301,101 matches
-
C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.294) Gospodarii din satul Mircești, comuna Mircești, ținutul Vaslui, sunt răzeși și se trag din frații Mircești, care au căpătat locul acesta din vremea lui Ștefan cel Mare. De la frații Mircești a rămas și numele satului.
Fra?ii Mirce?ti [Corola-other/Imaginative/83520_a_84845]
-
Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.90) Locuitorii satului Gârceni, din comuna Gârceni, ținutul Vaslui, sunt răzeși din vremea veche. Se trag dintr-o familie GÂRCEANU, care a fost împământenit de Ștefan cel Mare și de la acesta a și rămas numele satului GÂRCENI.
G?rceanu [Corola-other/Imaginative/83518_a_84843]
-
când mă-nvârteam Câte șapte, opt turteam. Dar în foc la Războieni Mi-a căzut ghioaga din mână Sub o sabie păgână Și n-o căzut numai ea Și-o căzut și mâna mea, Dar cu păgân alăturea. Și-am rămas un biet sărman De n-am nici boi, n-am nici plug Nici juncani ca să-i înjug. Și m-am dus la cel bogat Să-mi dea plugul și-un argat, Dar în samă nu m-a băgat, Pe ușă
Movila lui Burcel(variant?) [Corola-other/Imaginative/83506_a_84831]
-
îi vedea c-o venit Păgânii în țara mea, Tu să strigi cât îi putea: - Săi Ștefane la hotare, C-o intrat sabia în țară, Căci, eu când oi auzi Ca un zmeu m-oi repezi Și unu n-a rămânea Din păgâni în țara mea.
Movila lui Burcel(variant?) [Corola-other/Imaginative/83506_a_84831]
-
Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 83. footnote> Maior Elefterescu Fiică, soră și femeie de ostaș, Maria, de la moartea bărbatului său, intră în oștire, unde tatăl său, bărbatul său și frații săi, muriră de mâna vrăjmașului Avea 20 de ani, când rămase văduvă și cu un copil, și fu primită în oaste de către căpetenia oștirii. În timpul războiului cu ungurii, la Baia, ea avu prilejul să ia parte la luptă și se deosebi prin curajul și îndrăzneala sa. În bătălia de la Racova era
Maria Suta?ului by Maior Elefterescu [Corola-other/Imaginative/83498_a_84823]
-
bătălia de la Racova era întotdeauna în fruntea oastei, încât oștenii tovarăși se plânseră căpeteniei oștirii, să o lase mai în urmă, pentru că-i mama unui copil, pe care trebuie să-l îngrijească. Dorința lor a fost împlinită și Maria rămase în urma oștirii. Aici ea se deosebi din nou, când văzând rănit de moarte pe un comandant și strângând 120 de femei de prin sate, cără toată noaptea muniție și hrană, la Cănțălărești (Vaslui), unde Ștefan cel Mare bătu 120 mii
Maria Suta?ului by Maior Elefterescu [Corola-other/Imaginative/83498_a_84823]
-
ele. Huiban și ceilalți care-l întovărășeau, au nimerit în Cornișul Lungășiei, din jos de unde-i astăzi satul Avrămești. Pe-atunci locurile din părțile acelea erau numai păduri și pustietate, dar lui Huiban i-au plăcut mult și i-au rămas în gând locurile acelea. După asta Huiban s-a bătut amarnic cu turcii, la Rahova, încât purtarea lui vitejească i-a plăcut lui Ștefan-Vodă, așa că, după ce-a alungat pe turci către Bârlad de i-a scos afară din țară
Avram Huiban [Corola-other/Imaginative/83509_a_84834]
-
-i vedea C-au intrat în țara mea, Tu să strigi cât ce-i putea: - Sai Ștefane, la hotare C-a intrat sabia-n țară! Atunci eu te-oi auzi, Ca un zmeu m-oi repezi Și nici urmă-a rămânea De tătari în țara mea!
