34,839 matches
-
eliberarea ultimului oraș din - Le Havre. Regiunea este puternic marcată de fluviul Sena care are cursul inferior pe teritoriul ei. Aceasta formează o vale largă și la vărsarea în Marea Mânecii formează un estuar. În rest, relieful este valonat, fără înălțimi foarte mari, și tradițional peisajul era de tip bogage, pășuni și terenuri agricole, delimitate de rânduri de copaci și arbuști ce se întind deasupra drumurilor, uneori acoperindu-le. Acest aspect, datorită amenajărilor teritoriului pentru agricultură performantă și datorită distrugerilor războiului
Normandia Superioară () [Corola-website/Science/301205_a_302534]
-
lungul Bârladului, mai exact:Salcia, Condrea și Siliștea. În ciuda eforturilor, și a muncii depuse de locuitorii satelor, în vara anului 2005 aceste bariere antropice au cedat în unele puncte și au permis apelor Bârladului să inunde jumătatea sudică a satului, înălțimea medie a apei fiind aproximată la 1 metru. Poziționarea satului în lunca Siretului, mai exact în zona de confluență a acestuia cu râul Bârlad dar și fenomenul de remu produs între cele două râuri întăresc explicațiile ce susțin producerea acestui
Salcia, Galați () [Corola-website/Science/301222_a_302551]
-
din interior s-au format numeroase vai ca urmare a torenților proveniți din ploile abundente de primăvară și toamnă, precum și din topirea zăpezilor. Aceste vai și-au format un curs ocolit, în funcție de structură terenului, șerpuind printre formele de relief colinar, înălțimi cărora localnicii le-au zis dealuri. Între acestea se întind platforme acoperite în întregime cu pomi fructiferi. Cea mai joasă treaptă de relief a comunei este depresiunea Păușești-Olănești formată din depozite miocene sarmatice depuse peste roci. Principala apă curgătoare este
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
2012 este Mancila Mihăiță. Numele provine din limba turcă și înseamnă "apă bună". Comună Pechea este situată în partea de sud a județului Galați,la 34 km. nord-vest de municipiul Galați.Este înconjurată la est și vest de dealuri de înălțimi mici despărțite între ele de valea formată de râului Suhurlui. Ea se învecinează la nord cu comunele Costache Negri și Rediu,la vest,cu Grivița și Liești;la sud,cu Slobozia Conachi și Cuza Vodă,iar la est,cu Smârdan
Comuna Pechea, Galați () [Corola-website/Science/301220_a_302549]
-
râului Ialomița, fiind străbătuta la vest de pârâul Vulcana. Comunele învecinate sunt: la nord-vest Vulcana-Băi; la nord și nord-est ; la sud, ; la sud-vest și la est . Relieful comunei aparține Subcarpaților de curbura. Localitatea este înconjurată de dealuri ce descresc în înălțime, făcând trecerea spre Câmpia Târgoviștei. Rețeaua hidrografica este constituită din Ialomița și afluenții săi, Vulcana și Sticlăria. Nivelul apelor Ialomiței este în general constant, în jurul valorii de 65 cm. Prin extremitatea să sud-vestică, aflată pe malul stâng al Ialomiței, comuna
Comuna Vulcana-Pandele, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301200_a_302529]
-
generală din acest sat este construită chiar pe val, traversează satul Fântânele- comună Scânteiești și se îndreaptă spre N-V, ajungând la șoseaua Galati-Barlad, la kilometrul 22 - punctul “Troienas”, unde are o lățime de 24 metri (în afară de șanț) și o înălțime e circa 1 km, până la 2 km în sud de satul Cuca. Traseul teoretic trece prin mijlocul acestui sat (de unde se îndreaptă spre V-N-V), în sat fiind localizat prin sântul care constituie și drumul de acces dinspre gospodăriile
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
de vedere Iveștiul ocupă 5% din suprafața județului fiind o comună de mărime medie. Microregiunea geomorfologica a șesului Siret-Bârlad apare sub forma albiei majore comune S-B sau interfluviul S-B. Reprezintă partea cea mai joasă a reliefului cu o înălțime ce nu depășește 20 de metri și o înălțime maximă de 22, 7 pe grinduri.Întreg șesul Bârlad-Siret este cunoscut sub topicul local de « Baltă ». În cadrul acestui șes se individualizează sectorul luncii Șiretului care merge până la valea gârlei « Ciuslucu » care
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
o comună de mărime medie. Microregiunea geomorfologica a șesului Siret-Bârlad apare sub forma albiei majore comune S-B sau interfluviul S-B. Reprezintă partea cea mai joasă a reliefului cu o înălțime ce nu depășește 20 de metri și o înălțime maximă de 22, 7 pe grinduri.Întreg șesul Bârlad-Siret este cunoscut sub topicul local de « Baltă ». În cadrul acestui șes se individualizează sectorul luncii Șiretului care merge până la valea gârlei « Ciuslucu » care se pare că a fost un curs vechi al
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
