30,710 matches
-
1929 și au revendicat insula în numele Norvegiei. Larsen a încercat să debarce din nou în 1931, dar a fost împiedicat de banchiză. La 6 martie 1931, o proclamație regală declara insula teritoriu suveran al Norvegiei și la 23 martie 1933 insula a fost declarată dependență norvegiană. Următoarea debarcare a fost efectuată la 10 februarie 1948 de către vasul "Brategg" al lui Larsen. Timp de trei zile s-au efectuat studii biologice, geologice și hidrografice, înainte ca banchiza să oblige expediția să plece
Insula Petru I () [Corola-website/Science/334758_a_336087]
-
al lui Larsen. Timp de trei zile s-au efectuat studii biologice, geologice și hidrografice, înainte ca banchiza să oblige expediția să plece. Membrii ei au construit o colibă și au pus acolo o copie a documentației de ocupație a insulei începând cu 1929. La 23 iunie 1961, a devenit subiect al Tratatului Antarctic, după semnarea acestuia de către Norvegia în 1959. De atunci, au existat mai multe debarcări pe insulă din partea diferitelor țări în scop de cercetare științifică, precum și din partea câtorva
Insula Petru I () [Corola-website/Science/334758_a_336087]
-
și au pus acolo o copie a documentației de ocupație a insulei începând cu 1929. La 23 iunie 1961, a devenit subiect al Tratatului Antarctic, după semnarea acestuia de către Norvegia în 1959. De atunci, au existat mai multe debarcări pe insulă din partea diferitelor țări în scop de cercetare științifică, precum și din partea câtorva vase care au reușit să aducă turiști. În 1987, Institutul Polar Norvegian a trimis cinci oameni de știință să stea unsprezece zile pe insulă. Scopul principal al lor erau
Insula Petru I () [Corola-website/Science/334758_a_336087]
-
existat mai multe debarcări pe insulă din partea diferitelor țări în scop de cercetare științifică, precum și din partea câtorva vase care au reușit să aducă turiști. În 1987, Institutul Polar Norvegian a trimis cinci oameni de știință să stea unsprezece zile pe insulă. Scopul principal al lor erau fotografia aeriană și măsurătorile topografice pentru a permite cartografierea precisă a insulei. Un al doilea obiectiv important al lor era cercetarea biologică marină, deși s-au efectuat și alte studii geologice, biologice și de altă
Insula Petru I () [Corola-website/Science/334758_a_336087]
-
vase care au reușit să aducă turiști. În 1987, Institutul Polar Norvegian a trimis cinci oameni de știință să stea unsprezece zile pe insulă. Scopul principal al lor erau fotografia aeriană și măsurătorile topografice pentru a permite cartografierea precisă a insulei. Un al doilea obiectiv important al lor era cercetarea biologică marină, deși s-au efectuat și alte studii geologice, biologice și de altă natură. Echipa a construit și o stație meteorologică automată. Trei expediții de radioamatori au sosit pe insulă
Insula Petru I () [Corola-website/Science/334758_a_336087]
-
insulei. Un al doilea obiectiv important al lor era cercetarea biologică marină, deși s-au efectuat și alte studii geologice, biologice și de altă natură. Echipa a construit și o stație meteorologică automată. Trei expediții de radioamatori au sosit pe insulă în 1987, 1994 și 2006. În 2005, se estima că pe Insula Petru I călcaseră mai puțin de 600 de oameni. În 2004, un anume Travis McHenry a constituit o ipotetică micronațiune, denumită Marele Ducat al Vestarcticii, care revendică Insula
Insula Petru I () [Corola-website/Science/334758_a_336087]
-
