dovedește natura magico-religioasă și sugerează totodată că alegerea victimelor nu a fost Întâmplătoare, ci era codificată de tradiții rituale. În aceste condiții, ne uimește faptul că autorii greci și latini uită ceea ce se Întâmplase chiar la ei acasă și văd În jertfele umane practicate de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
practicat În plină epocă istorică (Campanile, 1991). Am afirmat inițial că jertfa sângeroasă originară trebuie să fi fost cea umană și că jertfa animală reprezenta un substitut. Această substituire trebuie să fi Început Încă din epoca indo-europeană; concluzia ne este sugerată de faptul că o regulă rituală clară cerea atât În India cât și la Roma ca victimele să fie doar animale domestice: cai, boi, oi, capre, iar la Roma chiar și porci. Sunt totuși excluse animalele sălbatice, concordanță care se
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
sunt de părere că imaginea oferită de Cezar este esențialmente iluzorie, pentru că pornește de la premisa că galii ar fi avut un panteon unitar, cu un număr limitat de divinități majore, având fiecare dintre ele o funcție specifică, deși mărturiile epigrafice sugerează o situație destul de diferită. Într-adevăr, În textele epigrafice este amintit un număr foarte mare de divinități, cea mai mare parte dintre acestea fiind menționate o singură dată; iar mărturiile care se referă la cele atestate de mai multe ori
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
decima, bine atestat de diferite inscripții galice din Galia Narbonensis (unde apare formula dede bratou dekanten - „dedit grate decimam”), ritual care, după toate probabilitățile, a fost cunoscut de gali de la grecii din Marsilia și care avea inconvenientul de a nu sugera nimic nepotrivit sau necivilizat. 8. LUMEA DE „DINCOLO”TC "8. LUMEA DE „DINCOLO”" După cum am văzut, Cezar amintește că druizii gali predau teoria metempsihozei; Însă, dacă această Învățătură ar fi fost răspândită peste tot, nu s-ar mai fi pus
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
funcțional: Odin, după cum vom vedea mai jos, se Îngrijește de războinicii căzuți În luptă, iar Într-o societate războinică, așa cum era cea germanică, o astfel de funcție trebuie să fi fost cât se poate de definitorie, Într-atât Încât să sugereze unui roman identificarea zeului respectiv cu o divinitate psihopompă, deci cu Mercur. Această identificare se dovedește a fi foarte puternică În cea mai mare parte a lumii germane, unde termenul latin „ziua lui Mercurxe "Mercur"” (miercuri) este redat cu „ziua
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cf. De Vries, 1957, pp. 376 sqq.), pentru că se referă la realități care, Într-o oarecare măsură, putea fi determinate de relații directe sau indirecte cu cultura romană. Ne referim, de exemplu, la scrisoarea În care Grigore cel Mare Îi sugerează călugărului Augustin, evanghelizatorul Britaniei, să nu distrugă templele păgâne, ci să le transforme În biserici creștine (Beda, Historia Ecclesiastica, I, 30) sau cazul lui Redwald, rege În Ostanglia, care, după ce s-a Întors la păgânism, a construit un templu cu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
trăi un sfârșit al lumii la fel ca acela al distrugerii Ierusalimului, jefuirii templului și sfârșitului monarhiei?”. Răspunsul la această întrebare este dublu. Partea cea mai veche a povestirii care (în orice caz) este compusă în epoca exilică sau postexilică, sugerează că supraviețuirea lumii depinde doar de harul lui Dumnezeu care încheie o alianță necondiționată cu „dreptul” Noe și cu familia sa și promite să nu mai trimită potopul pentru a distruge „lumea” (Gn 6,18; 9,8-17). Semnul acestei alianței
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
dificil, ba chiar în multe cazuri imposibil, să separăm elementele legendare de cele strict „istorice”. 2. A informa sau a forma? După cum am văzut, diferența dintre documentația istoricilor și textele biblice ce vorbesc despre patriarhi rămâne considerabilă. Această observație ne sugerează o anumită grijă în afirmațiile despre „istoricitatea” textelor biblice și ne obligă să le citim cu alți ochi. Prima lor intenție nu e tocmai de a ne „informa” asupra istoriei - despre „ceea ce s-a întâmplat cu adevărat” -, ci vor mai
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
o parte a versetului 21). Dacă erau aproape de mare, la vânt s-a adăugat, poate, și mareea. În orice caz, carele egiptene au întârziat probabil pe această parte a plajei. Povestirea biblică nu o spune explicit, dar este o explicație sugerată de povestire. În plus, în timpul nopții, o ceață groasă (sau un nor de nisip ridicat de vânt) i-a împiedicat pe egipteni să-i vadă și să-i prindă pe israeliți (14,9 și o parte a versetului 21). Spre