vine de la una dintre îndeletnicirile de bază ale localnicilor, și anume "butnăritul", producerea de butoaie.) din Valea Chisarului, locul unde s-au așezat întâi temeliile satului. Solurile caracteristice din teritoriu sunt reprezentate de cernoziomuri formate pe terasele Bahluiului și pe înălțimile sub formă de platouri colinare din partea superioară a coastei Bahluieț - Bahlui. Pe versanții cu pante accentuate apar soluri degradate în anumite proporții. Pe solurile din teritoriul localității se dezvoltă o vegetație reprezentată prin pajiști de silvo - stepă și păduri. Pădurile
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
Horpaz este un sat în comuna Miroslava din județul Iași, Moldova, România. Satul a fost atestat în anul 1646. Se află în zona de podiș cu înălțimi reduse. Horpaz are în jur de 600-700 ha și 1.900 de locuitori, legătura cu orașul făcându-se pe rutele vechi. Condițiile favorabile pentru apariția și dezvoltarea satului au fost pământul fertil, apropierea de o sursă de apă (lacul Ezăreni
Horpaz, Iași () [Corola-website/Science/301285_a_302614]
-
orașul Podu Iloaiei), la est cu satul Chilișoaia (din comuna Dumești), la sud cu cătunul Pădureni și la vest cu satul Doroșcani (ultimele două sate aparțin de comuna Popești). Relieful este vălurat cu dealuri sub formă de platouri joase cu înălțimi care se situează între 115 și 178 metri, remarcându-se toate formele specifice podișului: creastă, mamelon, movilă, colină, șes, viroagă. În partea de sud a satului, la câțiva kilometri, se află Dealul Mare cu înălțimi de 368 metri. Din partea sudică
Hărpășești, Iași () [Corola-website/Science/301281_a_302610]
-
formă de platouri joase cu înălțimi care se situează între 115 și 178 metri, remarcându-se toate formele specifice podișului: creastă, mamelon, movilă, colină, șes, viroagă. În partea de sud a satului, la câțiva kilometri, se află Dealul Mare cu înălțimi de 368 metri. Din partea sudică se propagă către nord o mică rețea de izvoare care se unesc într-un pârâu - bogat în apă în timpul ploilor, dar care seacă uneori în lipsa lor - numit de localnici Negruțu, în hărți find numit Săuzeni
Hărpășești, Iași () [Corola-website/Science/301281_a_302610]
-
de 9.300 ha, situându-se între comunele mici din județul Iași. Formă teritoriului administrativ al comunei Dobrovăț este aceea a unui triunghi neregulat, orientat de la nord-vest, lung de aproape 23 km și cu lățimea medie de 4,7 km. Înălțimea reliefului de aici se înscrie între valorile altitudinale existente în Podișul Central Moldovenesc : 416 m altitudine absolută în dealul Rotundă , situat în partea de nord-vest a comunei și 146 m altitudine absolută , în șesul pârâului Dobrovăț , la marginea de sud-est
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
valorile altitudinale existente în Podișul Central Moldovenesc : 416 m altitudine absolută în dealul Rotundă , situat în partea de nord-vest a comunei și 146 m altitudine absolută , în șesul pârâului Dobrovăț , la marginea de sud-est a comunei; deci o diferență de înălțime de 270 m. Fragmentarea reliefului- adica desimea văilor sau a culmilor principale - este de circa 2 km în partea de nord-vest a comunei, de aproape 1,5 km spre marginea nordică și de circa 4 km la marginea sudică, iar
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
sud-est. În partea de nord-vest și centrală a comunei predomina dealurile-platou , de origine structurală și eroziva, unde față reliefului aproape corespunde cu inclinarea spre sud-sud-est a straturilor geologice, iar întinderile cu aspect de platou se întâlnesc peste tot pe marile înălțimi, având lățimi de 400 până la 110 m (pe culmea dealurilor Rotundă , Perju , Podișul , Calina , Lacu etc). Pe unele din aceste platouri sunt mici depresiuni lacustre, în care apă ploilor abundente și a celei provenite din topirea zăpezilor staționează câteva zile
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
este sporită tot timpul, încât nici secetele nu sunt accentuate. Principalele caracteristici ale climei comunei Dobrovăț sunt generate de situarea comunei în partea de est a României, în vecinătatea mării câmpii din sud-estul Europei, în cuprinsul Podișului Central-Moldovenesc, având o înălțime a reliefului de 146-416 m altitudine absolută, o întinsă suprafață acoperită cu păduri de foioase(circa 52 % din totalul comunei) și cu o deschidere largă spre sud-est. Caracterul temperat al climei de aici este dat însă, fără îndoială, si de
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
în jur de 15 martie - 5 aprilie. Stratul de zăpadă durează cu unele întreruperi 75 - 80 de zile pe an. Ploile cu grindină și zilele cu viscol au frecvență redusă. Deși teritoriul comunei Dobrovăț nu este prea întins, variația în înălțime a reliefului și fragmentarea lui determina o însemnată diferențiere climatică. De aceea aici se pot ușor delimită câteva tipuri de climat și anume: În cuprinsul dealurilor înalte și mai ales a celor joase, se formează așa numitele climate locale de
