30,078 matches
-
le vent que personne n'a soulevé l'Orion hiératique te bénit en pleurant au-dessus de țoi să sainte géométrie infinie. Ai trăit cândva în funduri de mare și focul solar l-ai ocolit pe aproape. În păduri plutitoare-ai strigat prelung deasupra întâielor ape. Tu vécus jadis sur des fonds de mer et le feu solaire tu *l-aș de près contourné. Dans leș forêts flottantes tu criais longuement au dessus des eaux premières nées. Jadis au fond des mers
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
le terme " dor " est interprété et traduit, le plus souvent, par le moț " désir " (au sens de " désir inassouvi "), surtout dans la version de Paul Miclău : " dorul " " désir " (O toamnă va veni/ Un automne viendra) (Miclău, 1978 : 193) ; " dor " " désir " (Strigat în pustie/Cri dans le désert) (Miclău, 1978 : 233) ; " dor " " désir " (Poeții/Leș poètes) (Miclău, 1978 : 453) ; " doruri el n-are " " îl n'éprouve aucun désir " (Nu crede tu vântului/ Ne crois pas au vent) (Miclău, 1978 : 507) ; " pe poteca
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
an 2000) (Miclău, 1978 : 447). Le village et l'âtre Dans la poésie de Blaga, le village est le centrus mundi, une sorte d'espace matrice. L'univers rustique est construit à l'aide des images emblématiques : " Cocoși apocaliptici tot strigă,/tot strigă prin satele românești. " " Dans leș villages roumains leș coqs/apocalyptiques crient sans répit. " (Peisaj transcendent/Paysage transcendant) (Miclău, 1978 : 333) ; " cocoși dunăreni " " des coqs danubiens " (Satul minunilor/ Le village des merveilles) (Miclău, 1978 : 413) ; Le nom " vatra " est
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Miclău, 1978 : 447). Le village et l'âtre Dans la poésie de Blaga, le village est le centrus mundi, une sorte d'espace matrice. L'univers rustique est construit à l'aide des images emblématiques : " Cocoși apocaliptici tot strigă,/tot strigă prin satele românești. " " Dans leș villages roumains leș coqs/apocalyptiques crient sans répit. " (Peisaj transcendent/Paysage transcendant) (Miclău, 1978 : 333) ; " cocoși dunăreni " " des coqs danubiens " (Satul minunilor/ Le village des merveilles) (Miclău, 1978 : 413) ; Le nom " vatra " est traduit par
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
51), Leș pas du prophète (Miclău, 1978) ; Leș pas du prophète (Drăgănescu-Vericeanu, 1974) ; Leș pas du prophète (Poncet, 1996) ; Leș pas du prophète (Villard, 2008). L'image du prophète est évoquée dans l'un des poèmes du recueil, à savoir Strigat în pustie (Cri dans le désert) (Blaga, 2010 : 81). Nous avons déjà discuté la signification du nom " passage " dans la poétique de Blaga. Comme le terme a des connotations philosophiques, la traduction littérale (" passage ") est la plus adéquate, parce qu
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
fără patrie/Temps apatride) (Poncet, 1996 : 180) ; " laudă somnului " (" éloge du sommeil ") " louange au sommeil " (Perspectiva/Perspective) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 185) ; " louange du sommeil " (Perspective) (Stolojan, 1992 : 75) ; " noapte întreagă " (" nuit entière ") " nuit sans faille " (Somn/Sommeil) (Stolojan, 1992 : 59) ; " a strigă " (" crier ") " bramer " În marea trecere/Dans le grand passage) (Poncet, 1996 : 94). L'attention accordée par le traducteur aux termes employés dans le texte-traduction peut être observée dans des contextes plus amples : Le verbe " a se întuneca " (" s'assombrir ", " s
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
oubliettes de la terre " (Din cer a venit un cântec de lebădă/ Un chant de cygne est venu du ciel) (Stolojan, 1992 : 41) ; " leș celliers de la terre " (Du ciel est descendu un chant de cygne) (Poncet, 1996 : 104) ; Le verbe " a strigă " (" crier ", " s'écrier ") est traduit par " clamer " : Și-acum strig [...]. " " je vais clamant " (Din cer a venit un cântec de lebădă/ Un chant de cygne est venu du ciel) (Stolojan, 1992 : 41) ; L'expression " în drum " (" en chemin ") est traduite
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
lebădă/ Un chant de cygne est venu du ciel) (Stolojan, 1992 : 41) ; " leș celliers de la terre " (Du ciel est descendu un chant de cygne) (Poncet, 1996 : 104) ; Le verbe " a strigă " (" crier ", " s'écrier ") est traduit par " clamer " : Și-acum strig [...]. " " je vais clamant " (Din cer a venit un cântec de lebădă/ Un chant de cygne est venu du ciel) (Stolojan, 1992 : 41) ; L'expression " în drum " (" en chemin ") est traduite par " au hasard des chemins " : " Din când în când ne