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
făcut-o bucăți, dar a fost salvată de arheologul Clermont-Ganneau. Reconstituită, se găsește acum la muzeul Louvre din Paris. Ea cuprinde treizeci și patru de rânduri și vorbește de evenimente care au avut loc între 852 și 842 î.C. Textul inscripției sugerează că stela a fost ridicată într-un sanctuar pentru a mulțumi lui Chemoș, zeul Moabului, după victoriile decisive repurtate împotriva dușmanilor Moabului. Fragmentul cel mai important și mai interesant pentru noi afirmă: Eu sunt Meșa, fiul lui Chemoșiat, regele Moabului
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
dată o intervenție a profetului Isaia. În 2Rg 19,2-4, regele cere expres ajutorul și mijlocirea rugăciunii sale. În 2Rg 19,20, însă, profetul trimite drept mesaj regelui un lung oracol împotriva regelui Asiriei (19,21-34). Prima concluzie (19,8-9) sugerează că Senaherib a trebuit să abandoneze, cel puțin pentru o perioadă, planul de a asedia Ierusalimul pentru a înfrunta o armată egipteană venită să-l atace de la sud (18,9). Textul vorbește de nubianul Tirhaca care a domnit, de fapt
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
Ultimele mari probleme provin din povestirea din 2Rg 19,35-37. Prima: trebuie să ne întrebăm ce a provocat înfrângerea armatei asiriene. 2Rg 19,35-36 spune că o intervenția supranaturală l-a obligat pe Senaherib să părăsească câmpul de bătălie. Textul sugerează, fără îndoială, că eliberarea Ierusalimului se datorează ajutorului lui Dumnezeu. Într-un limbaj întrucâtva mai modern, s-ar spune că a fost o intervenție „providențială” în eliberarea cetății. Pe de altă parte, este dificil să luăm literal afirmațiile textului care
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
lor? Cum putem explica intervenția îngerului Domnului în 2Rg 19,35? Întreaga povestire din 2Rg 18,17-19,37 (Is 36-37) descrie invazia asiriană cu un ton aparte pentru că vrea să „citească” evenimentele după criterii religioase. Conform mijloacelor literare ale epocii, sugerează un „al doilea nivel de lectură” ca să nu confundăm simpla cronică a evenimentelor precum cea pe care o găsim, de exemplu, în scurta povestire din 2Rg 18,9-12. Realitatea este că Senaherib nu a cucerit Ierusalimul. Descrierea din 2Rg 19
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
poetice similare cu cele din basm, din cântecul bătrânesc sau din descântec. Alteori, prin diverse transformări, poate ajunge recitativ în jocurile de copii sau frământătură de limbă. Procedeul cel mai uzitat în exprimarea enigmei este metafora. „Căciula mutului / în fundul pământului” sugerează plastic ciutura fântânii. Limbajul este adaptat tendinței acestei specii de a ridica dificultăți în dezlegare. O g. bună trebuie să cuprindă elemente puține, dar semnificative, și să nu presupună mai multe soluții. Polisemantismul cuvintelor folosite duce la asociații și disociații
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287258_a_288587]
-
se schițează anatomia - Ileana Mălăncioiu și Dan Laurențiu, Ștefan Aug. Doinaș, A.E. Baconsky și Victoria Ana Tăușan, Liviu Ioan Stoiciu, Mihai Ursachi sau Ioana Ieronim -, analiza se desfășoară în orizonturi de referință ample. Făcând înserieri inedite, depistând afinități contrastive, sugerând simetrii, I. identifică lumile poetice, proiectându-le după aceea în spațiul literar autohton și în cel european. Familiar cu poezia, el nu este mai puțin la curent cu poeticile. Cronicile dedicate eseiștilor și criticilor trădează totdeauna pe comentatorul informat, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
are predispoziție la diseminare de-a lungul traiectului acului de puncție. ATITUDINEA TERAPEUTICĂ ÎN FUNCȚIE DE STADIUL TUMORAL STADIILE 0 și IA (TisN0M0, T1N0M0) Pentru Tis (carcinom in situ) și T1 (stadiul IA, tumora invadează lamina propria sau stratul muscular) datele retrospective sugerează colecistectomia simplă ca fiind suficientă în majoritatea cazurilor. Aceste leziuni sunt identificate după examenul histopatologic al piesei operatorii excizată pentru o presupusă boală benignă. Pacienților care sunt diagnosticați cu cancer de veziculă biliară în această manieră trebuie să li se
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Anca Raluca Popiţa, Nicolae Bolog () [Corola-publishinghouse/Science/92178_a_92673]
-
