36,856 matches
-
dată de sacralitatea lemnului din care este făcută. Toaca lui Noe, pukku lui Ghilgameș și toba șamanului - de la actul confecționării până la cel al utilizării - au evidente conotații dendrolatrice, cosmologice și chiar cosmogonice. Atribute cos- mogonice acordate instrumentelor de percuție se regăsesc și la alte civilizații (109). În mitologia indiană, de exemplu, zeul Siva (re)creează Cosmosul cu ritmul tobei sale, Damaru. Pentru dogoni (Sudan), Cosmosul a fost creat (mitic) și este recreat (ritual) prin lovirea celor opt tipuri de tobe (fiecare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
o temă mult mai amplă, aceea a facerii lumii prin sunete produse sau prin cuvinte emise de Demiurg. e) Legende finlandeze. Tema de mai sus, ca și cea a edificării unei corăbii (imago mundi) din lemnul unui arbore consacrat se regăsesc în legende finlandeze din cuprinsul Kalevalei (cânturile XVI și XVII ; cf. 61, pp. 229-266). Pe un ostrov, Väinämöinen vrea să-și construiască o luntre care să-l ducă până în ținutul mitic Pohjola, pentru a peți o fecioară. Dar lemnele se
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
vezi 110, p. 80). Să remarcăm faptul că specialiștii nu au subliniat rolul probabil pe care l-a jucat în folclorul mito-religios român textul slavon apocrif Revelațiile lui Pseudo- Methodius. În afară de legenda în discuție, și altele cuprinse în text se regăsesc în folclorul românesc ; este vorba, de exemplu, de legenda luptei, la sfârșitul lumii, dintre Anticrist și Sf. Ilie, ale cărui picături de sânge, căzute pe pământ, incendiază lumea. 43. Valeriu Șt. Ciobanu, Jertfa zidirii la ucraineni și la ruși, Tiparul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de cruciați, legenda despre „lemnul crucii” a circulat și în Europa Occidentală (cf. N. Cartojan, Cărțile populare..., vol. I, ed. cit., p. 156). Probabil că tot ea a stat la baza unei stranii și confuze povestiri ale cărei fragmente se regăsesc în ciclurile romanești medievale Vrăjitorul Merlin, Căutarea Sf. Graal etc. Solomon construiește de data aceasta nu un templu, ci o corabie, la fel ca Noe, care nu va putrezi până la venirea lui Cristos și care va deveni „Sfânta Biserică” („Nava
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
traducere de Aurel Tita, Editura Univers, București, 1976, pp. 88- 90 și 376-379). Ca și în Cuvânt pentru lemnul crucii, se observă aceeași intenție de a corela evenimente și personaje veterotestamentare cu cele neotestamentare. Mai important este faptul că se regăsesc unele motive mito-simbolice deja comen tate : a) corabia (arca) indes- tructibilă care - ca și arca lui Noe - are menirea de a „călători” în timp, și nu în spațiu ; b) prezența „lemnelor sacre” ; c) analogia dintre arcă și templu. 120. Josephus
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
poate fixa. Din acel moment, axa care le leagă a fost actualizată și, ca atare, circulația între model și varianta concretă, particulară a sanctuarului este, de acum înainte, activă (131, pp. 128-129). în forme relictuale, în legendele cosmogonice românești se regăsesc principalele motive ale scenariului mitic în discuție, de la motivul aruncării armei în vederea alegerii „centrului” până la motivul „copacului mare” în jurul și din materia căruia se înte- meiază Lumea. Iată o astfel de legendă populară, culeasă în Transilvania la sfârșitul secolului al
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
centrul lumii, lăcaș al zeului demiurg) a devenit (pentru uzul pruncului Isus) un leagăn agățat în paltin și, ulterior (prin pierderea semnificației inițiale a arborelui), doar un leagăn din lemn de paltin (90). De altfel, motivul „leagăn de paltin” se regăsește și în alte tipuri de colinde (cu temă nupțială, de exemplu), în care apare ca unic loc ferm în mijlocul haosului acvatic : Vine marea cât de mare, Da de mare, țărmuri n-are, Dar în undă ce ni-aduce ? Aduce pini
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
undă ce ni-aduce ? Aduce pini Și cu tulpini ; Pintră pini și pintră brazi, Legănel De păltinel (16, p. 179). în leagăn „șade fiica cea frumoasă” care urmează să se mărite. Tot în colindele pentru fată sau fecior în preajma căsătoriei regăsim toposul originar-cosmogonic - un arbore uriaș, crescut în mijlocul mării (mai rar pe țărm) -, o imagine arhaică a cărei origine/evoluție a intuit-o corect Octavian Buhociu : „Tabloul mitic din aceste texte, al mării cu insula-arbore [...] aparține mitului creării lumii din apă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fost reclamată de alte cauze. Pe de altă parte, eroii traversează zone de „brădiș” și de „aluniș”. Se știe valoarea mito-simbolică a acestor copaci în cadrul dendromitologiei populare românești. Și totuși, copacul ales este un paltin. De altfel, imagini similare se regăsesc și în alte variante ale cântecului eroic în discuție : Este-un palten galben, Galben dărâmat, De coajă curățat, Sus mi-este c[u]-o cracă, Jos masă de piatră în pământ vindecată, Cu argint săpată, Cu aur suflată. La masă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