deși s-au efectuat și alte studii geologice, biologice și de altă natură. Echipa a construit și o stație meteorologică automată. Trei expediții de radioamatori au sosit pe insulă în 1987, 1994 și 2006. În 2005, se estima că pe Insula Petru I călcaseră mai puțin de 600 de oameni. În 2004, un anume Travis McHenry a constituit o ipotetică micronațiune, denumită Marele Ducat al Vestarcticii, care revendică Insula Petru I și Insulele Balleny, deși proiectul lui a fost și este
Insula Petru I () [Corola-website/Science/334758_a_336087]
-
insulă în 1987, 1994 și 2006. În 2005, se estima că pe Insula Petru I călcaseră mai puțin de 600 de oameni. În 2004, un anume Travis McHenry a constituit o ipotetică micronațiune, denumită Marele Ducat al Vestarcticii, care revendică Insula Petru I și Insulele Balleny, deși proiectul lui a fost și este ignorat complet de toate guvernele. Insula Petru I este o insulă vulcanică aflată la 450 km în largul coastelor Țării Ellsworth de pe Antarctica continentală. Are o suprafață totală
Insula Petru I () [Corola-website/Science/334758_a_336087]
-
și 2006. În 2005, se estima că pe Insula Petru I călcaseră mai puțin de 600 de oameni. În 2004, un anume Travis McHenry a constituit o ipotetică micronațiune, denumită Marele Ducat al Vestarcticii, care revendică Insula Petru I și Insulele Balleny, deși proiectul lui a fost și este ignorat complet de toate guvernele. Insula Petru I este o insulă vulcanică aflată la 450 km în largul coastelor Țării Ellsworth de pe Antarctica continentală. Are o suprafață totală de . Insula este aproape
Insula Petru I () [Corola-website/Science/334758_a_336087]
-
de 600 de oameni. În 2004, un anume Travis McHenry a constituit o ipotetică micronațiune, denumită Marele Ducat al Vestarcticii, care revendică Insula Petru I și Insulele Balleny, deși proiectul lui a fost și este ignorat complet de toate guvernele. Insula Petru I este o insulă vulcanică aflată la 450 km în largul coastelor Țării Ellsworth de pe Antarctica continentală. Are o suprafață totală de . Insula este aproape în întregime acoperită de ghețar, gheața acoperind 95% din suprafață. Insula este înconjurată de
Insula Petru I () [Corola-website/Science/334758_a_336087]
-
2004, un anume Travis McHenry a constituit o ipotetică micronațiune, denumită Marele Ducat al Vestarcticii, care revendică Insula Petru I și Insulele Balleny, deși proiectul lui a fost și este ignorat complet de toate guvernele. Insula Petru I este o insulă vulcanică aflată la 450 km în largul coastelor Țării Ellsworth de pe Antarctica continentală. Are o suprafață totală de . Insula este aproape în întregime acoperită de ghețar, gheața acoperind 95% din suprafață. Insula este înconjurată de un front de gheață cu
Insula Petru I () [Corola-website/Science/334758_a_336087]
-
I și Insulele Balleny, deși proiectul lui a fost și este ignorat complet de toate guvernele. Insula Petru I este o insulă vulcanică aflată la 450 km în largul coastelor Țării Ellsworth de pe Antarctica continentală. Are o suprafață totală de . Insula este aproape în întregime acoperită de ghețar, gheața acoperind 95% din suprafață. Insula este înconjurată de un front de gheață cu pereți verticali. Lungile porțiuni de gheață sunt completate de ieșinduri de rocă. Debarcarea este posibilă doar în trei puncte
Insula Petru I () [Corola-website/Science/334758_a_336087]
-
de toate guvernele. Insula Petru I este o insulă vulcanică aflată la 450 km în largul coastelor Țării Ellsworth de pe Antarctica continentală. Are o suprafață totală de . Insula este aproape în întregime acoperită de ghețar, gheața acoperind 95% din suprafață. Insula este înconjurată de un front de gheață cu pereți verticali. Lungile porțiuni de gheață sunt completate de ieșinduri de rocă. Debarcarea este posibilă doar în trei puncte și numai în scurta perioadă a anului în care insula nu este înconjurată