rezecției extinse sunt mai bune comparativ cu simpla colecistectomie. Într-o serie recentă, supraviețuirea la 5 ani în urma unei rezecții extinse a variat de la 49% la 59%, comparativ cu 0% la pacienții supuși unei colecistectomii simple [22, 23]. Mulți autori sugerează cel puțin o hepatectomie centrală (rezecția completă a segmentelor IVb și V). Alții propun o trisegmentectomie centrală (rezecția segmentelor IV, V și VIII) cu sau fără rezecția lobului caudat sau hepatectomie extinsă dreaptă (rezecția segmentelor IV, V, VI,VII și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Anca Raluca Popiţa, Nicolae Bolog () [Corola-publishinghouse/Science/92178_a_92673]
-
tipul celui pe care Borda îl descoperise în alegerile Academiei din 1782. 1.3. Lucrarea fondatoare a paradigmei În ciuda faptului că rădăcinile paradigmei pot fi descoperite până spre secolele XIII-XIV<footnote Pornind de la Lull și educația arabă a acestuia, McLean sugerează o nouă direcție de cercetare în privința rădăcinilor TAS, spre lumea arabă: „Ar trebui oare să ne uităm înspre lumea arabă pentru a găsi originile teoriei alegerii sociale alături de cele ale algebrei?” [McLean, 1990, p. 107]. footnote>, putem discuta despre o
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
din punct de vedere libertarian<footnote Acest argument este, într-o formă sau alta, propus de toți cei care susțin restricționarea domeniului funcției de preferință socială. footnote>, creează o problemă de consistență cu unanimitatea și raționalitatea minimale. Primul autor care sugerează o restricție de domeniu este Sen, în (1970a). Aceasta ar consta în „dezvoltarea valorilor (și a preferințelor) de respectare reciprocă a intimității și a alegerilor personale.” [Sen, 1970a, p. 85]. În (1976), Sen arată că, formal, această idee vizează condiția
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
aceste preferințe „patologice”. Problema este cea indicată și de Sen în (1970a), cea a preferințelor intruzive. Pentru a defini acest tip de preferințe, Blau introduce noțiunea de intensitate pozițională, o altă formulare pentru ideea de „simte mai puternic” anterior amintită: „sugerez că, în ordinea aPbPcPdPe, spre exemplu, preferința aPc este mai puternică decât preferința aPb . Despre preferința dintre aPb și cPd și cea dintre aPc și bPe nu spun nimic”.<footnote Ideea de intensitate pozițională nu presupune nicio comparație interpersonală, sau
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
implicat alelele m1 și m2 în cancerele raportate la fumat: pulmonar, cap, gât, esofag și în principal în populațiile asiatice [11, 12]. Studiul polimorfismelor CYP1A1 m1 și m2 au evidențiat existența unei relații a acestor variante cu CP [13]. Se sugerează că prin interacțiunea a două polimorfisme, cel al CYP1A1 (m1 și m2) și deleția GSTT1 se înregistrează o creștere marcantă a riscului de CP în populațiile asiatice [ 9]. Cu un rol importanat este creditată CYP1A2, enzimă cu expresie reglată prin
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
De asemenea, la marii fumători, genotipurile NAT1 au un risc de CP de trei mai mare față de nefumătoriii purtători ai aceluiași genotip. prevenite prin abstinența față de fumat [9]. Interacțiunea dintre fumat și variantele genetice este mai puternică pentru sexul feminin sugerând o susceptibilitate încă neidentificată, dependentă de terenul individual, probabil modulat hormonal [9, 24, 25]. GSTM1 Variantele genetice GSTM1 se asociază de asemenea cu riscul de CP. Riscul este la limita semnificației statistice pentru genotipul GSTM1AG (ASOR 1,1) și semnificativ
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
analiză multivariată NLR a fost singurul factor prognostic asociat independent cu supraviețuirea redusă, iar în alte studii, stadiul și gradul tumoral, administrarea chimioterapiei, raportul înalt NLR și nivelul crescut al CRP reprezintă principalii factori de prognostic în CP [194]. Se sugerează ca pacienții cu CP candidați la chimioterapie să fie stratificați pe baza răspunsului inflamator sistemic în perioada preterapeutică, putând beneficia eventual de o modulare farmacologică a răspunsului inflamator [193]. Adipocitokinele Țesutul grăsos care nu mai este privit ca un organ
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
că nivelul seric al adiponectinei se corelează invers proporțional cu riscul de CP, independent de alți markeri ai rezistenței la insulină [197]. În mod surprinzător, în CP diagnosticat s-a evidențiat un nivel semnificativ crescut de adiponectină și s-a sugerat chiar determinarea concentrației sale serice ca biomarker serologic cu rol potențial în diagnosticul diferențial dintre CP și pancreatita cronică [198]. Se avansează două supoziții față de această constatare neșteptată, având în vedere că printre factorii de risc ai CP se numără
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]