167,112 matches
-
măsurilor care să încurajeze adoptarea IA în societate; ... 6. Constituirii unui sistem de guvernanță și a unui mediu adecvat de reglementare a IA. ... Caracterul transversal și impactul potențial masiv al IA în societate determină necesitatea ca entitățile din mediul de afaceri, academic, administrație publică și organizații cu verticală IA să își unească forțele pentru a participa la un dialog permanent și productiv pe marginea adoptării IA, concretizat într-o viziune unică și comun asumată, a unor obiective generale și specifice validate
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
numărul redus al serviciilor publice digitalizate, precum și nivelul scăzut de utilizare a tehnologiei ca factor de creștere a competitivității. Descrierea elementelor contextuale este completată de rezultatele consultării publice privind ecosistemul IA la nivel național, prin implicarea sectoarelor academic - administrație - afaceri și având ca teme principale adoptarea, dezvoltarea și utilizarea IA, rezultate care denotă o percepție generalizată privind efectele utilizării IA, respectiv creșterea eficienței și competitivității, îmbunătățirea proceselor și o mai bună utilizare a resurselor. Totodată, s-au conturat sectoare prioritare
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
scară largă: ● SN-IA va fi aplicată în integralitatea sa și în termenul asumat, astfel încât progresele României în domeniu să fie sincronizate cu evoluția la scară europeană și să răspundă specificului național; ● Părțile interesate - mediul academic, administrația publică, mediul de afaceri - vor coopera susținut în implementarea și monitorizarea măsurilor, aplicarea reglementărilor; ● Implementarea SN-IA va menține un grad de flexibilitate, pentru a permite adaptări operaționale în funcție de dinamica domeniului, evoluții imprevizibile, salturi tehnologice, evoluții ale cadrului de reglementare, ritmul real de
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
a sistemelor automate. Atât la nivel internațional, cât și național, IA are potențialul deosebit de a schimba nivelul de trai și calitatea vieții în toate straturile sociale, de a modifica semnificativ modul în care mediul de cercetare și cel de afaceri dezvoltă și pun în piață soluții tehnice menite să eficientizeze timpul de lucru și calitatea produselor realizate. Totodată, prin întrepătrunderea acestor două domenii, pornind de la oportunitățile de automatizare a proceselor repetitive, mecanice, susceptibile de a genera erori și care
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
atenueze riscurile posibile, s-a considerat că este necesară crearea unei Strategii Naționale pentru Inteligență Artificială (SN-IA), în deplină concordanță cu tendințele europene și globale, dar și cu contextul național, la care să adere mediul guvernamental, mediul academic, mediul de afaceri și societatea civilă. Este important de precizat că SN-IA este, prin felul în care a fost creată, dar și prin natura prevederilor sale, o strategie orizontală, trans-sectorială, care își propune să direcționeze și să faciliteze integrarea IA în toate
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
UE (a se vedea Capitolul 4). Pe plan economic, potrivit Eurostat, în anul 2020, 6% dintre companiile din România cu cel puțin 10 angajați au folosit aplicații ale inteligenței artificiale. Totodată, deși reprezintă un procent mic din arealul mediului de afaceri, întreprinderile inovatoare generează 29,4% din totalul cifrei de afaceri a întreprinderilor din România, o mare parte din acestea fiind companii de tip start-up. În plus, existența surselor de finanțare naționale și europene pentru inovare și transfer tehnologic face posibilă
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
potrivit Eurostat, în anul 2020, 6% dintre companiile din România cu cel puțin 10 angajați au folosit aplicații ale inteligenței artificiale. Totodată, deși reprezintă un procent mic din arealul mediului de afaceri, întreprinderile inovatoare generează 29,4% din totalul cifrei de afaceri a întreprinderilor din România, o mare parte din acestea fiind companii de tip start-up. În plus, existența surselor de finanțare naționale și europene pentru inovare și transfer tehnologic face posibilă dezvoltarea într-un ritm accelerat a ecosistemului de IA
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
la prima iterație pentru strategia în domeniul IA, cu toate că acesta constituie de câțiva ani un subiect pe agenda publică, care preocupă toate mediile, de la nivel guvernamental la administrații publice locale, de la mediul academic la cel de afaceri. Există toate premisele necesare pentru dezvoltarea unui ecosistem de IA în România care să se alinieze la acțiunile celorlalte state membre ale Uniunii Europene și să reprezinte un vector de creștere economică. Elaborarea Strategiei naționale pentru inteligența artificială este un
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
