34,839 matches
-
pentru technici moderne de uz comercial. Tot atunci au fost construitre și pivnițele de capacitate mare. Berea de Ciclova a fost livrată pe piață în special la Biserica Albă și Cuvin. In spatele Mănăstirii se află Muntele Rol cu o înălțime de peste 900m, iar coborând spre sat, se afla o poiana numita "Vale" sau "Ziua liliacului". Aici se ține sărbătoarea primăverii, atunci când inflorește liliacul. Poiana este străjuită de stânca Muntelui Simion, sub care se afla un lac. Coborand, la intrarea în
Ciclova Montană, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301075_a_302404]
-
Pojejena de Sus. Pojejena este situată în Clisura Dunării pe malul stâng, în amonte de Moldova Nouă cu 12 km. Localitatea este situată pe malul stâng al Dunării, între kilometru fluvial 1054 - 1062, înconjurată la nord de piemonturi ale căror înălțimi nu depășesc 300 m, altitudinea zonei oscilând între 110-130 m, fiind una din cele mai importante localități din Clisura Dunării. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pojejena se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002
Comuna Pojejena, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301091_a_302420]
-
atmosferică. În momentul în care se îndepărta termometrul de vapori, nivelul mercurului creștea puțin. Acest fenomen se poate explica prin răcirea și contractarea rapidă a sticlei, iar Celsius susținea că nivelul coloanei de mercur la fierberea apei este proporțional cu înălțimea barometrului. Când Celsius a decis să folosească propria scară de temperatură, el a ales punctul de fierbere al apei pure la 0 °C și punctul de topire al gheții la 100 °C, invers decât le alegem astăzi. Un an mai
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
737,2 mm pe an. Cea mai mare cantitate de precipitații cade în lunile mai și iunie, precum și în toamnă, în octombrie și noiembrie. Zilele cu zăpadă variaza între 25 și 30 pe an. Stratul de zăpadă poate atinge o înălțime de max. 70 cm. Vânturile dominante își orientează direcția după valea Luncaviței, în general dinspre nord spre sud. O monografie detaliată a comunei Luncavița a fost realizată în anul 1966 de către dl. Filip Trastau, originar din Luncavița, și este disponibilă
Comuna Luncavița, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301087_a_302416]
-
și regăsi în el. Localitatea Bozovici este așezată la 45 de grade latitudine nordică și la 22 de grade longitudine estică și la o altitudine de 250 m. Localitatea este încadrată de Munții Almăjului și Aninei, având în apropiere două înălțimi muntoase distincte: Gosna, la poalele căreia este și poiana cu același nume, și Bigarul, acolo unde se afla cunoscuta cascadă și punctul care este marcat pentru trecerea paralelei de 45 de grade. În județul Caraș-Severin, satul Bozovici ocupă o poziție
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
lungul Cernei, incepand în aval de Topleț în sud-vest și până la Oslea spre nord-est. În general, acești munți se caracterizează printr-o diversitate petrografica, fapt evidențiat și de relief, remarcându-se prezenta șisturilor cristaline cărora le corespunde Culmea Cernei cu înălțimi în jur de 1100 m. Creasta Ciucevelor și Geanturilor fiind formate din calcare, râurile de aici dând naștere la chei adânci și sălbatice - Cheile Corcoaiei. Astfel, de la valea arasca ( afluent al Cernei pe stânga ) spre sud-est apar calcare, marmocalcare, gresii
Comuna Topleț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301099_a_302428]
-
pe stânga ) spre sud-est apar calcare, marmocalcare, gresii și conglomerate care au dat naștere la martori de eroziune (Piatră Closanilor, vârful lui Stan). Acestor roci le corespunde o culme prelungită și îngustă, cu spinare netedă, paralelă cu valea Cernei, cu înălțimi ce arareori depășesc 1100 m, ale căror flancuri sunt fragmentate de afluenți ai Cernei și Motrului. Treptele majore de relief ale comunei sunt : -zona de munte - 30 % -zona de deal - 70 % Teritoriul comunei Topleț oferă cantități mari de piatră de
Comuna Topleț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301099_a_302428]
-
în două părți aproximativ egale. Localitațiile Slatina Timiș și Sadova Veche se încadrează luncii și terasei râului, iar Ilova și Sadova Nouă pe platouri din zona deluroasa. Lunca este bine delimitata de vesatii dealurilor înconjurătoare care se ridică brusc la înălțimi de 1000m, gradul de împădurire este foarte redus, predominând zonele înierbate. Comună Slatina Timiș se încadrează geologic, într-un golf ăla mării panonice avansat între munți, sedimentele panoniene care formează rocă fundament în zonă, apar pe ripele de pe versanți, sub
Comuna Slatina-Timiș, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301096_a_302425]
-
