31,562 matches
-
despre una dintre cele mai vechi construcții de apărare ale regatului maghiar, în Transilvania. Dacă atribuirea și datarea sunt corecte, atunci castrul de la Uioara de Sus trebuie să fi arătat aproximativ la fel cu cele de la Dăbâca, Cluj-Mănăștur ori Morești. Explicația numelui a fost extrasă în raport cu o ruină antică, care trebuie să fi fost originată în antica "Salinae". Acolo trebuie să fi fost "Vetus Castro" ori "Óvár" (ca în cazul Napoca-Cluj). Interesul pentru un astfel de obiectiv este și pare ciudat
Uioara de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300277_a_301606]
-
fost extrasă în raport cu o ruină antică, care trebuie să fi fost originată în antica "Salinae". Acolo trebuie să fi fost "Vetus Castro" ori "Óvár" (ca în cazul Napoca-Cluj). Interesul pentru un astfel de obiectiv este și pare ciudat de suspect. Explicația, simplă, este doar aceea că toponimicul, prezent în mai multe puncte de hartă, a produs ezitare și incertitudini. Posesiuni nobiliare încep să apară în zonă de la finele secolului al XIII-lea. Ele au fost mereu împletite cu cele ale episcopilor
Uioara de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300277_a_301606]
-
au purtat palari cu trei colțuri, iar zona pământului era împărțită în trei colțuri, (e mai greu de tradus aici ,cred ca se referă la hotar care cred că are de a face cu pământurile care le aveau). O altă explicație spune că numele ar proveni de la prima casă construită, si anume a unui birt, a cărui acoperiș avea trei colțuri. Ungurii au preluat numele vechi de, Saag și l-au schimbat în Nemetsag , numele românesc al comunei "Sagu" este o
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]
-
al jocului de șah. Din lunga cale de la stadiul de începător la cel de jucător de performanță, autorul a ales 13 partide pe care le consideră borne semnificative ale experienței sale de competiție. Opțiunea pentru acest număr poate avea o explicație în admirația autorului pentru marele campion Kasparov, născut într-o zi de 13 aprilie, cel care, se pare, l-a influențat și în modul în care a făcut comentariile. Este de remarcat precizia și claritatea analizelor, fără aglomerări inutile, ceea ce
13 partide alese ?i comentate by Hanga Wylly () [Corola-other/Science/83869_a_85194]
-
pentru o croazieră în jurul Maltei. La întoarcere, o transportă pe regina din Neapole și suita ei la Livorno. Din nou nu ascultă ordinele lui Elphinstone și refuză să se alăture flotei principale. Elphinstone vine personal la Livorno pentru a cere explicații. Până la urmă cedează insistențelor lui Lady Hamilton și decide să se întoarcă în Marea Britanie. În 13 iulie, pleacă de la Livorno la Florența, împreună cu Familia Hamilton și alți călători britanici. Se opresc la Trieste și Viena, în septembrie la Praga, apoi
Horatio Nelson () [Corola-website/Science/301513_a_302842]
-
relațiilor și presiunile dintre state. Având o perspectiva geografică asupra lumii, datorită formației de geograf, Conea considera că mediul politic trebuie urmărit și definit pe temeiuri geografice. Pe acest considerent Conea afirmă că geopolitica trebuie să fie capabilă să ofere explicații despre înfățișarea hărții politice a lumii, harta aceasta fiind conform intuiților sale obiectul de studiu al geopoliticii. În acest context Conea definește politica drept "știința mediului politic planetar", "o știință a atmosferei sau a stării politice planetare." Încercarea de a
Ion Conea () [Corola-website/Science/301560_a_302889]
-
parte din teritoriul "Cnezatului de Vale" al neamului Bogdăneștilor, fiind întărită și hotărnicită în 1353 fiilor lui Iuga. După alte surse, din 1411 (Polyna). . Faptul că Poienile de sub Munte a făcut parte în 1353 din moșia Cuhea, reiese clar din explicația pe care o face Ioan Mihali în diploma din 21 aprilie 1411. Astfel, el arată că moșiile prezentate din diploma din 1411, printre care și Poienile de sub Munte, erau ale lui Ion Vodă, fiul lui Ruszka-Polyana. Iuga Vodă era „frate
Poienile de sub Munte, Maramureș () [Corola-website/Science/301585_a_302914]
-
Kercz Olachorum; Kercz Olochorum). Existența așezării românești a fost confirmată documentar, mai întâi, în anul 1252 în forma "Kyrch". În anul 1322 așezarea apare atestată cu un nume dublu, compus din toponim plus etnonimul atribuit românilor în limba maghiară ("Oláh"). Explicația acestei modificări onomastice trebuie pusă în relație cu formarea, între anii 1252 și 1322, a localității Cârța (Cârța Săsească), fondată de mănăstirea Cârța și populată cu oaspeți germani, precum și cu intenția de a disocia aceste așezări omonime. Data întemeierii acestui
Cârțișoara, Sibiu () [Corola-website/Science/301702_a_303031]
-