SN-IA a fost redactată în perioada iulie 2021 - februarie 2023, de către un grup extins de specialiști în tehnologii, cercetare și inovare, digitalizare, antreprenoriat, administrație publică, provenind din zone diverse de activitate, de la mediul academic, până la mediul de afaceri, consultanță și instituții publice. Expertiza specialiștilor cooptați în echipa de elaborare a Strategiei a fost completată și ajustată prin parcurgerea unui proces amplu de consultare publică, derulat încă de la începutul redactării documentului strategic. Elaborarea SN-IA a urmărit alinierea României
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
de guvernanță și de reglementare a IA ... SN-IA reprezintă un prim exercițiu coordonat de la nivelul autorităților de a aduce împreună actorii din domeniul IA și din domenii conexe, dar și inițiativele sau politicile sectoriale. În ultimii ani, mediul de afaceri românesc, împreună cu mediul academic, au inițiat demersuri de conturare a unei strategii naționale și de facilitare a unui dialog constructiv și productiv. De asemenea, autoritățile au realizat importanța și oportunitatea dinamicii deosebite a IA și a beneficiilor utilizării acesteia
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
la nivel național în intervalul iulie 2021 - decembrie 2022,*9 a urmărit identificarea unor direcții de acțiune prioritare și a potențialelor oportunități, bariere sau limitări privind utilizarea IA în România. Această consultare a vizat sectoarele academic, de administrație și cel de afaceri și a sondat potențialul IA din România din perspectiva adoptării, dezvoltării, implementării și utilizării sale. *9 SN-IA - Raport consultare generativă În plus, pe parcursul anului 2022, ADR și UTCN au organizat alte patru runde de consultare publică privind obiectivele și
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
5 aprilie 2022, Cluj-Napoca) a vizat colaborarea dintre mediile public, privat și academic și identificarea direcțiilor pentru dezvoltarea și implementarea soluțiilor IA în societate și în economia românească. A doua consultare (20 mai 2022, Cluj-Napoca), a fost dedicată mediului de afaceri și mediului academic și de cercetare, fiind dezbătute măsurile prevăzute în strategia IA pentru companii și mediul academic și de cercetare, precum și prevederile Regulamentului în domeniul IA (AI Act). A treia sesiune (21 Octombrie 2022, București) a fost dedicată
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
IA pentru eficientizarea serviciilor publice, a comunicării cu cetățenii și companiile, precum și pentru valorificarea potențialului tehnologiilor inovative pentru transformarea digitală a actului guvernamental. A patra sesiune de consultare publică (8 decembrie 2022, București) a vizat mediul academic și de afaceri implicat în activități de cercetare și dezvoltare de soluții de IA, rundă la care au participat autoritățile centrale cu rol în reglementarea IA*10. Observațiile și propunerile colectate în aceste sesiuni au fost incluse în SN-IA. *10 Comunicatele de presă ale
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
extinderea măsurilor pentru îndeplinirea obiectivelor propuse. Implementarea SN-IA și adoptarea tehnologică a IA la nivel național se vor realiza în baza unui set de responsabilități identificate în cadrul sistemului de guvernanță a IA, cu implicarea extensivă a mediilor academic - administrație - afaceri. Responsabilitatea coordonării implementării și monitorizării SN-IA revine unei comisii interministeriale ce va fi creată în acest scop (Comisia Interministerială pentru Coordonarea Implementării SN-IA), cu sprijinul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării prin Autoritatea pentru Digitalizarea României, în cadrul unui proces care
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
se pot invoca în mod direct normele europene în fața instanțelor naționale sau europene (cf. Art. 288 din Tratatul privind funcționarea UE). *23) Pentru a avea efect preventiv, amenzile sunt semnificative: până la 30 milioane sau 6% din cifra de afaceri anuala. Conform propunerii de regulament, nerespectarea interdicției privind practicile în domeniul inteligenței artificiale menționate la articolul 5 și lipsa conformității sistemului de IA cu cerințele prevăzute la articolul 10, sunt încălcări ce fac obiectul unor amenzi administrative de până la
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
sistemului de IA cu cerințele prevăzute la articolul 10, sunt încălcări ce fac obiectul unor amenzi administrative de până la 30.000.000 EUR sau, în cazul în care autorul infracțiunii este o întreprindere, de până la 6% din cifra sa de afaceri mondiala totala anuala pentru exercițiul financiar precedent, luându- se în considerare valoarea cea mai mare. (statele membre pot decide dacă și în ce măsură aplica aceste amenzi). *24) O parte din aplicațiile IA interzise pot intra și sub incidența Directivei
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
de DS Act, dar din motive diferite și cu diferite tipuri de prevederi. Problematica pe care DM Act își propune să o abordeze vizează platformele online mari, sistemice. Beneficiile pe care reglementările DM Act le aduc cuprind: (1) utilizatorii de afaceri, dependenți de aceste platforme pentru a-și oferi serviciile pe piața unică, vor avea un mediu de afaceri mai echitabil; (2) inovatorii și start-up-urile tehnologice vor avea noi oportunități de a concura și de a inova în mediul
