167,112 matches
-
peste 1.500.000 de seturi de date disponibile, România a publicat pe acest portal, un număr de 2770 seturi de date, ceea ce reprezintă doar 0.25% din total. ... 4.1.3. Dezvoltarea de soluții de IA în centre de CDI și mediul de afaceri Dezvoltarea soluțiilor de inteligență artificială presupune două componente majore: cercetarea fundamentală și aplicată, precum și integrarea rezultatelor cercetării în produse comerciale de impact. Astfel, se pot identifica doi actori principali în acest sector: centrele de cercetare academice și ale companiilor
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
în statele membre, în România procentul a rămas același. În valori absolute, conform Institutului Național de Statistică (INS), cheltuielile curente din activitatea de cercetare-dezvoltare s-au ridicat la suma de 4,9 mld de lei în 2020, iar sectorul mediului de afaceri a înregistrat peste jumătate din aceste cheltuieli (2,9 mld de lei). Sectorul învățământului superior a realizat cheltuieli în valoare de 0,4 mld lei. Cea mai mare pondere a acestor cheltuieli aparține cercetării aplicative (2,8 mld de lei), urmată de dezvoltarea
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
Google Scholar, se numără: viziunea computerizată și prelucrarea de imagini, data mining, robotica, prelucrarea limbajului natural, aplicații medicale, aplicații distribuite, sisteme multi-agent și Internet of things (IoT). (-) Număr scăzut de întreprinderi inovatoare În ceea ce privește inovarea în mediul de afaceri, dintr-un total de 28.776 de întreprinderi cu peste 9 salariați ce activează în domeniile industrie și servicii, doar 14,6% sunt angajate în activități de inovare (4.198) conform INS pentru perioada 20162018, cea mai mare pondere dintre acestea fiind întreprinderi
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
dintre acestea fiind întreprinderi mici (3.022), iar domeniile de activitate principale sunt în industria prelucrătoare (2.176 de întreprinderi) și cea de servicii (1.900 de întreprinderi). 1.836 dintre aceste întreprinderi inovatoare au realizat inovație de produs, 1.281 inovație de procese de afaceri, iar 1.007 au inovație de produs și procese de afaceri. European Innovation Scoreboard (EIS) oferă o analiză comparativă a performanței inovației în țările UE, alte țări europene și vecinii regionali. Evaluează punctele forte și punctele slabe relative ale sistemelor naționale
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
principale sunt în industria prelucrătoare (2.176 de întreprinderi) și cea de servicii (1.900 de întreprinderi). 1.836 dintre aceste întreprinderi inovatoare au realizat inovație de produs, 1.281 inovație de procese de afaceri, iar 1.007 au inovație de produs și procese de afaceri. European Innovation Scoreboard (EIS) oferă o analiză comparativă a performanței inovației în țările UE, alte țări europene și vecinii regionali. Evaluează punctele forte și punctele slabe relative ale sistemelor naționale de inovare și ajută țările să identifice domeniile pe care
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
la doctorat, acoperirea cu internet în bandă largă și IMM-urile inovatoare care colaborează cu alte IMM-uri. (+) Veniturile generate de întreprinderile inovatoare și accesarea fondurilor externe Deși într-un procent mic, întreprinderile inovatoare generează 29,4% din totalul cifrei de afaceri a tuturor întreprinderilor din România. Din totalul întreprinderilor inovatoare, 1,6% dintre acestea au accesat fonduri în cadrul programului Orizont 2020, iar 4,9% au accesat alte tipuri de fonduri europene. De asemenea, întreprinderile inovatoare raportează ca surse principale de dobândire de
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
creștere economică și locuri de muncă" din Programul Operațional Competitivitate (POC) 2019 s-a făcut o analiză a indicatorilor comuni și indicatorilor specifici programului. Pentru axa prioritară AP1 - Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare (CDI) în sprijinul competitivității economice și dezvoltării afacerilor, prioritatea de investiții 1a - Consolidarea cercetării și inovării (C&I), a infrastructurii și a capacităților de dezvoltare a excelenței în domeniul C&I, precum și promovarea centrelor de competență, în special a celor de interes european, indicatorul "Cercetare, inovare: Investiții private combinate
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
7% 13% 11% 34% 3b5. IA - - 31% 1% 8% 3b6. TIC pentru durabilitatea mediului - - 68% 68% 66% 3b7. Facturi electronice 20% 20% 17% 17% 32% 3c1. IMM-uri care fac vânzări online 8% 11% 17% 12% 18% 3c2. Cifra de afaceri a comerțului electronic 5% 5% 8% 7% 12% 3c3. Vânzări online transfrontaliere 2% 6% 6% 4% 9% Sursa: DESI (-) Slaba adopție a tehnologiilor emergente Cu privire la adoptarea la nivel național a tehnologiilor emergente, raportul Technology and innovation report 2021
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