lumea de dincolo” a sufletului defunctului. Cunoaștem ipostazele funerare ale arborilor cosmici „tipici” la români : bradul și mărul. Dar în cazul paltinului ? Face el excepție de la această „noimă” a menta lității mitice ? Se pare că nu. Cu viguroase caractere cosmice, regăsim paltinul și în ipostaza de arbore funerar, bine reprezentat în folclorul mitic românesc. Cea mai spectaculoasă imagine a paltinului funerar o conțin cântecele rituale de „petrecere a mortului”, și anume acelea atestate mai ales în zona Banatului. Iată, redate în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
unul din rămurele se anină și o sticlă de băut apă. Scara însem- nează ca să aibă sufletul pe ce se sui, dacă va avea parte, în pomii raiului, apa ca să aibă pe ceealaltă lume ce bea (39, pp. 168-169). Se regăsesc în acest din urmă asamblaj de obiecte rituale de simbolistică funerară aproape toate motivele epice conținute în cântecele funerare „de petrecere a mortului” : copacul cosmic din mijlocul apelor, scara, fântâna cu apă lină. Evident, substitutele dendromorfe funerare ale arborelui cosmic
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
destul de amănunțit) etapele unui ritual de înmormântare sui-generis : „înfășarea” trupului, stropirea cu „har”, expunerea „mai sus de pământ”, într-un „leagăn” în paltin (probabil pe o platformă de scânduri fixată sau atârnată în crengile copacului) (116). O imagine sumbră se regăsește într-o baladă populară (Constantin Brâncoveanul) culeasă de Vasile Alecsandri. Corpul împăiat al eroului este atârnat într-un paltin : Trupu-i de pele jupea, Pelea cu paie-o împlea, Prin noroi o tăvălea, Și de-un paltin o lega (93, p.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ar putea să evidențieze semnificațiile mito-simbolice ale episodului în discuție. Înainte de a mă interesa originea motivului, mă interesează semnificația sa. Motivul „blestemarea/binecuvântarea unor copaci” este vechi și răspândit în mito-folclorul european și asiatic (14, II, p. 40). El se regăsește, de exemplu, și în textul Noului Testament, unde Isus blestemă smochinul care nu i-a astâmpărat foamea (Marcu, XI, 12-21). Oskar Dähnhardt a tratat pe larg motivul, relevându-l în zeci de ipostaze în folclorul mitic și în textele religioase
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nu și la solomonarul din tradiția românească (și nici la „vrăjitori” omologi din alte tradiții populare : planetnik la polonezi, garabancias la sârbocroați și unguri etc.). Principalele trăsături care definesc șamanul (somnul/ moartea rituală, „dezmembrarea” inițiatică, extazul șamanic etc.) nu se regăsesc la solomonar. Cu toate acestea, unele interferențe și influențe între șaman (táltos) și omologul maghiar al solomonarului (garabonciás diák) au fost semnalate de unii cercetători (17 ; 44 ; 54). Printre altele, Vilmos Diószegi afirmă că numai șamanul (táltos), nu și solomonarul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
primit de la un dragon un disc de jad cu care „a pus în orânduială pământul și apele” (61, pp. 309-314 ; 141, pp. 66 și urm. ; 142, pp. 235 și urm.). Multe dintre aceste motive mitice au supraviețuit în tradiția chineză, regăsindu-se în texte folclorice (63, p. 145). b) Un vechi poem babilonian (secolul al XIV-lea î.e.n.) îl prezintă pe Adapa din Eridu, mare preot al zeului Ea. Printr-o incantație magică, Adapa a rupt o aripă a Vântului de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
151). Imaginea zborului prin văzduh a solomonarului pe spinarea balaurului-norilor este și ea definitorie. Ea apare subînțeleasă în numele preoților traci kapnobatai, care, probabil, imitau astfel gestul suveran de ordonator cosmic al zeului autohton al furtunii, și, ulterior, aceeași imagine se regăsește în „drumul prin nori” al Sf. Ilie (152). Așa cum am mai avut prilejul să constat, această imagine nu este una decorativă. A călări pe nori este un atribut definitoriu al zeilor uranieni (Indra, Baal-Hadad, Iahve) (153). Dar dacă la cei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pentru a-l discredita pe acest „ticălos” : „Colcăiau în el cruzimea naturală a unei fiare și o sălbăticie străină sângelui roman” (De mortibus persecutorum, IX, 2) (208, p. 61). De altfel, exagerări similare (dictate însă de alte conside rente) se regăsesc și la alți autori antici. Vorbind despre cucernicia femeilor gete, Strabon citează dintr-o carte (pierdută azi) a comediografului Menandru (secolul al IV-lea î.e.n.), în care un get misogin se plânge că din cauza femeilor se aduc jertfe „de câte