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
își propune să o abordeze vizează platformele online mari, sistemice. Beneficiile pe care reglementările DM Act le aduc cuprind: (1) utilizatorii de afaceri, dependenți de aceste platforme pentru a-și oferi serviciile pe piața unică, vor avea un mediu de afaceri mai echitabil; (2) inovatorii și start-up-urile tehnologice vor avea noi oportunități de a concura și de a inova în mediul platformei online, fără a fi nevoiți să respecte termenii și condițiile neloiale care le limitează dezvoltarea; (3) consumatorii
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
și prețuri mai echitabile; (4) din perspectiva acestor platforme, se vor păstra toate oportunitățile de a inova și de a oferi servicii noi dar, în același timp, nu li se va permite să folosească practici neloiale față de utilizatorii de afaceri și clienții care depind de acestea. ... 6. Regulamentul privind guvernanța datelor la nivel european Regulamentul privind guvernanța datelor la nivel european (Data Governance Act - DG Act), propus în noiembrie 2020 în cadrul Strategiei europene privind datele, modificat ulterior și acceptat
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
urmărește încurajarea utilizării instrumentelor care cresc accesibilitatea și eficiența formării adulților: simulatoare, realitate virtuală, realitate augmentată. Se pot face corelații cu Măsura 1.2.7 din direcția de acțiune 2: susținerea înființării de centre de inovație și antreprenoriat (de tipul incubatoarelor de afaceri, centrelor dedicate roboticii și inteligenței artificiale). Indicatorul pentru această măsură este numărul de astfel de centre de inovație și antreprenoriat susținute. ... 8. Strategia privind digitalizarea educației în România Pentru a răspunde nevoii de digitalizare a educației, Ministerul Educației din România
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
a României Strategia de Securitate Cibernetică a României 2022-2027 stabilește repere de dezvoltare și coordonare la nivel național, pentru asigurarea securității cibernetice a infrastructurilor care sunt considerate critice pentru securitatea națională, buna guvernare, respectiv pentru maximizarea beneficiilor cetățenilor, mediului de afaceri și ale societății românești, în ansamblul ei. Totodată, menționează Inteligența Artificială printre principalele domenii tehnologice cu potențial de creștere economică în anii următori (în contextul industriei 4.0), dar și ca potențial factor de risc la adresa securității cibernetice și a
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
funcționalității tehnologiei la parametri de performanță ridicată. ... 10. Strategia națională de apărare a țării Strategia națională de apărare a țării pentru perioada 2020-2024 menționează Inteligența Artificială ca factor de dezvoltare și îmbunătățire a serviciilor tehnologice oferite cetățenilor și mediului de afaceri, dar și ca sursă generatoare de riscuri la adresa securității și apărării naționale, materializată sub forma amenințărilor hibride și informaționale. Evoluția rapidă a tehnologiilor emergente impune necesitatea adaptării corespunzătoare a capacității de prevenție și răspuns la riscurile specifice, pentru menținerea
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
corespund într-o mare măsură obiectivelor specifice urmărite prin SN-IA, aceste domenii fiind: 1. Formarea resursei umane, competențele digitale și competențe IA; ... 2. Infrastructura și managementul datelor; ... 3. Dezvoltarea de soluții de IA în centre de CDI și mediul de afaceri; ... 4. Transferul tehnologic, parteneriatele și centrele de inovare digitală; ... 5. Finanțarea domeniului IA; ... 6. Adoptarea soluțiilor IA în guvernare, sectorul public, companii și societate. ... Fiecare dintre aceste domenii a fost analizat pe baza unor indici sau indicatori de nivel macro
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
parteneriat cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, a derulat, în perioada 14 iulie - 30 septembrie 2021, o primă etapă de consultare online, în vederea sondării mediului academic și de cercetare-dezvoltare-inovare, a administrației publice centrale și locale, precum și a mediului de afaceri, cu privire la stadiul actual și la potențialul Inteligenței Artificiale (IA) în România. Grupul țintă a inclus profesioniști, specialiști, experți, cu activitate în sectorul public (învățământ superior, cercetare-inovare, administrație locală și centrală) și în sectorul privat, pentru care Inteligența Artificială
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
Domeniul inteligenței artificiale reprezintă un domeniu disponibil în mediul digital, iar utilizarea aplicațiilor acestuia se desfășoară preponderent în mediul online și poate facilita accesul la informație, accesul la ofertele pieței de muncă, interacțiunea cu administrația publică, interacțiunea cu mediul de afaceri, accesul la educație continuă ș.a.m.d. Drept urmare, competențele digitale ale populației unei țări determină și potențialul de adoptare al soluțiilor de IA pe scară largă. În acest plan, conform Digital Economy and Society Index 2022,*49) România se situează cu mult
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]