că toate acestea aparțin „Toponimiei majore” , lor adăugându-li-se încă aproape 100 depistate în conscripțiile satului întocmite în anii [[1765]] - [[1766]] cu prilejul includerii satului în granița militară. Majoritatea dintre acestea, astăzi, nu mai sunt „vii” în memoria locuitorilor, explicația stând în aceea că în anii respectivi, racovicenii care nu au vrut să se înscrie ca grăniceri au fost siliți de către autoritățile militare să părăsească satul, în locul lor fiind „colonizați” foști iobagi din alte zone ale [[Transilvania|Transilvaniei]]. Este și
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
se pronuntă "pă". Ex.-pă masă, pă casă, pă vecina, etc. O expresie mai aparte este "calșice(calșece) beda" ,care în traducere înseamnă "să deie peste tine un amar da' nu prea mare ori să vină o amărală mai mica" (explicație atât de la oameni din sat cât si de la alți din sate vecine). De precizat că în zona Crișana și sporadic în unele locuri (zone) din m-ții Apuseni există expresia "bidă"=obidă (ori poate fi luat în seamă și cuvântul
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
fiind mult mai mic , i s-au putut aduce modificări , ajungându-se în final la forma de astăzi , iar celălalt , are dimensiuni mult mai mari , este mult mai vechi și are o densitate a populației mult mai mare . O altă explicație ar fi pentru satul Slobozia că , cea mai mare parte a locuitorilor săi provine din diferite regiuni geografice ale țării , iar în momentul instalării lor pe aceste meleaguri nu au respectat o anumită ordine , împrejmuindu-și terenul din preajma locuinței sale
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
permise întrunirile oamenilor nici în scop religios, de teamă de a nu se face propagandă anticomunistă. De altfel în 1949 cantorul Turcu Petru Ponoran și săteanul credincios Unguraș Ștefan (Fănucu), au fost reținuți la securitatea din Hațeg două zile, pentru „explicații", dar cu scopul de intimidare. După preotul Emil Vladislav au urmat preoții: - Manta Ioan 1 oct. 1968 -1 aug. 1974 - Nălboc Eugen 1975 - 1990 - Lădar Nicolae, din 04.02.1990 până în prezent. Cantorii cunoscuți ai bisericii sunt: - Barabaș din Livadia
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
modul de alimentație ca: obezitatea, felul de viață, stressul nervos legat de probleme existente în noul sistem și nu în ultimul rând alcoolismul. O categorie de boli producătoare de moarte, apărute în număr tot mai mare - cancerele - nu își au explicația intr-o cauză anume ci în toate cauzele la un loc plus altele inexistente înainte ca poluarea din atmosferă produsă de industrializările masive și de avioane, dar și de poluarea apelor, solului cu diferiții detergenți, insecticide și poluanții alimentari. Toate
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
învinși de locuitorii satelor din zona puși sub comanda lui Făurel Boghină - staroste al plaiului. Satul Mândrișca a fost întemeiat relativ recent pe la mijlocul sec. al XVIII-lea, de un grup de refugiați proveniți Transilvania. Despre toponimul Mândrișca circulă mai multe explicații.: O legendă locală suține că după lupta de la Războieni, Ștefan cel Mare numind mai multe locuri din zonă dupa numele celor șapte feciori ai Vrâncioaiei, a dat locului numele unuia dintre aceștia - Mândru (numele altuia - Sascu a fost dat satului
Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/300709_a_302038]
-
locuri din zonă dupa numele celor șapte feciori ai Vrâncioaiei, a dat locului numele unuia dintre aceștia - Mândru (numele altuia - Sascu a fost dat satului Sascut, cel al lui Cucu - satului Cucova, cel al lui Scurtu - satului Scurta, etc...). O explicație mai prozaică asociază toponimul cu numele unei hangițe - Mândra, al cărei han ar fi fost situat în zonă pe traseul actualului DN2. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al satului funcționau, în plasa Răcăciuni a județului Putna
Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/300709_a_302038]
-
documentară. Denumirea inițială a localității a fost: Somoșca menționată în documente în forma Somoska ori Somosca. În ceea ce privește numele de astăzi al așezării: Somușca, remarcăm faptul că este o variantă recentă, introdusă în nomenclatorul actual al localităților fără nici un fel de explicație în cursul secolului al XX-lea. Locuitorii din Somușca sunt de religie romano-catolică, primele informații privind prezența lor aici fiind menționate în Status Animarum (Starea Sufletelor) din 1781, cel mai vechi recensământ al catolicilor din Somușca. Aceste documente statistice confesionale
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
muntele vulcanic: cele două fisuri formate în munte care prevestesc vremea. Localnicii știu că " Dacă emanațiile din fisuri pișcă la nas, atunci e semn de furtună, iar dacă nu, ziua va fi însorită, tocmai potrivită pentru drumeții". Fenomenul are o explicație științifică. În munte se desfășoară încă o activitate post-vulcanică, sensibilă la orice schimbare a presiunii atmosferice. Când presiunea atmosferică scade, gazele, precum bioxidul de carbon și sulful, urcă spre suprafață și inundă fisurile cu un miros înțepător, semn că vine