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
va veni (Un automne viendra), p. 56 ; Veniți după mine, tovarăși ! (Suivez-moi camarades !), p. 65 ; Lumină de ieri (La lumière d'hier), p. 167 ; Moară (Le moulin), p. 472 poème construit sur une reprise, symétrique ou quasi-symétrique, du premier vers ; Strigat în pustie (Cri dans le désert), p. 81 poème qui comprend une répétition des mêmes vers à la fin des strophes ; Trei fete (Trois visages), p. 37 poème qui est en effet un jeu de mots construit sur une reprise
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
ca din depărtare mare. Iar ele întindeau spre dânsul brațele lor, albe ca crinul. "Flăcău frumos! Fii al meu! Fii al meu! "Vino cu mine!" Așa se auzia din toate părțile. Ionel însă clătea numai din cap " Nu ne urî!" strigă una. Noi vrem să-ți facem orice plăcere, ca să-ți uiți valea pentru vecie"234. Ca urmare a reiterării refuzului, care echivalează cu afront care reclamă pedeapsa maximă, păstorul este salvat in extremis de către gnomi, pe care Carmen Sylva îi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
strategii de reziliență În raport cu tehnicile de persuasiune și manipulare folosite de producători și comercianți. 5. Monitorizarea și supervizarea persoanelor predispuse la comportament adictiv. 1.5. Rolul psihologului de familie În pregătirea tinerilor pentru o societate de consum 1. Familia contemporană strigă help-me! Ultimul deceniu al secolului XX și primul deceniu din secolul XXI pot fi comparate cu o „punte a suspinelor” de bucurie dar și de durere pentru români. Schimbările și provocările antrenate de noua ordine socială, economică și politică au
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
membrilor ei ( În special sănătatea fizică) a intrat după 1989 În atribuțiile medicului de familie (1999), de sănătatea psihică și educațională - axe de excepție pentru evoluția și progresul societății românești - nu se ocupă un specialist cu aceste responsabilități, deși familia strigă după ajutor. Într-un studiu recent (Mariana Caluschi, Mihaela Șerban, 2007) consacrat reprezentării sociale a familiei rezultatele ne-au condus spre delimitarea În nucleul central a trei concepte pozitive: familia văzută ca generator de atitudini pozitive, ca izvor de armonie
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
din familiile temporar dezintegrate și a celorlalte fenomene ce se petrec la nivelul familiilor acestora trece prin crize repetate cu consecințe dezastruoase atât În plan individual, familial, cât și la nivelul societății românești prezente și viitoare. La ora actuală familia strigă pe toată căile către comunitate: Help me! Un răspuns pe care psihologii Îl pot oferi, propus de noi, este psihologul de familie. 2. Psihologul de familie - responsabilități și competențe Auzind propunerea noastră avansată mai sus, cineva ar putea Întreba: Cine
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
reperabile În proza interbelică reprezentată de H. Papadat-Bengescu („Concert din muzica de Bach”), G. Călinescu („Enigma Otiliei), Liviu Rebreanu („Răscoala”); metodele specifice realismului existente În romanele lui M. Preda („Moromeții”), Z. Stancu („Descult”), E. Barbu („Groapa”), Fănuș Neagu („Ingerul a strigat”); analiza unor fenomene sociale, din literatura contemporană, aparținând unor scriitori ca A. Buzura („Vocile nopții”), C. Țoiu („Galeria cu viță salbatica”), G. Bălăiță („Lumea În doua zile”) și altele. Realismul coincide, În literatura româna, cu izbânda romanului. Acest fapt devine
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
remarcabil. oooOOOooo „Era În murgul serii și soarele sfințise; A puțurilor cumpeni țipând parcă chemau A satului cireadă, ce greu, mereu sosise, Și vitele muginde la jgheab Întins pășeau. Dar altele-adăpate trăgeau În bătătură, În gemete de mumă vițeii lor strigau; Vibra al serii aer de tauri grea murmură; Zglobii sărind vițeii la uger alergau. S-astâmpără ăst zgomot, ș-a laptelui fântână Începe să s-audă ca șoaptă În susur, Când ugerul se lasă sub fecioreasca mână Și prunca vițelușă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
consonantică 63/46 În prima strofă și 68/46 În cea de a doua strofă. Rimele au o cantabilitate Întunecată, deoarece cuvintele prin care se realizează, pe lângă marea Încărcătură consonantică, sunt Încărcate cu vocale Închise (plumb, veșmânt, vânt, plumb, plumb,strig, frig, plumb). Topica nu cunoaște nici o alterare. Domină consoanele surde. Simetria poeziei este unică În felul ei și În modul cum se dispune și cum se repetă cuvântul cheie „plumb” În cele două catrene, În finalul versurilor I și IV