14 septembrie 2021,*57) a avut ca scop principal evaluarea impactului IA, identificarea unor direcții de acțiune prioritare și a potențialelor oportunități, bariere sau limitări privind utilizarea IA în România. Această consultare a vizat sectoarele academic, de administrație și cel de afaceri și a sondat potențialul IA din România din perspectiva adopției, dezvoltării, implementării și utilizării sale. Un număr de 169 de respondenți au răspuns pozitiv la invitația de consultare cu următoarea distribuție pe sectoare: 26,54% - respondenți din sectorul academic; 41,36% respondenți
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
angajați (53%). *57) SN-IA - Raport consultare generativă Figura 4.7. Distribuția respondenților în funcție de dimensiunea organizației Sursa: SN-IA - Raport consultare generativă Evaluarea percepției asupra domeniului IA dintr-o perspectivă a organizației, la nivelul celor trei medii de activitate academic - administrație - afaceri, a vizat patru direcții de chestionare cu privire la: ● gradul de adopție/intenție de adopție a domeniului IA; ● gradul de înțelegere a domeniului IA în baza informării sau a accesului la resurse de informare; ● gradul de disponibilitate și implicare a resurselor
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
domeniul IA, a relației organizației în raport cu domeniul IA, precum și a maturității domeniului IA la nivel organizațional. Dintr-o perspectivă generală, interesul în domeniul IA este manifestat într-un raport de 75% din organizațiile respondente. Sectorul academic și afaceri declară un rol dominant în dezvoltarea soluțiilor IA (25%), în timp ce poziția curentă dominantă a sectorului administrație este de identificare a oportunităților (48%). Dintr-o perspectivă a maturității domeniului IA în organizație, sectorul academic și administrație s-a poziționat
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
domeniul IA, precum și accesul la sursele de finanțare, reprezintă vectori cheie pentru consolidarea expertizei organizației în domeniul IA. Figura 4.9 prezintă gradul disponibilității de angrenare în funcție de tipul de resursă, pentru cele trei medii de activitate academic - administrație - afaceri. Disponibilitatea de angajare a resurselor, pentru cele medii de activitate, este una foarte mare pentru majoritatea categoriilor de resurse (resurse financiare - 36%, resurse IT - 34%, resurse informaționale - 34%, resurse pentru formarea personalului - 43%), cu excepția resursei de tip expertiză juridică
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
interne (financiare, resurse IT, expertiză juridică) sunt caracterizate ca având dominant o disponibilitate parțială de angrenare, cu excepția resurselor informaționale și a celor dedicate formării personalului în domeniul IA, pentru care disponibilitatea declarată este mare sau parțială. Pentru mediul de afaceri disponibilitatea dominantă de alocare a resurselor este una foarte mare, cu excepția resursei de tip expertiză juridică, pentru care dominantă este disponibilitatea parțială de implicare. Figura 4.9. Disponibilitatea de angrenare a resurselor organizaționale pentru dezvoltare IA Sursa: SN-IA - Raport consultare
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
2014-2020 nu se abordează utilizarea secundară a datelor din sectorul sănătate. ... 7. România are publicat un număr mic de seturi de date pe portalul oficial pentru date europene. ... Dezvoltarea de soluții de IA în centre de CDI și mediul de afaceri 1. Procentul mic din PIB alocat cercetării în comparație cu media europeană de circa 2% are ca efect negativ creșterea decalajelor în privința rezultatelor obținute în cercetare. ... 2. Capacitatea redusă de a accesa fonduri europene pentru cercetare este o problemă
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
totalul acordurilor au fost realizate cu universități sau alte instituții de învățământ superior, administrație publică sau instituții de cercetare publice. ... 2. Numărul mic de companii care sunt angajate în activități de inovare. În ceea ce privește inovarea în mediul de afaceri, dintr-un total de 28,776 de întreprinderi cu peste 9 salariați ce activează în domeniile industrie și servicii, doar 14,6% sunt angajate în activități de inovare (4198) conform INS pentru perioada 2016-2018. ... 3. Puține proiecte de transfer tehnologic în acest
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
ceea ce este aproape de media europeană de 7%, dar mult sub cea a Irlandei de 23%. ... Limitări și provocări în dezvoltarea IA rezultate din consultarea publică Prin consultarea generativă a fost sondată percepția celor trei medii: academic, administrație și afaceri, cu privire la factorii ce limitează dezvoltarea IA în România, identificându-se necesitatea: ● cunoașterii mai bune a domeniului, prin campanii de conștientizare și formare de competențe specifice; ● dezvoltării unui cadru legislativ coerent, cu includerea reglementărilor care să ofere încredere pe
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
de eșec, securitatea cibernetică, drepturi de proprietate intelectuală; ● lipsa unei strategii coerente care să mapeze dezvoltarea IA în România. Într-o proporție considerabilă, aceiași factori considerați a limita dezvoltarea de IA în România sunt menționați și de reprezentanții mediului de afaceri, cu accent pe lipsa unui cadru legislativ, considerat a fi ambiguu, dar și a unor competențe specifice pentru înțelegerea domeniului, ceea ce influențează negativ percepția decidenților asupra beneficiilor pe care IA le-ar putea aduce la nivelul societății. Alți factori