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
determinat, printr-un fenomen natural de ficțiune mitică, diminuarea aspectului ofidian al acestuia, în favoarea celui cabalin. Și pentru că mentalitatea mitică nu-și schimbă în mod esențial, de-a lungul timpului, coordonatele care o jalonează și legile care o guvernează, se regăsește acest fenomen în credințele populare românești referitoare la balaurul norilor și la solomonarul care îi pune căpăstrul și-l călărește prin văzduh : „Unii mai cred că bălaurul are cap de cal și trup de șarpe” (8, p. 134). Încălecarea balaurului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Păre că zboară. [...] Balaur de gheață, numa că era sub formă de cal, că așe l-o chemat zgrimințeșu” (18, p. 166). Balauri sub formă de cai înaripați, călăriți prin nori de vrăjitori cu puteri meteoro- logice (graboncijas dijak), se regăsesc și în vechi legende sârbo- -croate (25, pp. 438 și urm.). În unele legende românești, vehiculul ascensional al solomonarului este o căruță trasă de cai sau, pur și simplu, o căruță care zboară „ca gândul” (3, pp. 43-54 ; 12, p.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
numește chiar „zei care leagă” (dieux lieurs). Pe de altă parte, Eliade a arătat că, de cele mai multe ori, acest atribut apare, în mod mai mult sau mai puțin explicit, chiar în numele respectivilor zei. Conform opiniei lui Eliade, aceste aspecte se regăsesc și la zeița traco-frigiană Bendis (Bentis la lituanieni, Bindus la iliri) și la zeul traco-get Derzelates (Darzales la traci) (14, p. 135). Teonimul Bendis s-ar traduce, în acest caz, prin (Zeița) care leagă (110, p. 48). Autorii antici elini
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
care susține lumea (87, p. 72). Amintind de scenariul ritual de construire a unei case, să mă opresc o clipă la scenariul mitic al creației lumii, paradigma arhetipală a tuturor creațiilor/construcțiilor ulterioare. Într-adevăr, în miturile cosmogonice românești se regăsesc, la altă scară, aceleași personaje, aceleași arme, aceleași gesturi, aceleași sem- nificații. „Dumnezeu, umblând pe ape, a înfipt toiagul și s-a făcut pământ” (12, p. 15). Sau o legendă cosmogonică mai completă, în care gestul zeului (similar cu cel
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
altele asemănătoare [169]. Moștenitorii înțelepciunii sale se numesc șolomonari” (30). Este, după știința mea, prima dată când se con semnează, și încă într-o formă atât de tranșantă, relația dintre regele biblic Solomon și vrăjitorii numiți solomonari. Această credință se regăsește peste aproape un secol într-un basm bucovinean cules în 1932 : „Puterea solomonarilor [...] o au de la împăratul cel înțelept Solomon, care a stăpânit toate tainele de pe lumea asta” (109, p. 178). W. Schmidt relatează legende din zonele Făgăraș și Sibiu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
erau semnalați și în secolul al XIII-lea de Toma d’Aquino. Ulterior, Inchiziția îi ardea pe rug pe vrăjitorii care pretindeau că pot genera și conduce norii de grindină (174, p. 45). Prevederile Canonului 61 al Sinodului trullan se regăsesc simplificate într-un nomocanon (colecție de legi și canoane) numit Pidalion sau Kârma Korabiei, înțelese a Katoliceștei și apostoleștei Biserici a Ortodocșilor. Acesta a fost tradus din grecește, prelucrat și tipărit de mitropolitul Veniamin, la Mănăstirea Neamț, în anul 1844
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și-l reprezintă) este un Univers dezordonat (un microhaos) care, prin gestul de natură cosmogonică al eroului demiurg, devine un Univers ordonat (un microcosmos). Astfel, „insula de Haos” este cosmicizată și reintegrată în Cosmos. într-o legendă cosmogonică bucovineană se regăsesc unele dintre conceptele și motivele mitice în discuție : „Cum șarpele [creat de Nefărtat - n. A.O.] iscodea și urzea mereu împotriva Fărtatului, atunci Fărtatu l-a prins de coadă, l-a învârtit de două trei ori cum învârți un bici și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
posibilă formă arhaică a scena- riului mitic : Tezeu l-a „legat” pe Minotaur și l-a scos viu din Labirint, după care l-a sacrificat, probabil în public, pe un altar din centrul cetății. Mare parte dintre aceste motive se regăsesc redate explicit în colindele românești „de flăcău”, în care junele participă la o vânătoare mito-rituală cu evidente conotații inițiatice și cosmo- gonice. Animalul vizat în aceste texte este, de regulă, leul (sau bourul, cerbul, peștele etc.) (26, tip 50, 55
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]