31,059 matches
-
bustul lui Vincențiu Babeș și al lui I. G. Duca, dezvelite în anul 1934 în Timișoara. Își construiește atelierul de pictură din Satu Mare. 1935 Realizează "Monumentul eroilor de la Lipova", dezvelit în anul următor. 1936 Împreună cu Ioan Thorma, organizează Congresul artiștilor plastici din Transilvania și Banat. Participă cu două machete și mai multe proiecte la un concurs pentru monumentul memorandistului Vasile Lucaciu. 1938 Proiectează "Mausoleul Dr. Lükö Béla" 1940 În perioada ocupației hortyiste a Ardealului de Nord a fost expus atacurilor presei
Aurel Popp () [Corola-website/Science/319571_a_320900]
-
și Crișan, Avram Iancu. 1954 Lucrează la restaurarea casei natale a poetului Ady Endre și execută mai multe schițe pentru monumentul poetului. Participă la expoziția "Pentru pace", organizată de "Muzeul de Artă Cluj". 1955 Participă la expoziția regională de artă plastică din Baia Mare și la expoziția internațională de la Varșovia. 1956 Face o călătorie de studiu și documentare la Cluj și Aiud în vederea realizării unei compoziții dedicate lui Horea. Participă la expoziția artiștilor plastici din Satu Mare. 1958 I se conferă titlul de
Aurel Popp () [Corola-website/Science/319571_a_320900]
-
Cluj". 1955 Participă la expoziția regională de artă plastică din Baia Mare și la expoziția internațională de la Varșovia. 1956 Face o călătorie de studiu și documentare la Cluj și Aiud în vederea realizării unei compoziții dedicate lui Horea. Participă la expoziția artiștilor plastici din Satu Mare. 1958 I se conferă titlul de "Artist emerit". Nu se duce să-și ridice personal titlul. 1959 (1960?) Întreprinde o nouă călătorie de documentare la Cluj, Turda, Alba Iulia, Târgu Mureș, în care este însoțit de singura lui
Aurel Popp () [Corola-website/Science/319571_a_320900]
-
circuitul muzeistic. Sunt expuse aici lucrări de pictură, grafică, sculptură, fotografii, documente, obiecte personale ale artistului și câteva piese de mobilier, inclusiv unul din șevalete. Ocazional, spațiul este folosit și pentru diverse comunicări pe teme artistice si expoziții de artă plastică. Atelierul memorial se află în Satu Mare, pe strada Aurel Popp la numărul 13. În anul 1999, Liceul de Artă din Satu Mare primește denumirea de "Liceul de Artă Aurel Popp". În anul 2009, a fost dezvelit în Satu Mare bustul lui Aurel
Aurel Popp () [Corola-website/Science/319571_a_320900]
-
este cercetător principal gradul I, doctor în istoria artei. A absolvit în 1966 Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, Secția de istoria și teoria artei. După absolvire lucrează la Institutul de Istoria Artei, unde va îndeplini între 1990-1995 funcția de director adjunct. Face parte din Consiliul Științific al Institutului. Este membră a Comitetului de redacție al Revue
Ioana Vlasiu () [Corola-website/Science/319600_a_320929]
-
évolution contemporaine de l’art monumental roumain, în Revue Roumaine d’Histoire de l’Art, tome XI, 1974 Fragen der zeitgenossischen rumänischen Monumentalkunst, în Deutsch-Rumänisches Colloquium junger Historiker, Kulturhistoriker und Zeitgeschichtler, Eigenverlag der Südosteuropa Gesellschaft, München, 1974 Reflecții asupra limbajului plastic în desenul lui Octav Grigorescu, în Studii și cercetări de istoria artei, tom 23, 1976 Catul Bogdan - între vituozitate și poezie, în Artă, nr. 6, 1977 Momente din evoluția contemporană a sculpturii monumentale din România, în Studii și cercetări de
Ioana Vlasiu () [Corola-website/Science/319600_a_320929]
-
fracturi de craniu, fragmentele de os sunt îndepărtate sau lipite la loc iar țesutul de creier aflat dedesubt este examinat în vederea detectării eventualelor răni. Când o parte din craniu trebuie înlăturată sau afost grav deteriorată, acesta poate fi înlocuită cu plastic sau metale ușoare ca și titanul. Aceste plăcuțe sunt înșurubate în craniu de către neurochirurg iar fâșia de piele este cusută înapoi pentru a acoperi plăcuța. După diverse tipuri de intervenții neurochirurgicale, pacienții beneficiază din plin de fizioterapie și exerciții speciale