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a strânge dările, dar și pentru a-și asuma „blăstămurile norodului”: „Am rămas săraci! N-avem bani! Ni i-a luat Moțoc! Moțoc! Moțoc! El ne belește și ne pradă! El sfatuiește pre Vodă! Să moară! Capul lui Moțoc vrem!” striga norodul adunat la poarta palatului, alarmat de slugile boierilor care au scăpat de masacru sărind peste ziduri. Lăpușneanul are În mintea sa Întregul scenariu și răspunde prompt cerinței lui Moțoc de a trage În mulțime că el „e boier mare
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
iar titvele să le Înșire pe zid...” Dar Spancioc și Stroici i-au scapat, iar porunca de a pune mâna pe ei se consumă În zădărnicie. Cei doi au fost ajunși când treceau hotarul: „Spuneți celui care v-au trimis, strigă către ei Spancioc, că ne vom vedea pân-a nu muri” Deznodământul se desfășoară În capitolul al IV-lea, „De mă voi scula, pre mulți am să popesc și eu”. Dar cuprinsul ultimului capitol mai are și un crâmpei de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
puneți mintea cu toată mâncarea, c-apoi al vostru e dracul.” Ce-au mâncat ei „nici nu se cunoștea”. Ce a urmat e de la sine Înțeles: Flămânzilă Înghițea câte o haraba de pâine și câte o ialoviță dintr-o dată și strigă În gura mare că moare de foame. Setilă desfunda câte o bute și „ți-o sugea dintr-o singură sorbitură” și „striga și el cât ce putea că crapă de sete...” Cele două Încercări nu-l determină pe Împăratul Roș
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
e de la sine Înțeles: Flămânzilă Înghițea câte o haraba de pâine și câte o ialoviță dintr-o dată și strigă În gura mare că moare de foame. Setilă desfunda câte o bute și „ți-o sugea dintr-o singură sorbitură” și „striga și el cât ce putea că crapă de sete...” Cele două Încercări nu-l determină pe Împăratul Roș să-i dea fata lui Harap-Alb și le mai oferă Încă trei asemenea munci, una Îndeplinită cu ajutorul furnicilor, după ce Harap-Alb a dat
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
când sângele de pe obraji. Sleit de puteri, Lică ar fi vrut să se târascâ până la Moara cu noroc, unde se afla calul lui Ghiță, să-1 ia ca să-și piarda urma. Pintea Însă Îl zărește la lumina focului de la han și strigă atât de tare Încât a răsunat valea. Auzindu-i glasul, Lică vede mai departe un stejar uscat a scrâșnit din dinți, și-a Încordat toate puterile și s-a repezi Înainte. Pintea l-a găsit cu capul zdrobit la tulpina
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
din vecinătate, Moromete Îl taie la rădăcină pe jumătate și Îl trimite pe Nilă să aducă În grabă caii, ca să-l ancoreze și să-l tragă spre partea liberă a grădinii. Nilă vine cu caii până lângă copac, iar Moromete strigă la fecior: „Unde vii mă cu ei?” „Cum adică unde vin?”. Văzând că feciorul nu pricepe, zice: „Adică da! exclamă... liniștit deodată. Treci cu ei Încoa’ să cadă salcâmul peste ei.” În felul acesta răspunde el celui lipsit de judecată
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
probele-rituri ale inițierii. Episodul următor dezvoltă motivul labirintului, Întâlnit și În alte creații ale lui Mircea Eliade. Hora fetelor Înseamnă motivul folcloric al ielelor: „În clipa următoare, se simți prins de mâini și fetele Începută să se Învârtească În cerc, strigând și șuierând și parcă vocile veneau de foarte departe. - N-ai ghicit! N-ai ghicit! Auzi el ca prin vis. Încercă să se oprească, să se zmulgă din mâinile acelea care-l Învârteau În iureș, ca Într-o horă de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
tânăr, eram frumos și aveam un suflet de artist! O fată abandonată Îmi rupea inima. Am stat cu ea de vorbă, am Încercat să o consolez. Așa a Început tragedia vieții mele...” sau „- Ascultați, că nu v258 am spus tot! Strigă Gavrilescu. Trei zile nu am găsit bani, și mă duceam În fiecare seară să o văd pe Elsa, la gazda ei: să mă scuzi că nu am bani. Și pe urmă mergeam amândoi la berărie. Dacă măcar m-aș fi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
e lată rău”, Își ia cu el de acasă un acvariu, ca să pescuiască peștii care „au mai fost prinși o data”. Să nu se uite că el repetă gestul ancestral. Din pricina neputinței, se simte un ratat, un damnat, de aceea Încearcă, strigându-se pe sine, să se găsească, să se reidentifice pe sine insusi, cugetand, prin monologul interior, pe seama relației dintre viața ce se scurge foarte repede și moartea veșnică: „- Ce mare bogată avem! - Habar n-aveți câți pești mișună pe aici
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]