spre nord cu Rusca Montană și Ruschița, spre vest cu Valea - Bistrei și Zăvoi iar spre sud-vest cu Măgura, Măru și Poiana Mărului. Valea Bistrei formează culoarul de trecere care face legătura între țara Hațegului și ținuturile bănățene. Prinsă între înălțimile de peste două mii de metri ale masivului Godeanu la sud și culmile mai joase ale munților Poiana Ruscăi, valea Bistrei este orientată în direcția est-vest, începând de la Porțile de Fier până în prelungirea marii câmpii a Tisei care înaintează ca un golf
Voislova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301101_a_302430]
-
largă a Timișului. Valea Bistrei face parte din vechiul ținut românesc al Severinului cu o frământată istorie. Pe aici trecea unul din principalele drumuri romane către Ulpia Traiana Sarmisegetusa. Satele sunt înșirate de-a lungul văii sau sunt risipite pe înălțimi unde se întâlnesc și sălașele, așezări tipice pentru viața pastorală. Pe această vale minunată este așezată și localitatea Voislova. Ocupația principală este creșterea vitelor, agricultura dar și pomicultura. Satul Voislova se găsește situat pe paralela 45°20'03" latitudine nordică
Voislova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301101_a_302430]
-
14 km de Constanța. În partea de sud-vest se afla lacul Techirghiol cunoscut pentru proprietățile curative ale nămolului astfel că turismul recreativ se îmbină cu cel balnear. Stațiunea are o largă deschidere spre mare și o faleză de peste 30 metri înălțime. Plaja de peste 3 km lungime are și porțiuni ce ating 100 m în lățime. Hotelurile, vilele, casele de odihna pot primi până la 19000 de turiști. Baza de tratament funcționează pe tot timpul anului spațiile de cazare fiind încălzite în perioada
Eforie Nord, Constanța () [Corola-website/Science/301138_a_302467]
-
și de numele familiilor ce locuiesc aici, acestea fiind nume specifice locuitorilor din partea Olteniei. Este de amintit faptul că în vecinătatea satului în partea de E, pe malul drept al pârâului Chileanca există și astăzi o movilă de pământ cu înălțimea de aproximativ 40 de metrii aflându-se la 148,2 m față de nivelul mării (cota 148,2). Se pare că aceasta movilă este de fapt o necropola tumulară deoarece în perioada comunistă în încercarea de a construii o clădire chiar
Ibrianu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301174_a_302503]
-
urcă de la Fieni din DN71 pe valea Ialomicioarei, apoi trece spre vest în valea Râului Alb către Rău Alb de Jos și Voinești pe DN72A și valea Dâmboviței. În general, perimetrul comunei este delimitat: la nord de muntele Orlea și înălțimile adiacente, la răsărit de Plaiul Oilor, la sud de orașul Fieni și la apus de Plaiul Domnesc. Potrivit datelor din evidență primăriei, în anul 2007 Runcu avea o suprafață de 7915 ha, din care peste 4950 ha fond forestier, incluzând
Comuna Runcu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301188_a_302517]
-
Leaota și munții învecinați. Suprafață neîmpădurita, care se ridică la 2670 ha, este formată din: pășuni 1328 ha, fânețe 1085 ha, livezi de pomi fructiferi 209 ha și arabil circa 48 ha. Dealul Priporul Mărgineanca, de lângă Tamoslacul Runcului are o înălțime de aproximativ 580 m, find parțial acoperit cu pădure. Vârful Giurcului sau al lui Giurca. Cu înălțimea de 840 m, el dominând valea Runcului și a Râului Alb. Dealul și pădurea ce-l acoperă parțial se află în atenția unor
Comuna Runcu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301188_a_302517]
-
ha, fânețe 1085 ha, livezi de pomi fructiferi 209 ha și arabil circa 48 ha. Dealul Priporul Mărgineanca, de lângă Tamoslacul Runcului are o înălțime de aproximativ 580 m, find parțial acoperit cu pădure. Vârful Giurcului sau al lui Giurca. Cu înălțimea de 840 m, el dominând valea Runcului și a Râului Alb. Dealul și pădurea ce-l acoperă parțial se află în atenția unor investitori, dornici de a-l transforma într-o bază turistică sau cu regim de sanatoriu. Dealul La
Comuna Runcu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301188_a_302517]
-
m, el dominând valea Runcului și a Râului Alb. Dealul și pădurea ce-l acoperă parțial se află în atenția unor investitori, dornici de a-l transforma într-o bază turistică sau cu regim de sanatoriu. Dealul La În, cu înălțimea de 798 m, este așezat de o parte și alta a pârâului Clincioaia. Prin formă, și orientarea să, dealul este propice amenajării, pe panțele de est, a unei părții de schi cu telescaun. Dealul Gâlmei, a cărui înălțime, de pește
Comuna Runcu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301188_a_302517]
-
În, cu înălțimea de 798 m, este așezat de o parte și alta a pârâului Clincioaia. Prin formă, și orientarea să, dealul este propice amenajării, pe panțele de est, a unei părții de schi cu telescaun. Dealul Gâlmei, a cărui înălțime, de pește 880 m, domind panoramă văii Ialomicioara și a satului Dealu Frumos. De pe culmea de sud-est a dealului se poate admira o parte din comuna Pietroșița și orașul Fieni. În prelungirea de nord a dealului se întinde Plaiul Oilor