Neurochirurgie () [Corola-website/Science/319652_a_320981]
-
sunt constituite din apă sărată. Procedeele au fost confirmate în condiții de laborator. Acestea sunt dezvoltate în utilizarea comercială în Țările de Jos (EDI) și Norvegia (OÎP). Costul membranei a fost un obstacol. Membrane noi, ieftine, pe baza unui material plastic din polietilena modificată electric, au făcut potrivite procedeele pentru uz comercial potențial . Alte metode au fost propuse și sunt în prezent în curs de dezvoltare. Printre ele, o metodă bazată pe tehnologia condensatorilor dublu strat electric și o metodă bazată
Energie potențială osmotică () [Corola-website/Science/319792_a_321121]
-
sunetul și-l face continuu, creându-se astfel aceeași amplificare ca și aceea a pianului acustic. Pianul digital are o claviatură cu taste ponderate, a căror funcționare imită mecanica unui pian acustic tradițional. Modelele mai simple utilizează taste din material plastic și un sistem de arcuri ce încearcă să imite răspunsul dinamic al tastelor cu ciocănele, cu rezultate nu mereu pe măsura cerințelor. Modelele mai avansate au taste din lemn și o mecanica cu ciocănele în miniatură, dar în timp ce la pianul
Pian digital () [Corola-website/Science/319823_a_321152]
-
aristocratul József Bornemissza, în secolul al 18-lea, avea 80 de copoi și 25 de ogari. Mare vânător, scriitor și crescător de copoi a fost contele ardelean Sándor Újfalvi (1792 - 1866). O pictură cu scenă de vânătoare, realizată de artistul plastic György Vastagh (1834-1922), din anii 1860, îl înfățișează pe Újfalvi călare, având alături doi copoi și un mistreț răpus; într-un alt tablou, pictorul l-a imortalizat pe conte alături de doi copoi și un urs vânat. Prima descriere a acestei
Copoi ardelenesc () [Corola-website/Science/319821_a_321150]
-
perețilorîi servesc pictorului la redarea propriei viziuni a orașului modern, al cărui caracter brutal și amețitor este evidențiat prin exploatarea specifică a perspectivei. În anul 1913, Boccioni renunță la temele sale preferate până atunci (mulțimea, orașul, strada) și caută echivalentele plastice ale mișcării, luminii și obiectelor. În tabloul ""Dinamismul unui ciclist"" (1913), Boccioni efectuează o sinteză a mișcării bicicletei, prezintă persoana care pedalează și mediul în care se desfășoară acțiunea. În tabloul pictat se remarcă deja valori plastice exclusiv abstracte. Operă
Umberto Boccioni () [Corola-website/Science/319195_a_320524]
-
și caută echivalentele plastice ale mișcării, luminii și obiectelor. În tabloul ""Dinamismul unui ciclist"" (1913), Boccioni efectuează o sinteză a mișcării bicicletei, prezintă persoana care pedalează și mediul în care se desfășoară acțiunea. În tabloul pictat se remarcă deja valori plastice exclusiv abstracte. Operă de o cromatică neobișnuită, înviorată de multitudinea de pete expresive și strălucitoare, ea este tributară din punct de vedere tehnic stilului pointilist. Tabloul reprezintă afirmația plastică a necesității redării mișcării continue și a refuzului fragmentizării relațiilor temporo-spațiale
Umberto Boccioni () [Corola-website/Science/319195_a_320524]
-
care se desfășoară acțiunea. În tabloul pictat se remarcă deja valori plastice exclusiv abstracte. Operă de o cromatică neobișnuită, înviorată de multitudinea de pete expresive și strălucitoare, ea este tributară din punct de vedere tehnic stilului pointilist. Tabloul reprezintă afirmația plastică a necesității redării mișcării continue și a refuzului fragmentizării relațiilor temporo-spațiale.