Lacul Sfânta Ana () [Corola-website/Science/300772_a_302101]
-
Politehnic din Cluj. 4. Minerva Baciu, a urmat Școala Pedagogică, s-a căsătorit cu Inginerul Dumitru Copăceanu din Sacadat, care a lucrat la întreprinderi de contrucții din Oradea. Acesta a fost ridicat de la domiciliu de către organele securității, fără nici o explicație, arestat în calitate de deținut politic și plimbat timp de 4 ani și jumătate, la 3 din cele mai grele închisori ale gulagului românesc, fără a avea vre-un proces penal sau hotărâre judecătorească. Și culmea!! după 4 ani și jumătate de
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
dată între 1332-1337 în registrul papal. Primul proprietar a fost ramura Dorogi din familia Gutkeled. După 1800, proprietar a fost contele Zichy Ferenc. În 1870 cu colaborarea acestuia a fost fondată școala regală maghiară de vieri. După tradiția populară și explicația științifică a numelui, Diosig, înseamnă un colț cu nuci, fapt ce e susținut și prin ștampilele așezării din anii 1608 și 1691. Prima dată Diosigul a fost menționat în înregistrările din 1278 (Gyozik), în legătură cu primii ei proprietari (familia Dorog din
Diosig, Bihor () [Corola-website/Science/300853_a_302182]
-
fost din Sângeorz (azi orașul Sângeorz Băi). Mai există o schiță istorică a comunei Leșu, scrisă tot de un necunoscut între 1857-1871, în care se spune că Leșu s-a format din mijlocul românilor din Ilva Mică. Cea mai plauzibilă explicație a formării noului nucleu de locuire pe Valea Leșului pare a fi aceea care privește înființarea noului sat ca rezultat al strămutării unor locuitori din bazinul superior al Someșului Mare înspre locuri mai ferite, cum oferea Valea Leșului, într-un
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
semnificația "a șerpui", "a" "îndoi", "a" "mlădia", datorită văii care se îndoaie ca un șarpe printre șirurile de dealuri. Thomas Nägler, în cartea dedicată așezării sașilor în Transilvania, înscrie numele satului Șmig ("Schmiegen") în lista sa, fără să ofere o explicație legată de originea oiconimului. Trebuie remarcat însă că primul proprietar cunoscut al moșiei Șmig menționat documentar, este nobilul Symon de Szalók, care deținea proprietăți și în comitatul "Somogyi" de pe teritoriul Regatului Ungariei, iar asemănarea dintre cele două denumiri ("Somogyi" - "Somogyom
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
1800 satul era situat cu 3 km mai la dreapta față de locația actuală, pe partea dreaptă a pârâului Glavaciog. Sunt ipoteze care spun că populația acestui sat ar fi fost afectată de o epidemie, ciumă, astfel fiind explicată migrația. O explicație ar putea fi și lipsa surselor de apă în vechea zonă. Astăzi, pe vechea locație (probabilă), pot fi văzute pietre iar în apropiere este un monument istoric și anume: o așezarea de tip tel, la NE de satul Albeni, la
Cătunu, Teleorman () [Corola-website/Science/301791_a_303120]
-
Teleorman, Muntenia, România, formată din satele Băcălești, Călmățuiu de Sus (reședința) și Ionașcu. Numele istoric al satului reședința de comună este BĂȘEȘTI, nu Călmățuiu de Sus. Toponimul tradițional, Bășești, este cel folosit în mod curent, deși nu are statut oficial. Explicația renunțării la denumirea generală tradițională pare să fie interpretarea să, în mod eronat, drept termen indecent. Satul Ionașcu este desemnat adeseori prin expresia "La cătun", "În cătun". O parte a satului Băcălești, spre comună Mihăești (Olt) se numește Rata, deși
Comuna Călmățuiu de Sus, Teleorman () [Corola-website/Science/301790_a_303119]
-
numele în "Călugăreni" după o perioadă de tranziție când s-a numit și "Călugărenii Noi" pentru a se deosebi de satul vecin, Brăhășoaia, care la vremea respectivă se numea "Călugărenii Vechi". Dacă, până nu demult, nu se putea găsi o explicație pentru schimbarea numelui din "Tăcmănești" în "Călugăreni, acum o putem face pe baza cercetărilor din vechile arhive existente la DJAS Iași. Prin urmare, în a doua jumătate a sec. al XVIII-lea (1776)un grup de răzeși din satul vecin
Călugăreni, Vaslui () [Corola-website/Science/301869_a_303198]
-
prin împrejurimi. Locul unde s-a stabilit acesta a fost denumit „Câinii lui Ene”, apoi „Câinii Ene”, de la care s-a modificat în Câineni. Însă J.A. Candrea, în lucrarea sa „Introducere în studiul toponomiei" București 1927-1928, pag. 178, dă explicația etimologică a localității „Câinenii originari din localitatea Câine". El consideră că, la origine, Câinenii de Argeș și Câinenii de Vâlcea au fost un singur sat care se numea Câine, numit mai tarziu Câinenii. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei
Comuna Câineni, Vâlcea () [Corola-website/Science/301996_a_303325]