Comuna Runcu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301188_a_302517]
-
se mai păstrează rămășițele unei cruci de piatră, ridicate în anul 1945 de Nicuta Mocanu, din satul Ferestre. Gâlma Brebului. Este dealul cu altitudinea cea mai mare de pe raza comunei Runcu. Aflat în partea de nord a satului Brebu, cu înălțimea de 887,5 m, el dominând de departe o bună parte din Valea Ialomicioarei și așezările învecinate. În perimetrul așezării se află și alte dealuri mai mici cum sunt: Vârful Fetei sau al Fetiței, Poiana Lacului, Vârful lui Ene, Dosul
Comuna Runcu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301188_a_302517]
-
sau al Fetiței, Poiana Lacului, Vârful lui Ene, Dosul lui Gheorghe, Colții Baciului, Muchea Catinei și Vârful Lilei. Altitudinea maximă a dealurilor runcene este dată de vârfurile Gâlma din nordul satului Ferestre, de pește 886 m și Gâlma Brebului, cu înălțimea de 887,5 m. În general, înălțimea dealurilor scade progresiv către sud, vârful Tamaslacu Runcului având cota cea mai mică, sub 400 m. Vom încheia succinta prezentare a dealurilor runcene, subliniind farmecul și bogăția livezilor și pajiștilor ce-i împodobesc
Comuna Runcu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301188_a_302517]
-
Ene, Dosul lui Gheorghe, Colții Baciului, Muchea Catinei și Vârful Lilei. Altitudinea maximă a dealurilor runcene este dată de vârfurile Gâlma din nordul satului Ferestre, de pește 886 m și Gâlma Brebului, cu înălțimea de 887,5 m. În general, înălțimea dealurilor scade progresiv către sud, vârful Tamaslacu Runcului având cota cea mai mică, sub 400 m. Vom încheia succinta prezentare a dealurilor runcene, subliniind farmecul și bogăția livezilor și pajiștilor ce-i împodobesc, dar și splendoarea caselor înșirate pe panțele
Comuna Runcu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301188_a_302517]
-
subliniind farmecul și bogăția livezilor și pajiștilor ce-i împodobesc, dar și splendoarea caselor înșirate pe panțele acestora. O imagine de neuitat este dată și de vârfurile ce-i domină, unele înconjurate de păduri și poieni odihnitoare și desfătătoare. Sunt înălțimi magnifice, unele identificate că locuri întărite (cetățui), destinate cândva observării și apărării străbunilor, ce locuiau pe poalele acestora. Similar altor localități, din Subcarpații interni, solul specific Runcului este cel brun de pădure, slab podzolit (nisipos), intercalat cu pământul cenușiu de
Comuna Runcu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301188_a_302517]
-
terenuri arabile 5881 ha, pășuni și fânețe 416 ha, livezi 61 ha și păduri 647 ha. Relieful înclină ușor pe direcția NV-SE, direcție urmată și de apele curgătoare, lucru care este confirmat și de altitudinea relativă de 190 metri înălțime în partea de NV și 169 metri în partea de SE, înclinând spre zona de subsidență a Câmpiei Titu-Potlogi. Înclinarea pantei câmpiei este mai accentuată în zona de NV a teritoriului comunei și devine mai domoală în partea de SE
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
în valea râului Vulcana, la vest de Pucioasa și de valea Ialomiței. Este deservită de șoseaua județeană DJ712B, care leagă valea Ialomiței și DN71 (la Doicești) de valea Dâmboviței și DN72A la Izvoarele. Comuna este înconjurată de dealurile care au înălțimi de 500-600 metri, ce coboară din Munții Bucegi, având ca principală înălțime zonală înspre vest, dealul Vârful Vulcănii, ce atinge o înălțime de 642 metri. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vulcana-Băi se ridică la de locuitori, în creștere
Comuna Vulcana-Băi, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301199_a_302528]
-
Este deservită de șoseaua județeană DJ712B, care leagă valea Ialomiței și DN71 (la Doicești) de valea Dâmboviței și DN72A la Izvoarele. Comuna este înconjurată de dealurile care au înălțimi de 500-600 metri, ce coboară din Munții Bucegi, având ca principală înălțime zonală înspre vest, dealul Vârful Vulcănii, ce atinge o înălțime de 642 metri. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vulcana-Băi se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Vulcana-Băi, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301199_a_302528]
-
și DN71 (la Doicești) de valea Dâmboviței și DN72A la Izvoarele. Comuna este înconjurată de dealurile care au înălțimi de 500-600 metri, ce coboară din Munții Bucegi, având ca principală înălțime zonală înspre vest, dealul Vârful Vulcănii, ce atinge o înălțime de 642 metri. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vulcana-Băi se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,69%). Pentru 1,21% din populație, apartenența etnică
Comuna Vulcana-Băi, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301199_a_302528]