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
din pastă aspră, cu scoică pisată, decorată cu pieptenele, de tip Răducăneni.” În epoca neolitică (5500 - 2500 î.e.n.) la triburile din interiorul arcului carpatic și la cele din est de munți lucrările de apărare completau protecția naturală oferită de pantele înălțimilor sau teraselor pe care erau situate așezările umane; elementul principal de apărare al așezărilor umane îl constituiau șanțurile. Unele așezări erau apărate de un sistem compus din două șanțuri paralele cu dimensiunile maxime de 2 - 2,5 m adâncime și
Pocreaca, Iași () [Corola-website/Science/301300_a_302629]
-
Bordeaux. Regiunea se află într-o depresiune dintre Masivul Armorican la nord și Masivul Central la sud-vest, astfel că relieful este valonat, dar fără direfențe foarte mari de nivel. În partea vestică, la malul Golfului Biscaia, relieful este plat cu înălțimi de maxim 350 m iar aici se află câteva estuare ale diferitelor râuri, cele mai importante fiind Gironde și Charente. La Rochelle este un important port și o stațiune turistică des vizitată, iar Poitiers este un oraș dezvoltat din punct
Poitou-Charentes () [Corola-website/Science/301312_a_302641]
-
Pune bazele obținerii tuberculinei prin 2 căi diferite, fiecare tuberculină primind numele de „cea veche” și „cea nouă”. Însă comunicarea pe care o susține asupra obținerii tuberculinei, naște vii comentarii și controverse, care culminează atunci când tuberculina nu se ridica la înălțimea așteptărilor opiniei publice în combaterea flagelului tuberculozei, ocazie cu care și opinia publică devine un dușman pentru Koch. Lucrează la cercetarea bacilului tific, și în urma cercetărilor emite ipoteza că bacilul se transmite mult mai ușor de la om la om, decât
Robert Koch () [Corola-website/Science/301324_a_302653]
-
vândut, cel mai des proprietarilor de birturi din Timișoara până și în străinătate. În prezent producția de vin în localitate s-a redus la minimum, vinul de Bacova fiind inexistent în comerț. De remarcat biserica, a cărei turn are o înălțime de 56 m, este probabil cea mai înaltă biserică sătească din România și a fost inaugurată în anul 1867. Patronul bisericii esre sfântul Johann de Nepomuk, este construită în stil gotic. Este a doua biserică a satului de la întemeiere. Activitățile
Bacova, Timiș () [Corola-website/Science/301336_a_302665]
-
de "Pârâul Livezi" și de drumul spre Bucovăț care vine de la Dumbrava, precum și în apropiere de confluența "Pârâului Priba" cu "Pârâul Livezi" au fost depistate patru sau cinci movile de pământ cu diametrele cuprinse între 20 și 30 m și înălțimea între 0,75 și 2 m. De asemenea, în vatra satului, pe ulița ce urcă de la biserică spre vest, la circa 200 m de biserică, spre sud, într-o grădină, se conturează o movilă de pământ înaltă de 1,5
Bucovăț (Dumbrava), Timiș () [Corola-website/Science/301345_a_302674]
-
Padeș, la poalele căruia sălășluiesc așa numitele galerii de coastă (vechile mine), locuri de extracție, altădată a minereului de fier, se deschide o frumoasă panoramă de unde, pe timp de vară, când cerul e senin, se poate contempla verdele închis al înălțimilor montane coborând în trepte line spre câmpie. Întinsa câmpie bănățeană se distinge limpede, marcată de șerpuirea molcomă a Timișului, în toată amploarea ei, între Caransebeș - Lugoj - Timișoara, de la înălțimea de 1380 m, unde se află postul trigonometric al masivului muntos
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
vară, când cerul e senin, se poate contempla verdele închis al înălțimilor montane coborând în trepte line spre câmpie. Întinsa câmpie bănățeană se distinge limpede, marcată de șerpuirea molcomă a Timișului, în toată amploarea ei, între Caransebeș - Lugoj - Timișoara, de la înălțimea de 1380 m, unde se află postul trigonometric al masivului muntos. Alte splendide amănunte de peisaj relevă iubitorilor de drumeție panorama dinspre Făget - Coșava - Deva - Hunedoara, sesizabile la rotirea privirii spre nord. Cel mai înalt punct de pe raza localității este
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
pe distanță de circa 10 km scurgerea sa este aproape paralelă drumul Județean Lugoj - Nădrag, ce necesită periodice lucrări de întreținere. Lățimea pârâului Nădrag variază foarte mult, de la 1-2 m la izvoare, până la 10-11 m cît este în localitate iar înălțimea sa (panta de scurgere) este de 250 m/km. Adâncimea apei în condiții normale nu depășește 1 m, decât în anumite locuri unde, datorită înclinației de scurgere s-au format cascade, iar rocile au fost dislocate. Debitul râului Nădrag variază
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]