Umberto Boccioni () [Corola-website/Science/319195_a_320524]
-
, născută Barth, (n. 19 martie 1947, Lucka, Altenburg, Thüringen - d. 22 august 2015, Asunción) a fost o artistă plastică și gimnastă germană. A fost prima gimnastă care a executat un flic-flack pe bârnă, în 1964. A concurat pentru Republica Democrată Germană, fiind multiplu medaliată cu argint și bronz olimpic la Olimpiada din 1968 și Olimpiada din 1972. A obținut
Erika Zuchold () [Corola-website/Science/319370_a_320699]
-
Olimpiada din 1968 și Olimpiada din 1972. A obținut deasemenea medalii la campionatele europene și mondiale, cea mai bună performanță internațională a sa fiind cea de campioană mondială la sărituri și la bârnă, în 1970. A urmat studii de arte plastice și literatură, după retragerea din sport având diferite ocupații legate de artă: curator, educator, pictor și sculptor. Este căsătorită cu ciclistul german Dieter Zuchold din 1966.
Erika Zuchold () [Corola-website/Science/319370_a_320699]
-
Cultural a inițiat în anul 2001 programul Întîlnire cu personalități ale culturii contemporane, al cărui obiectiv era acela de a facilita contactul publicului arădean cu cele mai influente figuri culturale ale timpului nostru. Au răspuns invitației scriitori, istorici, politologi, artiști plastici, muzicieni, lideri de opinie, între care îi aminitim pe Adam Michnik, Andrei Pleșu, Joshua Muravchik, Horia Roman Patapievici, Pawel Huelle, Daniel Dăianu, Grendel Lajos, Gabriel Liiceanu, Grzegorz Musiał, Octavian Paler, Roland Chojnacki, Adrian Cioroianu, Alfonso Caputo, Livius Ciocârlie, Vesna Vašková
Centrul Cultural Județean Arad () [Corola-website/Science/315506_a_316835]
-
tradițional românesc și a militat pentru realizarea în România a unei "ceramici naționale" care să fie bazată pe artă. Apcar Baltazar a avut un aport și în domeniul teoriei și criticii de artă. Activitatea de comentator de artă și cronicar plastic, precum și studiile comparative pe care le-a făcut despre folclorul popoarelor au consemnat intrarea lui în rândul artiștilor culți cu un larg orizont. A decedat din cauza unui stop cardiac în data de 26 septembrie 1909, astfel că întreaga sa carieră
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
lor preocupări. Astfel, artiștii afiliați mișcării "Tinerimea artistică" au executat lucrări care contraveneau tradiționalismului cu toate că aveau o afinitate semănătoristă și au căutat noi forme de expresie și tematici împrumutate de la curentele moderniste sau simboliste. Într-un mod similar literaților, artiștii plastici au căutat să sintetizeze cultul pentru sufletul românesc cu tehnica occidentală. Formulele pe care artiștii și scriitorii le-au practicat au fost puternic influențate de operele lui Mihai Eminescu și Nicolae Grigorescu. Totul a fost imitat până la obsesie și epuizare
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
seamă: Apcar Baltazar a fost singurul artist care nu a beneficiat de o bursă de studii în Vestul Europei. El a depășit cu ușurință impedimentul acesta prin studiu individual și prin analizarea reproducerilor, reușind astfel să-și formeze o cultură plastică deosebită cu care s-a pronunțat pertinent în toate dezbaterile care au animat intelectualitatea la începutul secolului al XX-lea. Cei mai autorizați critici de artă au considerat cu unanimitate că Apcar Baltazar s-a dovedit a fi fost unul
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