Insula Petru I () [Corola-website/Science/334758_a_336087]
-
95% din suprafață. Insula este înconjurată de un front de gheață cu pereți verticali. Lungile porțiuni de gheață sunt completate de ieșinduri de rocă. Debarcarea este posibilă doar în trei puncte și numai în scurta perioadă a anului în care insula nu este înconjurată de banchiză. Aceste debarcări au loc în vestul peninsulei Kapp Ingrid Christensen, care desparte golfurile Norvegiabukta și Sandefjordbukta. Pe cap sunt câteva fâșii înguste de plajă, propice debarcării. Plaja din Norvegiabukta are doar , iar intrarea se face
Insula Petru I () [Corola-website/Science/334758_a_336087]
-
Tsarporten. Pe partea de vest se fală un platou, în timp ce pe coastele de nord și sud există bariere de gheață. Partea estică este cea mai abruptă și are două coloane de gheață cu vârfurile plate, ce se ridică din mare. Insula este un vulcan-scut, deși nu se știe dacă mai este activ, și a fost categorisit ca fie Holocen fie istoric, pe baza eșantioanelor de datare de acum 100.000 până la 350.000 de ani. Vârful Lars Christensen, este un crater
Insula Petru I () [Corola-website/Science/334758_a_336087]
-
acum 100.000 până la 350.000 de ani. Vârful Lars Christensen, este un crater circular cu diametrul de . Vârful ultraprominent de 1640 m își trage numele de la Lars Christensen, cel care a finanțat expediția care a efectuat prima debarcare pe insulă. Nu se știe dacă vulcanul este stins sau nu, deoarece partea superioară pare a nu fi fost modificată de glaciuațiune — ceea ce indică o posibilă erupție veche de câteva secole. Vegetația de pe insulă constă exclusiv din mușchi și licheni, adaptați climei
Insula Petru I () [Corola-website/Science/334758_a_336087]
-
finanțat expediția care a efectuat prima debarcare pe insulă. Nu se știe dacă vulcanul este stins sau nu, deoarece partea superioară pare a nu fi fost modificată de glaciuațiune — ceea ce indică o posibilă erupție veche de câteva secole. Vegetația de pe insulă constă exclusiv din mușchi și licheni, adaptați climei antarctice extreme. Insula are un climat foarte dur, cu vânturi puternice și temperaturi reci. Căderile constante de zăpadă fac ca vegetația să fie minimă. Insula este teren de împerechere pentru câteva păsări
Insula Petru I () [Corola-website/Science/334758_a_336087]
-
știe dacă vulcanul este stins sau nu, deoarece partea superioară pare a nu fi fost modificată de glaciuațiune — ceea ce indică o posibilă erupție veche de câteva secole. Vegetația de pe insulă constă exclusiv din mușchi și licheni, adaptați climei antarctice extreme. Insula are un climat foarte dur, cu vânturi puternice și temperaturi reci. Căderile constante de zăpadă fac ca vegetația să fie minimă. Insula este teren de împerechere pentru câteva păsări marine, în special fulmari sudici, dar și petreli ai lui Wilson
Insula Petru I () [Corola-website/Science/334758_a_336087]
-
erupție veche de câteva secole. Vegetația de pe insulă constă exclusiv din mușchi și licheni, adaptați climei antarctice extreme. Insula are un climat foarte dur, cu vânturi puternice și temperaturi reci. Căderile constante de zăpadă fac ca vegetația să fie minimă. Insula este teren de împerechere pentru câteva păsări marine, în special fulmari sudici, dar și petreli ai lui Wilson și chire. Pinguinii, inclusiv pinguini antarctici și pinguini Adélie, vizitează și ei uneori insula. Există numeroase foci, în special foci mâncătoare de
Insula Petru I () [Corola-website/Science/334758_a_336087]
-