Movila lui Burcel [Corola-other/Imaginative/83505_a_84830]
-
promovat creația de valoare, în toate sectoarele și pe toate palierele. S-a antrenat în atragerea și orientarea cititorilor spre realizările de marcă interpretative și componistice. Naționale și internaționale. A stăruit în consacrarea reușitelor și respingerea nereușitelor. Consecințele acestor implicări rămân notabile. Cu deosebire, într-un moment al decantărilor, reașezărilor, reevaluărilor. Crucial pentru destinul Euterpei, cum se profilează în prezent. Și în viitor. În calitatea-mi triplă de inițiator, editorialist și lector constant, urez publicației în continuare, viață lungă și bun
Bravo! by Adrian Iorgulescu () [Corola-other/Journalistic/83537_a_84862]
-
turcii. La Podu-Harapului de peste pârâul Racova - aproape de satul Chițocu - oastea lui Ștefan a ucis un pașă arap și de aceia se cheamă și podul Podu-Harapului. Podul acesta a fost făcut de Ștefan-Vodă. Și câți dușmani au pierit și câți au rămas ciolnavi pe câmpii, tot nu se lăsau, că parcă răsăreau din pământ, așa de mulți turci erau. Ștefan dacă a văzut nevoia, a prins a se trage din calea lor, că-l urmăreau să-l prindă. Fiind strâmtorat de turci
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
lupta s-a dat tot la Cănțălărești” - spune Nicolae Iorga) și pe urmă i-a alungat pe turci în jos spre Dunăre. În ținutul Tecuciului iar i-a bătut amarnic pe turci, la un vad care de-atunci i-a rămas numele: Vadul-Turcilor. Și așa a scăpat țara de robie și oastea moldovenească a făcut minuni de vitejie. Cum a sfârșit războiul, Ștefan a poruncit să facă în Scânteia o biserică cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril și a mai
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
bucurie. Ștefan cel Mare a auzit de scârba asta și îndată a trimis alte oști și cu ajutorul lui Dumnezeu i-a bătut pe unguri, de numai hoituri de-ale lor erau pe unde secerase oastea noastră, și câți au mai rămas teferi n-au știut pe unde au trecut munții în țara lor. Oblicind Ștefan, că Peștiovici a fost nechibzuit și lacom de aur, a poruncit, ca în fața lui, să-i toarne aur topit pe gât ca să se sature în veci
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
de-a lungul vremii, deopotrivă prin numeroasele turnee pe meridianele lumii și prin discurile realizate sau prin înregistrările pentru radioteleviziunea elveŃiană, sub bagheta unor dirijori de elită. Timpul a trecut, strălucirea s-a mai estompat, ca și faima de altfel, rămânând însă o orchestră bună, așa cum ne-a demonstrat în ultimele zile de festival, cu Marek Janowski la pupitru. Primul program a cuprins opusuri de Brahms și Franck, alăturând lucrări marcate - în principiu - de monumentalitate și un romantism de factură (mai
Concert "?n re" by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83547_a_84872]
-
Într-o piață lipsită de informație pentru zone întregi ale activității muzicale, iar pentru altele invadată de maculatură, „Actualitatea muzicală” încearcă să fie un liant între diferitele categorii de profesioniști ai artei sunetelor și își împlinește misiunea cu seriozitate. Desigur, rămân deschise unele aspecte ca acela al difuzării, de exemplu. Dar pentru tot ceea ce a făcut și continuă să facă, îi urez un viitor îndelungat și prosper. Elena ZOTTOVICEANU
Perseveren?? ?i longevitate by Elena Zottoviceanu () [Corola-other/Journalistic/83607_a_84932]
-
Enescu. Și nu mă refer la dirijori, care s-au achitat aproape toți onorabil de acest gest omagial ci la instrumentiști, pentru care procesul de asimilare și punere „în degete” este mult mai lent și mai anevoios. Elisabeth Leonskaja a rămas însă - într-o lume a mediei și soluțiilor facile - dedicată crezului și valorilor ei substanțiale. „Drumul ei este un drum al culmilor” scria un cunoscut muzician francez și fără îndoială are dreptate: pasiune, exigență, inteligență și o proverbială modestie, sunt
Elisabeth Leonskaja - pianul ei vorbe?te by Elena Zottoviceanu () [Corola-other/Journalistic/83567_a_84892]
-
La ora răspunsurilor, niscaiva întrebări La o sută de apariții în actualul format, „Actualitatea Muzicală” rămâne din punctul meu de vedere publicația muzicală nr. 1, care reușește să strângă la același numitor toate fiicele Euterpei, bune sau vitrege (în ochii dar mai ales urechile unora), păstrând valoarea ca singur etalon! Firește, sunt unul dintre zecile de
by Doru Ionescu () [Corola-other/Journalistic/83627_a_84952]
-
Enescu” dă semne vizibile de revenire la respectul de care s-a bucurat odinioară, constatare care se bazează pe numărul mare de participanți înscriși la cele trei secții și pe nivelul la care s-au prezentat competitorii. Pentru că domeniul viorii rămâne totuși marcat de accentul cel mai puternic în această întrecere, Enescu fiind încă perceput ca unul dintre cei mai mari violoniști-interpreți ai tuturor timpurilor (până când acest mit va fi ocultat de încă misterioasa sa creație), participarea de anul acesta a
Concursul Interna?ional de Vioar? by Corina Bura () [Corola-other/Journalistic/83538_a_84863]