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
dispoziție a datelor din diferite domenii: Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România, Roche România, Research Data Alliance in România, România Open Science Cloud Inițiative (RO-NOSCI). ... Dezvoltarea de soluții de IA în centre de CDI și mediul de afaceri 1. Conform OCDE, România a avut începând cu anul 2005 cea mai mare creștere relativă a numărului de publicații în domeniul IA, ceea ce înseamnă că interesul României în cercetarea IA cunoaște o creștere accentuată în ultimii ani. ... 2. Existența
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
face România competitivă în domeniul high tech. Evident, majoritatea respondenților indică creșterea eficienței și îmbunătățirea proceselor corelată cu o mai bună utilizare a resurselor ca fiind definitorii pentru utilizarea sistemelor de inteligență artificială. Beneficiile apreciate de către companii (mediul de afaceri) sunt în aceeași linie, vizând, în principal, automatizarea proceselor corelată cu eficientizarea și optimizarea acestora, creșterea productivității și a competitivității asociate cu economii de costuri. Există și anumite particularități, cum ar fi: ● acces la informații de la distanță cu impact
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
Susținerea și promovarea inovării în domeniul IA M 3.3.1. Lansarea de programe de tutorat în domeniul antreprenoriatului și inovării IA adresate studenților, doctoranzilor și tinerilor cercetători. Programele vor fi dezvoltate prin colaborarea instituțiilor și nucleelor de cercetare cu mediul de afaceri și instituțiile de învățământ superior. M 3.3.2. Elaborarea unui ghid de inovare etică în domeniul IA. M 3.3.3. Organizarea unor platforme/evenimente de promovare și premiere a soluțiilor inovatoare IA, precum și a brevetelor transferate către industrie în vederea expunerii publice
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
M 5.1.1. Informarea sectorului public referitor la avantajele folosirii IA în administrație și diseminarea de bune practici (organizarea unor conferințe anuale pentru administrația publică, cu participarea dezvoltatorilor de soluții IA, prin colaborare cu mediul academic, de cercetare și cel de afaceri). M 5.1.2. Crearea “Catalogului aplicațiilor IA utilizate în administrația publică în România”.*98) M 5.1.3. Realizarea unei analize care să includă recomandări privind sectoarele prioritare ale administrației publice în care se va propune implementarea de soluții de IA: ex. asistență socială
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
promovate și finanțate prin programul Horizon Europe și care propun soluții de IA pentru energie verde, inclusiv în domeniul reciclării și al economiei circulare. M 5.2.15. Implicarea universităților și companiilor din domeniul energiei, împreună cu alți actori din mediul de afaceri, în lansarea unui accelerator pentru soluții de IA în domeniul energie. Program – Dezvoltarea sinergetică a roboticii și IA M 5.2.16. Includerea roboticii printre subiectele vizate în strategia pentru competențe digitale avansate în cadrul programului Europa digitală, prin sprijinirea programelor sau
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
Includerea domeniului IA ca domeniu prioritar în parteneriatele strategice*131) și dezvoltarea unor mecanisme diplomatice și comerciale în domeniul IA.*132) M 6.1.12. Inițierea unor acțiuni de colaborare cu țările din regiune în activități transfrontaliere care prezintă interes din perspectiva IA, precum: afaceri interne, energie, inovare, transporturi, digitalizare, educație, IMM-uri, mediu sau schimbări climatice, în scopul constituirii unei comunități IA puternice în regiune. M 6.1.13. Alinierea României la evoluțiile în materie de reglementare IA de la nivelul UE, NATO și OCDE, evaluarea
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
sa referitoare la Pachetul de măsuri promovat de Comisia Europeană, denumit AI Act, primul set de reguli, la nivel mondial, menit să gestioneze riscurile generate de adoptarea tehnologiei IA. Avantajele utilizării tehnologiei de IA, la nivel de societate, mediul de afaceri, servicii publice sunt evidente. Astfel, statele membre ale UE sunt deja puternice în utilizarea aplicațiilor digitale în industrie și afaceri. Având la dispoziție o infrastructură digitală de înaltă calitate și un cadru de reglementare care să protejeze libertatea cetățenilor și
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
menit să gestioneze riscurile generate de adoptarea tehnologiei IA. Avantajele utilizării tehnologiei de IA, la nivel de societate, mediul de afaceri, servicii publice sunt evidente. Astfel, statele membre ale UE sunt deja puternice în utilizarea aplicațiilor digitale în industrie și afaceri. Având la dispoziție o infrastructură digitală de înaltă calitate și un cadru de reglementare care să protejeze libertatea cetățenilor și să le ofere încredere, UE poate deveni un lider global în economia datelor și a aplicațiilor bazate pe IA. Într-
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]