de zăpadă fac ca vegetația să fie minimă. Insula este teren de împerechere pentru câteva păsări marine, în special fulmari sudici, dar și petreli ai lui Wilson și chire. Pinguinii, inclusiv pinguini antarctici și pinguini Adélie, vizitează și ei uneori insula. Există numeroase foci, în special foci mâncătoare de crabi, leoparzi de mare și, în numere mai mici, elefanți de mare sudici. Insula Petru I este una dintre cele două teritorii din Antarctica revendicate de Norvegia, celălalt fiind Țara Reginei Maud
Insula Petru I () [Corola-website/Science/334758_a_336087]
-
și petreli ai lui Wilson și chire. Pinguinii, inclusiv pinguini antarctici și pinguini Adélie, vizitează și ei uneori insula. Există numeroase foci, în special foci mâncătoare de crabi, leoparzi de mare și, în numere mai mici, elefanți de mare sudici. Insula Petru I este una dintre cele două teritorii din Antarctica revendicate de Norvegia, celălalt fiind Țara Reginei Maud. Insula Petru I este singurul teritoriu revendicat între meridianele de 90° și 150° longitudine vestică și este singurul care nu este un
Insula Petru I () [Corola-website/Science/334758_a_336087]
-
Există numeroase foci, în special foci mâncătoare de crabi, leoparzi de mare și, în numere mai mici, elefanți de mare sudici. Insula Petru I este una dintre cele două teritorii din Antarctica revendicate de Norvegia, celălalt fiind Țara Reginei Maud. Insula Petru I este singurul teritoriu revendicat între meridianele de 90° și 150° longitudine vestică și este singurul care nu este un sector. Fiind situată la sud de paralela de 60° latitudine sudică, teritoriul insulei constituie subiect al Tratatului Antarcticii. Tratatul
Insula Petru I () [Corola-website/Science/334758_a_336087]
-
Norvegia, celălalt fiind Țara Reginei Maud. Insula Petru I este singurul teritoriu revendicat între meridianele de 90° și 150° longitudine vestică și este singurul care nu este un sector. Fiind situată la sud de paralela de 60° latitudine sudică, teritoriul insulei constituie subiect al Tratatului Antarcticii. Tratatul asigură liberul acces la insulă pentru cercetări științifice și declară că nu poate fi folosit decât în scopuri pașnice. Norvegia, Australia, Franța, Noua Zeelandă și Regatul Unit și-au recunoscut reciproc teritoriile revendicate în Antarctica
Insula Petru I () [Corola-website/Science/334758_a_336087]
-
teritoriu revendicat între meridianele de 90° și 150° longitudine vestică și este singurul care nu este un sector. Fiind situată la sud de paralela de 60° latitudine sudică, teritoriul insulei constituie subiect al Tratatului Antarcticii. Tratatul asigură liberul acces la insulă pentru cercetări științifice și declară că nu poate fi folosit decât în scopuri pașnice. Norvegia, Australia, Franța, Noua Zeelandă și Regatul Unit și-au recunoscut reciproc teritoriile revendicate în Antarctica. Administrația norvegiană a insulei este efectuată prin intermediul Departamentului de Afaceri Polare
Insula Petru I () [Corola-website/Science/334758_a_336087]
-
Tratatului Antarcticii. Tratatul asigură liberul acces la insulă pentru cercetări științifice și declară că nu poate fi folosit decât în scopuri pașnice. Norvegia, Australia, Franța, Noua Zeelandă și Regatul Unit și-au recunoscut reciproc teritoriile revendicate în Antarctica. Administrația norvegiană a insulei este efectuată prin intermediul Departamentului de Afaceri Polare din cadrul Ministerului Justiției și Siguranței Publice, cu sediul la Oslo. Anexarea insulei este reglementată prin intermediul Legii de Dependență din 24 martie 1933. Acesta stabilește aplicabilitatea pe insulă a legii penale, legislației civile și
Insula Petru I () [Corola-website/Science/334758_a_336087]