-
a fost una destul de traumatizantă pentru participanți. Talentul nu se poate cuantifica după canoane (mai ales că Postmodernismul lasă o mare libertate în conturarea unei maniere interpretative sau a alteia, totul oscilând încă între tradiție și sinteză) și atunci totul rămâne la un fel de liberă alegere, mai ales în contextul în care trei dintre personalitățile invitate în juriu (în total trebuiau să fie 9 membri) și-au declinat participarea într-un moment în care orice altă mișcare nu mai era
Concursul Interna?ional de Vioar? by Corina Bura () [Corola-other/Journalistic/83538_a_84863]
-
vrăjitor în frac, care la un semn magic al baghetei sale dezlănțuia un instrument, o partidă, o armată de sunete sclipitoare care te învăluiau, purtându-te spre înălțimi. Singurul regret la întâlnirea cu acest eminent dirijor, care totuși ne apasă, rămâne faptul că programele sale nu au abordat nici o pagină de Enescu. Miracolul întâlnirii cu polifonia enesciană i-ar fi dat cu certitudine fiori, iar miile de ascultători ce l-au ovaționat în picioare, fără menajamente, minute în șir, l-ar
Bavarezii lui Jansons ne-au tranSportat "?n paradis" by Viorel Cosma () [Corola-other/Journalistic/83546_a_84871]
-
muzicii românești în 40 de pagini! Oricât de fascinant și oricât de rapid ar fi accesul electronic la informație, contactul direct cu paginile tipărite, plăcerea și posibilitatea de a le răsfoi și de a reveni și zăbovi asupra conținutului lor rămân atu-uri inegalabile ale unei publicații în sistemul „Gutenberg”! Asemenea atu-uri ne oferă revista Actualitatea muzicală, prin bogăția și diversitatea rubricilor destinate surprinderii și analizei pertinente - în cca. 40 de file per ediție - a fenomenului muzical imediat - de la
Lumea muzicii rom?ne?ti ?n 40 de pagini! by Despina Petecel-Theodoru () [Corola-other/Journalistic/83605_a_84930]
-
în marcarea intrărilor la suflători, dar a înțeles să-i lase violonistului întreaga libertate în conducerea discursului orchestral, spre a scoate cu fața curată o lucrare dificilă ce merita o aprofundare temeinică (o singură repetiție la Paris de 2-3 ore, rămâne insuficientă pentru orice orchestră). Azoiței a preluat din mers conducerea formației franceze, a încercat să-i susțină ritmul viguros solicitat de compozitor (secțiunile a doua și a patra), dar mai ales a știut să imprime colegilor din orchestră acel rubato
Frumuse?ile unei capodopere by Viorel Cosma () [Corola-other/Journalistic/83541_a_84866]
-
din Dansul infernal pe care Kitajenko nu a știut să le evite. Momentul culminant l-a marcat Dansul Păsării de foc, unde oaspeții francezi au demonstrat o virtuozitate de-a dreptul cuceritoare prin rafinamentul intervențiilor solistice. În finalul programului am rămas cu bucuria restituirii Capriciului român, într-o relevantă versiune concertantă de autenticitate și farmec autohton, menită să impună pe viitor în repertoriu încă o pagină enesciană, repusă cu brio în circuit de strădania lui Cornel Țăranu și Remus Azoiței.
Frumuse?ile unei capodopere by Viorel Cosma () [Corola-other/Journalistic/83541_a_84866]
-
talie internațională, un nume emblematic al muzicii noastre, de care viața muzicală are atâta nevoie. Acest adevăr nu trebuie desconsiderat. Filarmonica dispune de un admirabil dispozitiv de artiști instrumentiști, unul și unul ca valoare, a căror contribuție a fost și rămâne esențială în proiectarea concertelor și înregistrărilor. Poate fi de înțeles că în decursul anilor s-au putut acumula unele neînțelegeri interioare, frustrări și doleanțe insuficient gestionate. Acestea pot deveni focare de tensiune dacă nu se intervine cu promptitudine pentru clarificarea
Conflictul de la Filarmonica "George Enescu" by Octavian Laz?r Cosma () [Corola-other/Journalistic/83603_a_84928]
-
în prima seară, s-au derulat corect, dar fără un relief anume, așteptarea de a-l regăsi pe “continuatorul lui Beethoven” în genul simfonic sau de a trăi intens frământările din Simfonia Nr. 4 (care, deloc întâmplător, este supranumită Tragica), rămânând doar o speranță. Nu știu prin ce mister, a doua zi ansamblul a avut cu totul alt verv, a căpătat strălucire și expresivitate, mișcarea lui Schiff a devenit mai energică și nuanțată, implicarea generală punându-și amprenta și în paginile
Integrala simfoniilor de Schubert by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83566_a_84891]
-
cărunte, având chipul vopsit ca o mască de asemenea gri. Astfel, imaginea de ansamblu a întregului spectacol a fost cenușie, ceea ce a evidențiat și mai mult aspectul static, mai curând oratorial, corul fiind masat pe practicabile, deplasându-se compact, personajele rămânând adesea în stop-cadru, deci fără o implicare reală în trăirile (în principiu) puternice, singura excepție fericită fiind Sfinxul, „trezit” din străfunduri, ridicându-și imensele aripi negre profilate pe lumina roșie, apărând cu o mască albă pregnant contrastantă cu veșmântul negru
Un "Oedip" cenu?iu by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83554_a_84879]