sistematic cu scrisul până la vârsta de 30 de ani și nu au avut preocuparea de a cuprinde un spectru atât de larg de tematici, cu pasiunea cu care a făcut-o Apcar Baltazar. Activitatea de comentator de artă și cronicar plastic, precum și studiile comparative pe care le-a făcut despre folclorul popoarelor, a consemnat intrarea pictorului în rândul artiștilor culți, cu un larg orizont. Opera sa picturală a fost cantitativ mică, deoarece a murit tânăr la numai 29 de ani, după
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
portretele de grup mai pot fi asimilate și "Durus arator" și "Haimanalele", fiecare dintre ele fiind în felul ei o inovație. Petru Comarnescu califică lucrarea "Misiții" ca fiind un studiu remarcabil de psihologie umană și un portret de grup deosebit de plastic și bine închegat ca varietare compozițională. Tabloul "Misiții" a fost expus cu ocazia expoziției retrospective de la Ateneul Român din anul 1927 și este considerat în critica de artă ca o lucrare de top, în opera lui Apcar Baltazar. Apcar Baltazar
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
aparent turmentată de un pitoresc, străin de rigorile necesare unei compoziții. În mod evident Luchian era pe calea depășirii principiilor estetice caracteristice impresionismului, în timp de Baltazar înfățișa cu voluptate primele impresii, creând astfel cu spontaneitate și sinceritate o imagine plastică deosebită. Peisajul "Colț de grădină" este considerat de specialiștii în critică de artă drept cel mai impresionist tablou pictat de către Apcar Baltazar. Dacă se poate admite că ar exista un impresionism de sorginte românească, eliminând pe de o parte unele
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
chiar dacă nu aveau o pregătire teoretică adecvată. Se regăsesc în cronicile de artă semnăturile lui Alexandru Vlahuță, Barbu Delavrancea, Léo Bachelin, Virgil Cioflec, Alexandru Bogdan-Pitești, Theodor Cornel, Nicolae Petrașcu și mulți alții. Pe de altă parte, cel mai adesea, cronicile plastice erau scrise de diletanți în materie și în cele mai fericite cazuri ele erau semnate de gazetari cultivați și talentați. De cele mai multe ori, comentariile critice nu erau bazate pe niște criterii ferme și ele erau produsul unor aranjamente care aveau
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
României și a fost deschisă. În ea se găsea o altă casetă, mai mică, octogonală, de argint. Și aceasta a fost deschisă. Cele două casete au fost incluse în Tezaurul Istoric al României, iar inima, introdusă într-o cutie de plastic, a fost dusă spre păstrare în depozitul Muzeului Național de Istorie a României, unde s-a aflat până la 3 noiembrie 2015, când a fost dusă la Castelul Regal Pelișor și depusă în Camera de Aur, locul unde a bătut pentru
Stella Maris () [Corola-website/Science/315587_a_316916]
-
(n. 1 ianuarie 1962, comuna Feleacu, județul Cluj) este un grafician român. A absolvit Academia de Arte Vizuale „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, promoția 1994, secția grafică, sub îndrumarea profesorului Ioachim Nica. Din 1999 este membră a Uniunii Artiștilor Plastici (UAP) din România, filiala Arad. Expoziții personale ● 2005 - Galeria de Artă Contemporană, Zrenjanin, Șerbia ● 2005 - Galeria Centrului Cultural, Novi-Sad, Șerbia ● 2006 - ,Registrele cromatice ale memoriei", Galeria Națională Delta, Arad ● 2006 - Bibliotecă comunala, Rouffignac de Sigoules, Franța ● 2006 - Axa Art Gallery
Maria Balea () [Corola-website/Science/315637_a_316966]